Teste ADN, contra fraudelor alimentare

Teste ADN, contra fraudelor alimentare

Codificarea ADN (codurile de bare ADN), care poate confirma sau infirma faptul că un produs alimentar este ceea ce se pretinde, intră pe piaţă aducând cu sine promisiunea de a scoate la lumina fraudele motivate economic. Acest tip de infracţiuni care au ca obiect falsificarea alimentelor şi a băuturilor nu este nou, și, din păcate, are o istorie milenară.

Foamea de bani

Încă de pe vremea lui Pliniu cel Bătrân, în secolul I d.Hr., istoricul roman se plângea de faptul că în soiurile de vinuri foarte bune au fost introduse soiuri inferioare de struguri. Iar, dacă atunci se întâmpla astfel, astăzi, falsificarea produselor alimentare şi a băuturilor este o practică aproape consacrată. Spre exemplu, Cabernetul Sauvignon Napa Valley poate conţine doar 75% struguri din acest soi.

Restul poate fi reprezentat de 15% soiuri de struguri negri din producţia locală din California şi 10 procente de alte varietăţi de struguri Napa, mai ieftini, de calitate inferioară. Aşadar, dacă rechinul este vândut pe post de pește-spadă, iar uleiul de măsline este amestecat cu ulei de floarea soarelui, victima este până la urmă consumatorul final. Retailerii, restaurantele şi companiile alimentare joacă doar rolul de intermediari în acest lanţ de aprovizionare, iar dacă ei plătesc un preţ pentru un produs, iar la consumator ajunge un alt produs, acesta din urmă va achita în plus şi diferenţa de valoare.

În Statele Unite, Food & Drug Administration (FDA) a intervenit în procesul de stabilire a regulilor pentru siguranţă alimentară, trasând o distincție între frauda alimentară care reprezintă o ameninţare asupra sănătăţii, şi frauda alimentară care este rezultatul dorinţei de câştig economic. Prima dintre acestea este supusă unor controale preventive, iar cea de-a doua, este rezolvată prin intervenţii punctuale şi nu necesită o prevenire consecventă.         

Pentru ca o companie să fie certificată sub standardele Iniţiativei Globale pentru Siguranţă Alimentară (BRC şi SQF), este necesar să dezvolte programe speciale de prevenire a fraudei alimentare. Aici este însă şi problema, pentru că pe piaţă nu există o varietate foarte mare de modalităţi care să fie şi la îndemâna oricui, pentru a stopa fraudele de acest tip. Analiza prin cromatografie de gaze, spectrometrie de masă şi cea de genom întreg secvențiat se numără printre tehnologiile disponibile, deşi costurile şi timpul necesar pentru a obţine un ID pozitiv le fac prohibitive. A apărut astfel nevoia unor teste simple, ieftine şi uşor de administrat, pentru a confirma faptul că materiile prime şi ingredientele sunt ceea ce pretind a fi.

Un procedeu foarte ușor de folosit

Din fericire, profilul ADN oferă instrumente mult mai la îndemână din punct de vedere financiar, pe care cei mai mulți şi le pot permite şi astfel s-a ajuns să fie preferat în zona comercială. Procedeul este atât de uşor de folosit, încât poate fi comparat cu testul de sarcină pe care oricine îl poate face acasă.

Probele de molecule specifice fiecărui ingredient, care se doreşte testat, constituie mostrele pentru o reactivare de polimerizare în lanţ, test care se efectuează în laboratoare şi care poate da, în doar câteva ore, un răspuns de confirmare sau infirmare a veridicităţii produsului. Multe companii au deja aparatura necesară efectuării testelor de detectare a agenţilor patogeni. Acestea se pot perfecționa pentru a putea realiza şi reacţia de polimerizare în lanţ şi, astfel, pot verifica chiar ele calitatea produselor.

Doi profesori de la Universitatea Guelph din Ontario au fondat „Tru-ID Ltd.”, în urmă cu trei ani, pentru a dezvolta astfel de cercetări şi a face probe în domeniu. „Tru- ID Ltd.” a devenit programul numărul 1 în lume, bazat pe biotehnologia ADN, pentru a veni în sprijinul celor care vor să verifice autenticitatea ingredientelor. Botanistul Steven Newmaster şi geneticianul Robert Hanner cercetează aceste aspecte la Institutul de Biodiversitate din Ontario şi Centrul pentru biodiversitate genetică, institute ce şi-a propus dezvoltarea unei biblioteci, care să cuprindă secvenţe AND de referinţă.

Până în acest moment, a fost realizată codificarea ADN pentru 10.000 de specii de peşti. Baza de date, care cuprinde secvenţele ADN de referinţă, acoperă şi specii care nu au valoare comercială. Companiile alimentare sunt interesate însă de un singur aspect – să primească undă verde sau dimpotrivă, un semnal de alertă în cazul în care au primit un produs neconform cu cerinţele lor. Acest răspuns poate fi primit cu uşurinţă şi într-un timp scurt după ce se efectuează reacţia de polimerizare în lanț și se compară ADN-ul extras din mostră cu codul de bare colorimetric al nucleotidelor mostrei de reper.

Frauda alimentară, într-o continuă creștere

Marile companii alimentare din Statele Unite au fost într-o faza iniţială reticente în a implementa codificarea ADN, dar proiectul „Tru-ID” a înregistrat un adevărat succes în domeniul suplimentelor pe bază de plante. Compania americană „Nature’s Way”, care comercializează un antiinflamator pe bază de gheara diavolului, a fost somată de procurorul-general din New York să retragă de pe piaţă o duzină de astfel de produse şi ameninţată cu încetarea activităţii, fiind acuzată de folosirea unei specii înrudite cu această plantă, însă mult mai ieftină. Compania „Nature’s Way” a fost exonerată de aceste măsuri după ce a luat măsura de a verifică şi a certifica puritatea suplimentului său pe bază de plante, prin testarea codurilor de bare ADN.

„Frauda alimentară este într-o continuă creştere şi este văzută ca o activitate destul de atractivă, cu posibilităţi mari de câştig, într-un timp scurt. Iar pedeapsa pentru acest lucru este foarte mică” avertizează Robert Hanner, de la Universitatea Guelph din Ontario. Însă, când oamenii de ştiinţă aflaţi sub îndrumarea profesorului Hanner au început să vorbească despre falsificarea produselor pe bază de fructe de mare pe scară largă, ei au fost etichetaţi ca „terorişti în domeniul alimentar” şi acuzaţi că intenţionează să proiecteze o imagine mult prea sumbră a acestei probleme.

Însă aceştia sunt de părere că este indicat ca toată lumea să se concentreze asupra programelor de autentificare a calităţii produselor. „Vom curăța scena de personajele negative mult mai repede şi eficient decât s-ar putea aştepta cineva”, mai spune Robert Hanner.

Profesorul de la Universitatea din Ontario prevede că această măsură se va bucura de un succes major chiar şi în rândul cetăţenilor, care vor preleva ei înşişi mostre de la produse asupra cărora au suspiciuni şi le vor duce la laboratoare, pentru testarea codurilor de bare ADN.

infoalimentMAGAZIN

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *