Industria romaneasca a lactatelor, rapusa de retail

Desi, TVA-ul a fost redus, sectorul laptelui si lactatelor nu o duce deloc bine. Fie ca vorbim despre partea de productie, fie, ca ne referim la procesatori, fiecare dintre ei are numeroase probleme. Cauzele sunt mai multe. Dar, principalul vinovat pare unul singur: marele retail.
Claudiu Franc: Magazinele nu au redus pretul lactatelor
Chiar si fermierii spun acelasi lucru. La inceput de toamna, domnul Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania, afirma cu deplin temei ca, desi pretul laptelui-materie prima a scazut, la poarta fermei, desi cota de TVA a scazut si ea, de la 24, la 9 %, preturile din hipermarket-uri au ramas nemodificate, adica, tot mari. In aceste conditii, cum sa fie cerere de lapte, dinspre procesatori, de la fermierii romani care, si asa aveau gramezi de probleme. Domnul Franc afirma totodata ca aceia care au avut de castigat, de la 1 iunie, adica, de la intrarea in vigoare a noului TVA, si pana acum, aceia care au avut de castigat au fost procesatorii si, bineinteles, comerciantii. Sa fie asa?
Intrebam asta pentru ca si Dorin Cojocaru, presedintele APRIL, isi are dreptatea lui. Acesta afirma in continuu ca soarta producatorilor de lactate, din Romania, e pe muchie de cutit; mai bine spus, cu un picior in groapa falimentului. Asta, din cauza importurilor masive de produse lactate, in marea lor majoritate, private label si, in aproape totalitatea lor, de proasta si proasta calitate, nepreafiind vorba de lapte, ca materie prima la fabricarea lor. Cifrele ultimelor analize par a-i da dreptate. Compania germana de cercetare a pietei, Vektor Marktforshy;schung, anunta de curand ca, de exemplu, pe segmentul cascaval, locul intai al unui Top era ocupat, la volume, de private label. E drept, la capitolul valoare, Hochland, adica, un procesator, isi pastra locul fruntas. Dar, faptul ca se vinde din ce in ce mai mult cascaval no name, nu e deloc un semn bun. Lucrul acesta contrazice, oarecum, previziunile din vara, adica, acelea care spuneau ca, odata cu diminuarea preturilor la produsele lactate, consumatorii se vor indrepta mult mai mult spre produsele de firma si chiar spre zona premium. Dar, care reduceri de preturi, daca ele au cam ramas la fel ca inainte?
Bazaconii de import
si, cum sa fie altfel, de vreme ce, iata, la Lidl, cam 80 % din totalul alimentelor de pe rafturi sunt din import, iar daca ne referim la produsele lactate, si, mai ales, daca li se fac analizele de laborator, aflam ca nu sunt altceva decat bazaconii!? Tendinta de crestere a importurilor, precum si a lactatelor marca proprie este confirmata si de GfK. Astfel, potrivit unui studiu publicat in aceasta vara, lactatele private label inseamna 22 % din piata nationala, fapt care determina presiuni foarte serioase pe marci consacrate precum Zuzu, Covalact, Napolact, LaDorna, Danone etc.. Potrivit analizei, cele mai vandute marci private din categoria produselor lactate sunt Pilos de la Lidl ?si K-Classic de la Kaufland. Conform calculelor, vanzarile de marci private de lactate trec de 200 milioane de euro.
Retailerii care ?si-au dezvoltat cel mai mult marcile proprii in categoria de lactate suntLidl cu Pilos ?si Kaufland K-Classic , iar, la o diferenta considerabila fata de ceilalti doi retaileri se afla Billa cu Boni . Ierarhia este in functie de vanzarile exprimate in lei, a explicat Diana Scaunaordm;u, client service manager GfK Romania. Conform datelor anterioare transmise de GfK, marcile private de toate felurile ajunsesera in primul trimestru al anului trecut sa reprezente 10% din piata de bunuri de larg consum FMCG , in ansamblu ?si aproape 20% din piata de alimente. Dupa primele sase luni ale anului 2015, insa, procentul de private label a ajuns la 22 %, iar cel al produselor alimentare se ridica la 14 %. Insa, nu asta ar fi problema. Pana la urma, daca lactatele no name sunt fabricate in Romania, tot ar fi bine. Dar, marea lor majoritate inseamna importuri, iar asta nu mai e bine deloc!
Lactatele romanesti sunt delistate din magazine
Importurile de lapte in creordm;tere, din acest an, au provocat inchiderea unora dintre fabricile autohtone, dupa cum declara in cursul lunii septembrie domnul Dorin Cojocaru, preordm;edintele Patronatului din Industria Romaneasca a Laptelui APRIL , explicand ca, urmare a acestui fapt, cantitatea de lapte colectata de la producatorii noordm;tri s-a redus: quot;Volumul de lapte importat a crescut, hypermarketurile aducand tot mai mult lapte din tara de origine. Ponderea marcii private are o evolutie ascendenta, ajungand la circa 20% din totalul laptelui vandut. Ca urmare a delistarii produselor romaneordm;ti, unele fabrici de lapte s-au inchis. In aceste conditii, de?si consumul de lactate a crescut, la noi, mai ales dupa ce TVA la alimente a scazut, puterea de cumparare a romanilor a ramas scazuta, iar oamenii cumpara produse ieftine, din importquot;.
Tot Dorin Cojocaru este acela care avertizeaza, inca o data, ca marile lanturi de magazine aduc lapte din tari ca Germania, Polonia, Ungaria ?si, mai nou, din Cehia ?si Slovenia.Criza laptelui se desfaordm;oara in conditiile in care veniturile fermierilor din intreaga Europa se afla in scadere, incepand din primavara acestui an, cand au fost eliminate cotele de lapte. Specialiordm;tii au avertizat din timp ca pentru Romania, exista riscul ca desfiintarea cotelor sa conduca la invadarea pietei de catre marii producatori europeni din domeniu. Acum, aceste temeri se confirma. Contextul global este nefavorabil ?si ca urmare a embargoului introdus de Rusia pentru produsele agroalimentare occidentale, dar ?si in urma incetinirii economiei Chinei, aspect care conduce la diminuarea importurilor chineze de produse agricole.
Ce se poate face?
In opinia lui Dorin Cojocaru, avem nevoie de bani ca sa putem vinde lapte in afara UE. quot;Atunci, va creordm;te cererea ?si va putea fi absorbit surplusul de lapte din Europa, iar pretul se va majoraquot;, opineaza specialistul. Dar, dupa trecerea perioadei de negocieri pentru pretul din toamna, vom asista la o creordm;tere normala a pretului laptelui materie-prima, intr-o piata normala: quot;Cu cat va scadea productia, cu atat va creordm;te pretul. Acesta va fi stabilit, in primul rand, in functie de capacitatea de productie a fermei, de distanta fata de procesator ?si de numarul procesatorilor catre care este distribuit laptelequot;. Iar, datele INSSE de la jumatatea acestui an, confirma afirmatiile sefului APRIL: scaderea productiei, in luna iulie 2015, comparativ cu luna precedenta, a fost inregistrata la laptele de consum -10,5% ?si branzeturi -8,7% , iar cantitatea de lapte brut importat a crescut, in iulie fata de luna precedenta, cu 136 tone +2,4% .

infoalimentMAGAZIN

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *