Romania, ca o tara de vanzare

Investitiile in sectorul alimentar din Romania reprezinta o oportunitate pentru companiile straine, datorita resurselor naturale disponibile, a numarului mare de consumatori si al statutului acestei tari. Agricultura, prelucrarea produselor alimentare si marketingul se caracterizeaza prin procente diferite de investitii straine. Dar, si agricultura si industria alimentara romaneasca se caracterizeaza printr-o infuzie continua de capital strain. Asa se afirma in studiul The Romanian Food sector Attractiveness for Foreign Investment, intocmit de domnul Silvius T. Stanciu, cercetator al Universitatii de Studii Economice din Bucuresti, si publicat de revista de specialitate de circulatie internationala SEA-Practical Application of Science, din care va prezentam extrasele de fata avand sentimentul unei Romanii ca tara de vanzare. Iata, asadar, cu ce informatii sunt imbiate companiile straine sa investeasca in Industria alimentara a Romaniei.
FMI: Cumparati Romania!
Conform Fondului Monetar International, investitiile straine directe pot facilita accesul pe pietele externe, cresterea calitatii produselor si transferul de tehnologie. In categoria investitiilor straine directe sunt incluse capitalul social varsat si rezervele acordate unui investitor nerezident care detine cel putin 10% din capitalul social subscris al unei societati rezidente. Pornind de aici, aderarea la NATO si UE a oferit Romaniei o credibilitate sporita pentru investitori si securitate, din punct de vedere politic si economic Romania devenind un loc atractiv. Dar analiza economiei romanesti evidentiaza, inca, numarul relativ mic de companii straine, in comparatie cu cele interne, dar si un nivel substantial superior pentru capitalul strain investit si cifra medie de afaceri a firmelor autohtone.
Astfel, media dintre cifra de afaceri a unei societati cu capital strain, in principal, si a unei societati de capital romanesti, depaseste valoarea 6, in favoarea companiilor din strainatate. In primii ani de dupa aderarea tarii la Uniunea Europeana, principalele directii spre care investitiile straine directe au fost orientate in Romania, in perioada 2007-2010, au fost serviciile de intermediere financiara: asigurari, comert, servicii oferite.
Ulterior, s-a observat tendinta crescanda din partea investitorilor straini de a investi in lantul alimentar intern. Pe acest fond, comertul cu produse alimentare interne, considerat un domeniu profitabil de catre retelele internationale de retail, este dominat de marile retele europene de comert cu amanuntul, in timp ce agricultura interna inregistreaza o contributie de capital tot mai mare din partea companiilor externe, desi, la fel ca in cazul sectorului de prelucrare a produselor alimentare, capitalul intern este inca predominant.
Firmele romanesti vand doar jumatate din cat vand multinationalele
Sectorul industriei alimentare din Romania a fost printre primele abordate de investitorii straini, in special din punctul de vedere al marimii pietei, productia si vanzarile de alimente inregistrand o tendinta ascendenta. Industria alimentara romaneasca, evaluata la cca. 11 miliarde de euro, produce o medie anuala de 8,72 milioane de tone de alimente, dintre care doar 13,8% sunt exportate.
Existenta unui numar relativ mare de magazine cu amanuntul, comparativ cu populatia care este de aproximativ 20 de milioane de locuitori, poate avea ca efect supraincalzirea industriei alimentare ca urmare a cresterii agresive a concurentei si merita amintiti aici marii investitori prezenti, printre care se numara Coca-Cola, Pepsi Co, Danone, Unilever, McDonalds sau Kraft Jacobs Suchard. Cu toate acestea, o analiza a investitiilor straine in sectorul productiei de alimente, tutun si bauturi, care se bazeaza pe datele furnizate de BNR/INS, arata o variatie limitata, intre 2,05 si 2,37 de miliarde de euro. Soldul maxim al industriei alimentare romanesti, in valoare de 2.373 milioane euro, si reprezentand aproximativ 4% din total, indica faptul ca sectorul reprezinta unul dintre putinele in care greutatea capitalului intern depaseste 60% si care contribuie cu aproape un sfert la valoarea adaugata totala a industriei prelucratoare.
Spre lauda lor, producatorii romani au beneficiat de criza economica, adaptandu-se mai bine situatiei, motiv pentru care s-a inregistrat o crestere a exporturilor, de la o valoare de 482 millioane de euro, in 2008, la aproximativ 1,240 md. de euro, in anul 2012. Acum, insa, balanta externa este negativa. Iar, vanzarile de alimente ale companiilor straine care au fabrici in Romania au crescut cu 38%, in perioada 2008-2016. Cea mai mare crestere a vanzarilor a fost inregistrata pentru companiile multinationale 42% , comparativ cu firmele romanesti din industria alimentara, pentru care cresterea cifrei de afaceri a fost de numai 26%, adica, aproape jumatate fata de ritmul de crestere al multinationalelor. De aici se deduce randamentul foarte scazut al companiilor romanesti.
Domeniul industriei alimentare a avut afaceri de aproximativ 11 miliarde de euro, realizate de aproximativ 8.400 de companii. Insa, cele mai mari 50 de companii romanesti nu aduna decat putin peste 4 miliarde de euro. Primele trei locuri din industria alimentara romaneasca sunt ocupate de Bunge ulei , Agrana zahar si Expur ulei , urmatoarea fiind Smithfield carne . Bunge Romania, o companie cu capital american, a avut o cifra de afaceri de 295 de milioane de euro, cea mai mare din intreaga industrie alimentara, iar Bunge Danube Trading, o alta companie americana, a avut incasari de 195 de milioane de euro. Bunge concureaza pe piata uleiului alimentar cu firma franceza Expur, iar, in domeniul materiilor prime, cu Cargill, ADM, Ameropa sau Nidera.
Piata de retail, dominata copios de straini
Evaluata la aproape 30 de miliarde de euro, piata romaneasca de retail este printre cele mai performante din Europa. Dezvoltarea recenta a comertului cu amanuntul este influentata de schimbarile in comportamentul consumatorilor romani, care se aliniaza tendintelor generale de consum din partea comunitatii europene. Astfel, in ultimul timp, exista o tendinta crescanda de a achizitiona bunuri din supermarketuri, mall-uri sau centre comerciale. Expansiunea rapida a investitiilor in sectorul comertului cu amanuntul se datoreaza schimbarilor in comportamentul consumatorilor si accesului facil la creditele de consum. Comertul intern de produse alimentare cu amanuntul este dominat de retelele mari de magazine de investitii straine.
Volumul investitiilor straine directe in sectorul comertului cu amanuntul va creste, luand in considerare calificarea fortei de munca si nivelul scazut al salariilor din aceasta ramura, in comparatie cu alte tari din Uniunea Europeana. O retea straina de magazine de retail din Romania, Kaufland, detine prima pozitie. Mega Image a fost anul trecut cea mai dinamica forma de retailer. Demne de mentionat sunt Profi si Carrefour, cu 53 de unitati noi. Auchan Romania a inregistrat pierderi de 20,5 milioane de euro, ca urmare a preluarii Real, dar apoi s-a redresat. Lidl pare a fi cea mai agresiva.
Romania, tinta majora
Accesibilitatea Romaniei pentru investitorii straini, evaluata in Doing Business- Banca Mondiala, indica o imagine din ce in ce mai buna. Potrivit raportului, Romania a urcat 34 de pozitii de pe locul 78, in 2006, si 72, in 2013 , situandu-se acum pe pozitia a 48-a, intr-un clasament al accesibilitatii pentru investitori. Criteriile de clasificare au fost: Inceperea unei afaceri, Obtinerea autorizatiilor de constructie, Obtinerea de energie electrica, Inregistrarea proprietatii, Obtinerea creditului, Protejarea investitorilor minoritari, Plata impozitelor, Comertul transfrontalier, Executarea contractelor, Rezolvarea insolventei. Analiza evidentiaza imbunatatirea anumitor indicatori, cum ar fi: Inceperea unei afaceri sau Inregistrarea proprietatii, Solutionarea insolventei sau declinul altora obtinerea de energie electrica, plata impozitelor .
Ca o concluzie, se poate spune ca agricultura si industria alimentara din Romania prezinta un interes major pentru investitiile straine, fiind considerate sectoare profitabile. Pretul redus, calitatea si disponibilitatea solului, impreuna cu liberalizarea achizitiilor agricole, constituie atractii pentru investitorii straini in agricultura romaneasca. De aici, activitatea unor fonduri de investitii straine pe piata terenurilor agricole care are, probabil, un rol speculativ.
Fabricarea alimentelor este caracterizata inca de prevalenta capitalului intern, dar industria este fragmentata, pentru un numar mare de companii autohtone care nu pot emite decat preturi mici la tranzactionare, din cauza randamentelor si productivitatii scazute. De aceea, clasamentul principalelor companii implicate in prelucrarea produselor alimentare in Romania este dominat de capitalul strain.
La randul sau, comertul cu amanuntul al produselor alimentare din Romania este confiscat de retelele de retail cu capital strain. In acest domeniu nu exista niciun operator de capital romanesc cu o cota semnificativa de piata, iar investitorii straini au inceput sa reconsidere sectorul alimentar din Romania, in conditiile vanzarilor ritmice de alimente si cresterea concurentei de pe alte piete. In plus, in ultimul timp, Romania a imbunatatit disponibilitatea investitiilor straine, inregistrand progrese importante in ceea ce priveste principalele criterii de evaluare utilizate de organismele financiare internationale, chiar daca fluctuatiile politice de politica interna pot crea o imagine de moment distorsionata. Insa, ca o concluzie, se poate afirma ca agricultura si Industria alimentara din Romania sunt doua tinte majore de achizitii pentru capitalul strain.

infoalimentMAGAZIN

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *