Cat de performanta este Industria alimentara a Romaniei?

Ilie Stoian:
Cat de performanta este Industria alimentara a Romaniei, domnelor si domnilor? Ne mandrim ca legumele si fructele noastre sunt cele mai gustoase, ne laudam ca mancaruri ca la noi, la nimeni, ca romanii stiu sa pregateasca cel mai bine porcul, ca telemea si lapte ca la noi nu mai gasesti, ca paine ca pe malurile Dambovitei, mai rar, iar, cand vine vorba despre mititei, cine sa ne stea in cale? Dar, piata ce spune? Facem referire la piata, pentru ca, pana la urma, totul se reduce la vanzari. si, cum ponderea cea mai mare a vanzarilor se face prin marile lanturi de magazine, consideram ca acolo putem gasi raspunsul la intrebare. Pentru a-l afla, ne folosim de ultimul Raport al Consiliului Concurentei, document care ofera o imagine aproape completa a industriei, dar si de propriile analize si date.
Aproape 10 miliarde de euro
Sectorul de retail este unul dintre sectoarele esentiale pentru economia Romaniei. In 2012, valoarea acestuia a fost de aproximativ 17,2 miliarde de euro, in creordm;tere cu 3.3% fata de 2011. La randul sau, retailul alimentar are o contributie semnificativa in totalul sectorului. Consumul de alimente detine ponderea cea mai ridicata in totalul cheltuielilor de consum, acesta din urma fiind componenta principala a produsului intern brut 61%, in 2012, ceea ce inseamna cca 10 miliarde de euro . Conform Institutului National de Statistica, in 2012, cheltuielile pentru alimente ?si bauturi nealcoolice au reprezentat aproximativ 42% din totalul cheltuielilor de consum ale populatiei.
Piata alimentara este importanta pentru economia romaneasca nu doar prin contributia sa directa la formarea produsului intern brut, cat ?si prin locurile de munca pe care le ofera, cu atat mai mult cu cat retail-ul este, de multe ori, punctul de intrare pe piata fortei de munca pentru multi tineri cu o calificare redusa, sau necalificati. Din analiza situatiilor financiare ale principalilor 10 retaileri, reiese faptul ca aceordm;tia aveau, la sfar?situl anului, aproximativ 50.000 de salariati, in creordm;tere cu 12,5% fata de aceea?si perioada a anului precedent.
Apoi, sectorul vanzarilor reprezinta principalul furnizor de produse alimentare pentru consumatorii finali ?si, fiind ultima veriga pe lantul de furnizare a acestor produse, interactioneaza in mod direct cu aceordm;tia. Important, prin prisma bunastarii consumatorului, este rolul pe care vanzarile alimentare le au in formarea preturilor finale ?si, totodata, in oferirea unei game largi de bunuri ?si servicii asociate. De asemenea, in calitate de cumparator sau de furnizor de bunuri ?si servicii, retailul alimentar interactioneaza cu diferiti actori, furnizori de produse alimentare ?si nealimentare, ceea ce face ca o functionare incorecta a distributiei sa genereze efecte negative asupra intregului lant de aprovizionare cu alimente, asupra consumatorilor finali, dar ?si asupra economiei in ansamblu.
Atat la nivel national, cat ?si la nivel european, exista o diferentiere intre vanzarea prin intermediul canalelor moderne ?si cea prin intermediul comertului traditional.
Comertul modern alimentar, reprezentat de formatele de mari dimensiuni, i?si continua ?si in acest an creordm;terea, atat in termeni de vanzari, cat ?si in ceea ce priveordm;te dezvoltarea retelei comerciale, atragand tot mai multi consumatori finali. Aceasta dinamica a celor doua forme de comert, modern si traditional, se datoreaza unei modificari de comportament a consumatorului roman, care apreciaza intr-o masura tot mai mare caracteristicile specifice comertului modern, in defavoarea proximitatii magazinelor mai mici. Cu toate acestea, in Romania, situatia este inca favorabila comertului de tip traditional, care, la nivel national, ocupa inca o pondere majoritara. La nivel local, in oraordm;ele mai mari, ponderea comertului traditional este mai mica, tendinta de scadere este mai accentuata, fiind devansata, in multe cazuri, de ponderea comertul modern.
Specific perioadei curente este ?si dezvoltarea discounterilor, magazinele care se concentreaza pe o oferta de preturi mici aplicate, in principal, marcilor proprii ale magazinului. Evolutia acestora se poate datora ?si schimbarilor aparute in comportamentul de cumparare, consumatorii din anul 2012 fiind mai sensibili la pret. Conform unor studii de piata, clientii s-au reorientat spre produse mai ieftine, sau spre achizitia lucrurilor esentiale. Sectorul de retail alimentar este caracterizat de existenta unui numar semnificativ de competitori pe langa micii comercianti sau cei de nivel mediu, distingem lanturi de magazine precum Cora, Kaufland, Lidl, Billa, Carrefour, Auchan, Rewe etc. .
Comparativ cu alte state membre, nivelul de concentrare a sectorului de retail alimentar din Romania nu ar trebui sa ridice ingrijorari concurentiale majore. Primii 5 retaileri cumuleaza o cota de piata de aproximativ 30% in functie de vanzarile totale inregistrate de cei mai importanti actori. In anul 2012, s-au deschis peste 200 de noi magazine de tip hipermarket, supermarket sau discounter. Accentul a fost pus pe deschiderea de supermarketuri, magazine de proximitate ?si magazine de tip discount. In ceea ce priveordm;te cererea de produse alimentare, putem spune ca sectorul analizat este caracterizat de o cerere relativ stabila, cheltuielile pentru alimente reprezentand o parte importanta ?si constanta in bugetul gospodariilor din Romania.
Imbunatatiri legislative
Cadrul legal afecteaza lantul de distributie la toate nivelurile acestuia, de la sectorul agricol pana la cel de retail. Orice forma de reglementare poate creordm;te preturile intreprinderilor active pe o anume piata, costuri care vor fi transmise in preturile consumatorilor finali. In cursul anului 2012 au fost initiate mai multe modificari legislative cu impact asupra sectorului de retail prin magazine nespecializate, acte asupra carora autoritatile au intervenit prin recomandari ?si puncte de vedere. Majoritatea recomandarilor Consiliului Concurentei, in acest domeniu, au fost preluate, dar raman in continuare in discutie recomandari mai vechi sustinute de Consiliul Concurentei, care nu au fost adoptate sau preluate de actorii implicati, referitoare la:
a Interzicerea vanzarii in pierdere si interzicerea vanzarilor cu pret redus. Consiliul Concurentei a recomandat eliminarea definitiei costului de achizitie din Legea nr. 321/2009/Codul de Bune Practici, deoarece, principiul statuat, interzicerea vanzarii in pierdere, are caracter anticoncurential, conducand la impunerea unui pret minim de revanzare.
b Termene de plata reglementate. Consiliul Concurentei a avertizat ca propunerea de reglementare a unor termene de plata poate fi considerata o masura de protectie a furnizorilor doar pe termen scurt. Pe termen lung insa, aceasta masura ar putea avea un efect invers celui scontat.
Chiar daca s-a mentionat problema practicilor comerciale neloiale, in contextul mai multor initiative, nu exista, la acest moment, un cadru de reglementare specific la nivelul UE pentru combaterea acestor practici in cadrul lantului de aprovizionare business-to-business cu produse alimentare ?si nealimentare. Practicile comerciale neloiale PCN sunt acele practici ?si conditii care se abat in mod vadit de la buna
conduita comerciala ?si care sunt contrare bunei-credinte ?si corectitudinii in relatiile dintre intreprinderi. PCN sunt impuse, de obicei, in situatiile in care exista un dezechilibru de putere de negociere. Printre astfel de practici se numara:
– neprezentarea de informatii suficiente cu privire la clauzele contractuale;
– solicitarea de plati pentru bunuri sau servicii care nu au nicio valoare pentru contractant;
– modificarea unilaterala sau retroactiva a clauzelor contractuale;
– solicitarea de plati pentru servicii fictive;
– impiedicarea contractantilor sa se aprovizioneze din alte state membre, ceea ce duce la impartirea teritoriala a pietei unice.
Presiuni concurentiale, sau razboiul import-productie interna
La nivelul produselor alimentare de baza, raportul dintre produsele nationale ?si cele provenite din import continua sa fie unul supra-unitar. Cu toate acestea, cu exceptia carnii de porc, pentru toate celelalte categorii de produse, din import, caordm;tiga teren. Laptele dulce de consum ?si uleiul de floarea soarelui au inregistrat cele mai mari modificari in aceasta directie, in perioada analizata. Situatia este in continuare diferita pe segmentul de legume-fructe, acolo unde produsele provin preponderent de la furnizori externi, din considerente legate de pret ?si de deficientele existente la nivelul productiei autohtone.
Din evolutia preturilor de achizitie ale retailerilor se observa faptul ca diferenta cea mai mare de pret a fost inregistrata la categoria mezeluri, acolo unde pretul a crescut cu 38,35% fata de anul precedent. Categoria oua este singura care a inregistrat scaderi de pret in aceasta perioada. Pe categoriile legume/fructe au fost inregistrate creordm;teri de pret semnificativ mai mici comparativ cu alimentele de baza ?si reduceri pentru 4 din cele 11 produse analizate, in 2012 fata de 2011.
Produsele comercializate sub marca privata i?si consolideaza, in continuare, pozitia in randul consumatorilor, inregistrand creordm;teri semnificative, atat la nivelul produselor alimentare, cat ?si la nivelul celor nealimentare. In ceea ce priveordm;te evolutia vanzarilor pe categorii de produse vandute sub marca privata, cu exceptia zaharului, care a inregistrat o scadere substantiala 51% , toate celelalte categorii au inregistrat creordm;teri in 2012.
Dezvoltarea sectorului, in ansamblu, este insa limitata de evolutia macroeconomica nefavorabila, consumul gospodariilor stagnand, pe fondul creordm;terii reduse a produsului intern brut. Existenta unui mediu concurential normal este extrem de importanta, avand un impact pozitiv asupra bunastarii consumatorilor, prin imbunatatirea ofertei.
TVA-ul nu e singura problema
Din pacate, dupa cum vedem din datele de mai sus, cu toatre ca stim bine, calitatea alimentelor produse in Romania este indiscutabila, industria nationala se vede coplesita de importuri. Mai mult, ponderea produselor alimentare pe private label creste in fiecare an, iar retail-ul nu a ascuns niciodata faptul ca doreste ca, prin acest segment, sa controleze cca 60 % din piata! Devine astfel clar ca doar pretul produsului final reprezinta marea problema a competitivitatii alimentelor fabricate in Romania. Una dintre cauzele care conduc la formarea unor preturi finale necompetitive este, desigur, aceea a TVA-ului urias, de 24 %. De aceea, in repetate randuri, industriatii din aceasta zona au solicitat vehement reducerea acestei taxe. Primul pas, s-a facut, pentru paine. Ce va urma?
Totul e, deocamdata, in ceata, din mai multe motive. In primul rand, din ratiuni strict electorale, premierul Ponta a anuntat ca, in loc sa reduca TVA-ul la carne si, apoi, la lactate, va incepe discutii cu FMI-ul pentru reducerea acestei taxe pentru produsele bio si eco, de parca toata Romania doar cu de-astea s-ar hrani!
Dar, TVA-ul nu e singura problema. Intregul sistem de impozitare si de suprataxare care va fi impus pentru anul 2014 va da peste cap intreaga economie, asadar, inclusiv sectorul alimentar. Supraaccizarea combustibililor, a energiei electrice, impozitele aberante pe alei industriale, stalpi, aerul de respirat si, vorba lui Ilie Moromete, pe sticlele de lamba, vor determina falimentarea multor companii romanesti dar, concomitent, vor deschide si mai larg portile pentru importuri! Asadar, de unde competitivitate!? Pentru ca, pentru a fi competitiv, trebuie indeplinite mai multe conditii: un mediu de afaceri favorabil, o foarte buna organizare in sectorul productiei primare, asadar, o organizare a fermierilor spre a furniza eficient materie prima spre procesare ori productie care poate fi comercializata direct, iar procesatorilor, se pare ca le-ar trebui o noua retehnologizare! Legat de nivelul tehnologic, multi spun ca firmele romanesti se afla chiar peste nivelul occidentalilor, ca urmare a perioadei de inzestrare de dinaintea aderarii Romaniei la UE. si, atunci, de ce firmele din Vest pot sa produca mult si ieftin? Simplul argument al aprovizionarii cu materie prima ieftina nu e de ajuns. Dar, de unde bani pentru alte utilaje? Poate raspunde Guvernul, dar aia sunt ocupati cu alte prostii!

infoalimentMAGAZIN

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *