Euro-optiuni de dezvoltare pe piata carnii

Unul dintre cele mai importante ?si mai dinamice sectoare industriale europene, industria alimentara ?si a bauturilor implica peste 4 milioane de persoane, grupate in mai mult de 300.000 de companii. Vorbim despre un sector recunoscut ca exportator puternic, responsabil de o gama variata ?si multipla de produse finite alimentare, extrem de competititive, dar cu un trend variabil, conditionat in primul rand de cerere ?si de acuratetea relatiilor comerciale.
Tot mai invocata nevoie de ameliorare
Principalele obstacole de pe piata europeana a alimentelor lipsa reala a finantarii, demersurile administrative anevoioase, dificultatile in obtinerea materiilor prime ar trebui indreptate, in conditiile in care Uniunea Europeana tinteordm;te un loc mai stabil pe piata mondiala a alimentelor. Regulamente ?si ordine sunt redactate curent la nivel european, insa rezultatele aplicarii normelor comunitare vin pe aceea?si linie: neafectarea majora de recesiune a gigantilor industriei alimentare, situarea sub spectrul falimentului a companiilor mici ?si medii, volatilitatea preturilor ?si rezerva consumatorilor altadata, mult mai deschi?si la cumparaturi.
Din puncte economice mai mult sau mai putin implicate este lansata intru ie?sirea din deriva a industriei alimentare solutia ameliorarii acestei piete, care angajeaza in statele europene aproape 15% din forta de munca existenta ?si genereaza anual o cifra de afaceri care tinde spre 1.000 de miliarde ! de euro.
La bara apararii vin insa specialiordm;tii finantiordm;ti, care atentioneaza ca, spre deosebire de alte ramuri industriale, avem de-a face cu un sector ce nu resimte violent regresul cauzat de recesiune. Pe parcursul procesului de punere in practica a propriilor regulamente, Comisia Europeana cauta solutii pentru un echilibru prin reducerea sarcinii administrative intre competitivitate ?si securitate.
Unitatea Industria alimentara din cadrul Comisiei i?si deruleaza politica folosindu-se de o serie de instrumente, dintre care sunt de remarcat:
– Regimul de restitutie la export ?si cel al perfectionarii active, ambele fiind concepute in special pentru produsele agricole transformate;
– Negocierile comerciale vizand ameliorarea accesului intreprinderilor europene la piata mondiala;
– Contributia la redactarea ?si punerea in aplicare a legislatiei privind industria alimentara. Comisia Europeana – Jurnalul Industriei Alimentare
IMM-urile, in competitie rece cu marile companii de retail
Pe masura ce recesiunea se instaleaza in majoritatea economiilor, iar climatul devine mai competitiv ca niciodata, relatiile de parteneriat dintre furnizori ?si retaileri sunt supuse la noi presiuni. In rapoartele economice ale ultimilor ani, cifra de afaceri generala nu pune la indoiala faptul ca industria alimentara din Europa reprezinta cel mai mare sector economic comunitar, constituindu-?si astfel direct ?si indirect inclusiv statutul de lider angajator european.
Marile companii sunt devansate de IMM-uri doar la crearea locurilor de munca, iar micile intreprinderi se vad depa?site in aria accesului la finantare pe timp de criza. Sectorul alimentar ramane extrem de fragmentat, in cele 300.000 de companii pe care le grupeaza, deoarece IMM-urile din industria de profil genereaza totu?si aproape jumatate din cifra de afaceri. Daca alte industrii cu blazon contabilizeaza pierderi semnificative, cea alimentara reconfirma business-ul cu produse de prima necesitate; drumul deschis venind dinspre consumatori, care sunt obligati, pe parcursul degringoladei economice, sa renunte la cheltuieli ce nu sunt obligatorii, mentinandu-?si insa cererea pentru alimente.
IMM-urile reprezinta baza economiei Uniunii Europene. Prosperitatea acestora este un factor esential pentru sporirea creordm;terii, pentru largirea ?si imbunatatirea ofertei de locuri de munca in UE. Din acest motiv, politica in domeniul IMM-urilor a devenit un element-cheie al parteneriatului reinnoit de la Lisabona. Obiectivul principal al politicii moderne a Comisiei in domeniul IMM-urilor, in centrul politicilor comunitare ?si nationale, prin aplicarea principiului prioritatii acordate IMM-urilor din industria alimentara a gandi intai la scara mica – Think Small First .
In consecinta, IMM-urile sunt in prezent integrate complet in politicile comunitare, cum ar fi politica in domeniul concurentei, cercetarii, coeziunii ?si cercetarii rurale. Interesele IMM-urilor din industria alimentara au fost, de asemenea, incluse in initiativele recente, in materie de inovatie ?si politici industriale. Comisia a sporit atentia acordata acestor intreprinderi, in cadrul principalelor programe de cheltuieli comunitare. Fondurile structurale reprezinta, in continuare, principalele instrumente de finantare, de care beneficiaza IMM-urile din industria alimentara.
Criza financiara actuala va schimba totodata modelele de cumparare ?si comportamentul consumatorilor. La randul lor, retailerii se vad in situatia sa i?si revizuiasca total strategia ?si pozitia, pentru perioada imediat urmatoare. Impactul evenimentelor de natura economica ?si sociala asupra retailului nu reprezinta o noutate. Schimbarile actuale din acest sector definesc comportamentul viitor al consumatorilor, motiv pentru care pe aceasta plaja economica apar schimbari zilnice.
Chiar ?si aordm;a, retailerii de succes conordm;tientizeaza ca operatiunile cotidiene adesea sub forma unui flux inconstant de decizii trebuie incadrate in strategii pe termen lung. Ultimii ani au demonstrat ca, oricat ar fi cautata eficienta, e loc de mai bine. Indiferent de situatia economica mondiala. Pentru retaileri comunicarea este una dintre zonele in care companiile cauta permanent metode de optimizare a bugetelor, in conditii in care consumul coboara, iar eforturile de comunicare trebuie intensificate, pentru a pastra brandul permanent in atentia consumatorilor.
Urcari ?si coborari pe ordm;tacheta crizei
Sustinand ca la baza crizei a stat inclusiv ajutorul acordat de unele guverne ale unor tari, catre companii falimentare, prof. dr. Laurens Sloot, fondatorul ?si decanul EFMI Business School Olanda, are o parere aparte vizavi de dimensiunea crizei prin care trecem: In general, putem vorbi despre trei dimensiuni ale crizei hellip; . Intr-un stadiu, vorbim de o situatie pe termen scurt, cand economia merge in jos cu 5-6 procente, insa are ordm;anse de a se recupera mult mai rapid, iar paradoxul este ca tarile emergente chiar pot monetiza creordm;terea atractivitatii pentru pietele externe, care le privesc ca sursa de importuri ieftine. Din pacate ceea ce experimentam noi este criza bancara, o situatie mult mai complicata ?si mult mai de temut.
In ce priveordm;te perspectivele economice pe termen lung, pentru tarile vestice, Laurens Sloot a tinut sa sublinieze ca guvernele vor trebui sa se focuseze pe diminuarea cheltuielilor, populatia va stagna, iar companiile mari vor redirectiona investitiile catre noile piete emergente. Pentru industria alimentara, implicatiile sunt evidente: avand in vedere corelatia puternica dintre bugetele alocate cumparazurilor ?si increderea consumatorilor, consumul nu va creordm;te.
Dintre tendintele remarcate in magazin de catre reprezentantul EFMI Business School se distinge reorientarea consumatorilor de la branduri catre vanatoarea de marci private, discounteri ?si promotii. Totodata, iese in evidenta ?si o comunicare mai activa a componentei pret in retail, inclusiv din partea jucatorilor care nu ?si-au propus sa faca un punct forte din acest aspect. ordf;titi ce se spune, saracii au nevoie de preturi mici, iar bogatii iubesc preturile mici. In definitiv, fie ca vorbim despre retaileri sau producatori, pericolul cel mai mare al campaniilor promotionale este ca ele sa erodeze loialitatea fata de brand al tuturor cumparatorilor. Sfatul meu pentru retaileri ?si furnizori este sa faca investitii in cercetare ?si dezvoltare, in inovatii, sa creeze ceva special in jurul brandului, sa investeasca in promovare, iar aceste actiuni sa fie combinate cu un pret corect pentru consumator, a concluzionat Laurens Sloot.