|
|
|
|
Industria piscicola autohtona se scalda in ape mici si tulburi |
|
Afacerile autohtone legate de pescuit risca sa se scufunde sub povara lipsei de investitii, a braconajului si a legilor care se schimba peste noapte, in functie de interese particulare.
In 1990, romanii mancau, in medie, cam doua kilograme de peste pe an. In 2005, cantitatea se dublase, ajungand la 4,5 kilograme pe an, insa eram in continuare la mare distanta de media mondiala, de 16,5 kilograme pe an. In ciuda efectelor benefice ale consumului de vietati acvatice, compatriotii nostri prefera, in continuare, carnea de porc, de pui si de vita. Dar adevarata problema nu este asta, ci ca se importa din ce in ce mai mult peste, situatie care nu stimuleaza in niciun fel productia interna. In loc sa ne folosim resursele noastre, ajutam afacerile altora, spune Vasile Ionescu, pescar autorizat din Constanta.
Intr-adevar, din 2001 pana in 2005, importurile de produse piscicole au crescut de aproape doua ori, de la 45.000 la 80.000 de tone, in timp ce productia locala s-a redus cu circa o treime. Cea mai mare parte a productiei piscicole are loc in ferme specializate, situate pe intreg teritoriul tarii. In 2005, aici s-au produs 7.300 de tone de peste, in timp ce in apele interioare au fost pescuite 4.000 de tone, iar in mare, putin peste 2.000 de tone. In total, circa 13.300 de tone. Bulgaria, la o populatie de trei ori mai mica, a inregistrat o productie de 9.000 de tone, Ungaria, cu doar zece milioane de locuitori si fara iesire la mare, a produs 18.000 de tone, iar tari cu istorie bogata in domeniu, ca Spania sau Italia, au totalizat intre 200.000 si 300.000 de tone de pesti, moluste sau crustacee.
Singurul sector care merge mai bine este cel al procesatorilor, industria de conserve si semi-conserve din peste crescand de la 4.400 de tone, in 1996, la 8.800 de tone, in 2005.
Cele cateva mii de tone de peste capturate anual in Romania sunt in clara contradictie cu resursele naturale locale. Exista 500.000 de hectare de ape statatoare (300.000 de lacuri naturale si balti, 100.000 de hectare de lacuri de acumulare si 100.000 de amenajari piscicole, din care 84.500 de hectare de crescatorii, 15.500 de hectare de pepiniere si 25 de hectare de pastravarii). Romania mai detine si 66.000 de kilometri de ape curgatoare, din care 18.000 de kilometri in zona montana, 47.000 de kilometri la deal si ses, la care se adauga cei 1.075 de kilometri ai Dunarii (mai bine de o treime din cursul total al fluviului, incheiat cu cei 3.450 de kilometri patrati de delta). In plus, 25.000 de kilometri patrati din Marea Neagra, apartinand zonei economice exclusive a Romaniei, sunt, de asemenea, deschisi pescuitului.
Totusi, daca avem atatea locuri propice vietatilor acvatice, de ce producem atat de putin? Una dintre principalele explicatii este dezorganizarea industriei. Daca pana in 1989 exista in domeniu o mana de intreprinderi de stat, acum sunt 78 de asociatii independente de pescari, in general detinatoare ale propriului punct de debarcare, plus alte cateva sute de persoane care functioneaza independent. Exista apoi, doar in Delta Dunarii, peste 40 de cherhanale cu personalitate juridica, plus 381 de ferme piscicole (concesionate, privatizate sau infiintate cu bani privati) in toate judetele tarii.
Toata aceasta descentralizare excesiva face ca profiturile sa fie mici, iar lipsa de putere financiara se vede imediat in cantitatea redusa de investitii facute in ultimii ani. La Marea Neagra, de exemplu, sunt, potrivit datelor oficiale, doar 27 de nave de pescuit cu o lungime de peste 12 metri. Pentru comparatie, in cele 15 vechi membre ale Uniunii Europene exista 15.000 de vase de acest tip. Mai mult, desi nu avem decat o nava pentru fiecare zece kilometri de tarm, o parte din cele inregistrate oficial sunt, de fapt, neoperationale. La aceasta statistica deloc imbucuratoare se adauga disparitia flotei de pescuit oceanic. Aceasta numara in 1993 nu mai putin de 61 de nave, dar cativa ani mai tarziu si-a inchis portile. Majoritatea ambarcatiunilor sale au sfarsit la fier vechi, iar unii dintre directorii din anii ’90 au fost condamnati la ani grei de inchisoare.
O alta problema o reprezinta lipsa infrastructurii. Navele de pescuit la Marea Neagra folosesc pentru acostare porturile Mangalia, Constanta si Sulina, dar in niciunul din aceste porturi nu exista facilitati pentru descarcare, depozitare, vanzare, intretinere nave si aprovizionare cu combustibil, apa si gheata. Infrastructura reprezentata de porturi pescaresti cu dane specializate si spatii de depozitare, precum si locatiile pentru organizarea primei vanzari a pestelui, lipsesc in totalitate. Pescadoarele romanesti de la Marea Neagra au echipamente si instalatii invechite care nu mai ofera siguranta in exploatare, se arata in Planul National Strategic pentru Pescuit.
Nu trebuie uitat, totusi, ca intre statisticile oficiale si realitate pot exista diferente majore. In primul rand, dat fiind modul de organizare a activitatii (imprevizibilitatea capturilor, mobilitatea ridicata si nivelul destul de ridicat al pierderilor dictate de perisabilitate etc.), cantitatile produse sau achizitionate pot fi usor subevaluate. In plus, pescarii autorizati sunt greu de controlat pe drumul intre locul capturii si cel al livrarii, astfel incat pot vinde la negru o buna parte din ceea ce pescuiesc.
Pe langa evaziunea fiscala, braconajul este un fenomen din ce in ce mai raspandit. Fie ca este vorba de capturi ilicite realizate de pescari licentiati (specii protejate, pescuit in zone interzise sau in perioade de prohibitie), fie ca este vorba de practicarea pescuitului profesionist de catre persoane neautorizate, se estimeaza ca mii de tone de peste sunt capturate ilegal in fiecare an. Ele fie ajung pe piata neagra, fie sunt introduse ilicit in filiera oficiala si sfarsesc, cu acte in regula, in galantare.
In vara lui 2007, premierul Calin Popescu-Tariceanu se arata ingrijorat de scaderea dramatica a cantitatilor de peste capturate in Delta Dunarii, de la 17.000 de tone la inceputul anilor ’90 la 3.500 de tone in prezent. El indica drept principali vinovati pentru aceasta situatie braconajul, dar si pescuitul industrial, si solicita implicarea mai puternica a autoritatilor. Niciun dosar din cele 500 si ceva intocmite pentru braconaj nu a fost rezolvat, spunea primul-ministru.
Din pacate pentru noi, pe langa lupta mai inversunata impotriva braconierilor, s-a cerut si interzicerea pescuitului industrial in Delta. Decizie care, ironic, nu ar face, probabil, decat sa intensifice acest fenomen, afirma Ionel Dima Filipschi, presedintele Asociatiei Fiii Deltei. Totusi, ca sa nu se ia o masura chiar asa de radicala, printr-o ordonanta de urgenta de acum doua luni s-a interzis utilizarea setcilor si a avelor. Eu estimez ca, in acest mod, din 1.400 de pescari autorizati in Delta, vor ramane in activitate doar vreo 200, mai spune Filipschi. Nerespectarea interdictiei, care scoate in afara legii doua instrumente traditionale, indispensabile pescarilor in anumite perioade ale anului, se pedepseste cu inchisoare de pana la trei ani. Filipschi cere ca cei ramasi fara loc de munca in urma modificarii legislative sa primeasca plati compensatorii.
La randul sau, Lucian Sanda, presedintele Federatiei Organizatiilor de Pescari Delta Dunarii, la care sunt afiliati circa 700 de pescari, crede ca nu braconajul sau pescuitul in exces sunt responsabile pentru scaderea cantitatilor, ci colmatarile si indiguirile. Icrele nu mai sunt depuse pe plante, ci direct in apa si se pierd. Asa ca am avea nevoie, de fapt, de un program de reconstructie ecologica intins pe cinci ani, si nu de restrictii, sustine el.
Chiar daca unii vad industria piscicola autohtona ducandu-se la fund, ca efect al unui cerc vicios (lipsa de bani inseamna incapacitatea de a creste randamentul, iar randamentul scazut se traduce in lipsa de bani), altii, mai optimisti, simt salvarea venind dinspre Bruxelles. 307 de milioane de euro vor fi alocate Romaniei pentru sprijinirea acestui sector in perioada 2007-2013, fondurile putand fi accesate, cu indeplinirea cerintelor birocratice uzuale, de oricine implicat in domeniu.
sursa: Capital
|
| Pentru a adauga gratuit o stire pe site-ul www.infoaliment.ro click aici.
|
Vezi toate stirile
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Catalogul infoALIMENT
|
Iunie 2008 lansarea editiei 12 a catalogului cu firme din domeniul alimentar, agricol, zootehnic si HoReCa
|
|
|
|
|
|
|
