Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Siguranța și calitatea alimentelor este în prezent o preocupare majoră. Orice caz de alterare a  alimentelor, în special atunci când este raportat de mass-media, are un impact foarte mare asupra opiniei publice. Există o cerere tot mai mare pentru îmbunătățirea controlului calității și dezvoltarea unor instrumente de încredere pentru analiza alimentelor. Codul de bare ADN este un sistem care poate identifica mostre biologice și este utilizat pentru identificarea atât a materiilor prime, cât și a alimentelor prelucrate.


 


Metode de validare a autenticității alimentelor


Materiile prime de înaltă calitate sunt fundamentale pentru producția de alimente cu valoare nutrițională adecvată. Industria alimentară a dezvoltat multe procese tehnologice pentru a păstra și a îmbunătăți proprietățile organoleptice ale produselor alimentare. Controlul calității este realizat prin diferite teste de laborator, care reprezintă punctul de plecare obligatoriu pentru un sistem corect de trasabilitate a produselor alimentare.


Validarea autenticității produselor alimentare se bazează, în principal, pe analiza proteinelor și/sau a secvențelor ADN (acid dezoxiribonucleic). Metodele bazate pe analiza proteinelor ​​includ teste imunologice, electroforetice și tehnici cromatografice cum sunt HPLC și TLC. Dacă pentru testarea produselor proaspete sunt eficiente, aceste metode au eficiență scăzută atunci când sunt aplicate pentru analiza unor alimente puternic procesate. În aceste situații, sunt mai eficiente metodele bazate pe analiza ADN-ului, acestea putând fi aplicate și matricelor alimentare. În plus ADN-ul este mai informativ decât proteinele și poate fi extras ușor chiar și din urme mici de material organic.


Datorită progreselor recente din biologia moleculară, markerii ADN au devenit un instrument eficient în analiza soiurilor de plante și a raselor de animale, fiind folosiți și pentru a urmări materiile prime în procesele din industria alimentară.


În general, metodele bazate pe ADN utilizează secvențe ADN specifice ca markeri și sunt împărțite în markeri bazați pe hibridizare și markeri bazați pe reacția în lanț a polimerazei, cunoscută ca PCR (Polymerase Chain Reaction, PCR). Metodele bazate pe PCR sunt extrem de sensibile, de multe ori mai rapide decât alte tehnologii și sunt utilizate pe scară largă în agricultură și zootehnie.


În ultimii ani, gradientul de denaturare PCR în electroforeză în gel (PCR-DGGE) a fost utilizat în mare parte în domeniul de trasabilitate și siguranță a produselor alimentare cu scopul caracterizării bacteriilor și mucegaiurilor în produsele fermentate. PCR-DGGE a fost folosit, de asemenea, pentru a monitoriza contaminarea bacteriană a produselor alimentare, de exemplu a băuturilor fermentate și definirea originii materiei prime pornind de la caracteristicile drojdiei sau comunității bacteriene ca în cazul fructelor și peștelui.


Selecția celui mai potrivit mod de abordare moleculară depinde de diferite aspecte, inclusiv de cantitatea variației genetice a speciei analizate, timpul necesar pentru analiză, raportul cost / eficiență și expertiza laboratorului. Mai mult, tehnicile de genomică necesită ADN de înaltă calitate pentru a lucra cu succes, deoarece eficacitatea lor poate fi influențată negativ de un ADN alterat sau fragmentat.


 


Apariția și semnificația codului de bare ADN


Un nou sistem de identificare, codul de bare ADN, a fost dezvoltat în 2003 de cercetătorii de la Universitatea din Guelph, Canada. Această abordare se bazează pe analiza variabilității într-o regiune a genomului etalon numit „cod de bare ADN”. Metoda s-a dovedit utilă în rezolvarea problemelor taxonomice în mai multe aplicații teoretice și practice.


În sens strict, codul de bare ADN nu este o metodă complet inovatoare deoarece metodele moleculare de identificare erau deja în uz. Cu toate acestea, ea are avantajul de a combina trei inovații importante: molecularizarea proceselor de identificare (de ex. investigarea variabilității ADN-ului pentru a face diferențe între taxoni), standardizarea procedurii (de la colectarea probelor până la analiza capacității moleculare) și informatizarea (evitarea transpunerii redundante a datelor utilizând informatica).


Numele „codul de bare ADN” se referă figurat la modul în care un scaner infraroșu identifică în mod univoc un produs prin utilizarea barelor negre din codul universal al produselor (Universal Product Code, UPC).


Un cod de bare ADN ideal are nevoie de două caracteristici fundamentale: acoperire taxonomică mare și rezoluție înaltă. Acoperirea taxonomică mare (denumită și „universalitate”) se referă la amplificarea corectă a regiunii genomice alese drept cod de bare ADN în cel mai larg grup de taxoni. Pe de altă parte, o rezoluție înaltă asigură identificarea taxonilor diferiți, în funcție de diferențele interspecifice, în secvențe de coduri de bare ADN. Ca principiu general, regiunile de coduri de bare ADN ar trebui să aibă variabilitate interspecifică mare și intraspecifică scăzută.


 


Baze de date pentru coduri de bare ADN


Deși abordarea moleculară de la baza codului de bare ADN nu este nouă pentru știință, puterea acestei metode se bazează pe disponibilitatea unei platforme internaționale, BOLD (Barcode of life database - coduri de bare a unei baze de date a vieții).


Platforma BOLD, coordonată de Proiectul internațional Barcode of Life (iBOL), este un depozit care sprijină colectarea de coduri de bare ADN, cu scopul de a crea o bibliotecă de referință pentru toate speciile vii. BOLD este utilizată pentru a corela un anumit cod de bare ADN cu codul de bare ADN al unui exemplar certificat și cu alte secvențe de coduri de bare ADN aparținând aceluiași taxon sau unor taxoni diferiți. Această platformă este formată din mai multe componente, printre care motorul de identificare BOLD-IDS (IDS – Identification Engine Tool) este una dintre cele mai utile. BOLD-IDS oferă un instrument de identificare a speciilor care acceptă secvențe de coduri de bare ADN și returnează o atribuire taxonomică la nivel de specie ori de câte ori este posibil.


Acest motor admite identificarea corectă a speciilor pentru distanțe genetice de până la 99%. Orice cercetător poate folosi BOLD-IDS și, în cazul în care o înregistrare de referință aparținând unui exemplar necunoscut este disponibilă în baza de date, sistemul prevede identificarea la rang de specii, sau o listă de taxoni asociați cu acel exemplar. BOLD este o resursă de încredere atât pentru cercetare, cât și pentru aplicații practice, cum este trasabilitatea alimentelor.


O altă bază de date este Centrul Național pentru Informații Biotehnologice din SUA, NCBI (National Center for Biotechnology Information).


În ultimii 10 ani, în bazele de date NCBI (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/) și BOLD  (http://www.barcodeoflife.org/), a fost depus un număr mare de secvențe de coduri de bare ADN de la plante și animale (inclusiv specii de crescătorie), urmând orientările furnizate de grupul de lucru pentru baze de date (http://barcoding.si.edu/pdf/dwg_data_standards-final.pdf).


 


 


 


Codul de bare ADN pentru identificarea și certificarea materiilor prime alimentare


Identificarea organismelor este esențială pentru a se asigura standarde înalte de calitate pentru industria alimentară și pentru piață. Codul de bare ADN este eficient în certificarea atât a originii, cât și a calității materiilor prime, precum și în detectarea falsificărilor care apar în lanțul alimentar industrial.


Printre produsele alimentare pentru care există aplicații sau potențial pentru aplicarea codului de bare ADN în vederea certificării trasabilității se regăsesc următoarele: pește și fructe de mare, carne, produse lactate și plante comestibile.


Codul de bare ADN s-a dovedit a fi deosebit de eficient în trasabilitatea peștelui și a fructelor de mare. Codul de bare ADN are succes atunci când este aplicat la fructe de mare, deoarece în comparație cu alte surse animale (de exemplu vite, oi, capre, cai), numărul speciilor este mai mare, astfel că eficacitatea acestei tehnici este îmbunătățită. De asemenea, încercările clasice de identificare nu sunt utile în multe cazuri, în special în cazul alimentelor procesate. În plus, în cazul peștelui și al fructelor de mare, mai mult decât în ​​alte grupe de viață, identificarea moleculară poate merge mai departe decât nivelul speciilor, permițând în multe cazuri identificarea varietăților locale și, prin urmare, identificarea originii unui anumit produs.


Codul de bare ADN a fost propus de către FDA pentru autentificarea produselor comerciale din pește. De asemenea, FDA a propus includerea codului de bare ADN în Enciclopedia de reglementare a peștelui (Regulatory Fish Encyclopedia) pentru a sprijini investigarea etichetării greșite și a substituirii speciilor de pește.


Carnea este supusă, în mod normal, unor lanțuri de producție și de distribuție lungi, pentru care sunt necesare sisteme de trasabilitate adecvate. Patologiile legate de carne ca aliment (de exemplu boala vacii nebune, gripa aviară) și practicile rele ale unor producători, au crescut gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la originea și calitatea cărnii. Prin urmare, este necesară  definirea metodelor exacte și fiabile pentru identificarea compoziției cărnii în alimente, pe lângă utilizarea etichetelor care nu oferă garanții suficiente cu privire la conținutul real al unui produs. În prezent, sunt folosite metodele moleculare PCR, aplicarea codului de bare ADN fiind în stadiu incipient în domeniul cărnii, concretizată în câteva încercări referitoare la carne de mamifere și de pasăre.


Având în vedere relevanța economică, riscul alergiilor și practicile religioase legate de produsele lactate, dezvoltarea de tehnici pentru a evalua autenticitatea și falsificarea produselor obținute din lapte este o problemă importantă. Există foarte puține studii bazate pe o abordare strictă a codului de bare ADN în relație cu acest grup de alimente. Astfel, un studiu relativ recent (Ponzoni et al., 2009, Nutrients) a descris o utilizare interesantă a codului de bare ADN în care markerul plastidial rbcL, universal pentru plante, a fost capabil să detecteze urme de fragmente ADN din hrană pe bază de plante, în lapte proaspăt de vacă. Aceasta deschide perspectiva aplicațiilor codului de bare ADN pentru caracterizarea corectă și sigură a compoziției laptelui, în timp ce autenticitatea produselor lactate este determinată cu metoda PCR, iar compoziția microbiană și proveniența produselor lactate pot fi determinate cu metoda PCR-DGGE.


Plantele sunt un element esențial în dieta omului, atât în ​​mod direct (cerealele sunt la baza piramidei alimentare, urmate de fructe și legume) și indirect (produsele din plante sunt folosite pentru hrana vitelor). În plus, mai multe plante sunt utilizate ca aditivi alimentari (de exemplu, soia). O identificare sigură a speciilor de culturi, precum și originea și trasabilitatea, sunt elemente-cheie în domeniul siguranței alimentelor. În ultimii 20 de ani metodele PCR au fost testate pe mai multe soiuri de cultură cum sunt orezul, porumbul, sorgul, orzul, secara.


În prezent, utilizarea codului de bare ADN în domeniul plantelor face trecerea de la analiza performanței de markeri diferiți către multe aplicații practice. Printre plantele comestibile, această metodă a fost utilizată pentru trasabilitatea condimentelor: mentă, busuioc, oregano, salvie, cimbru și rozmarin.


Codul de bare ADN, instrument de trasabilitate în prelucrarea industrială a alimentelor


Un sistem de trasabilitate ideal trebuie să urmărească istoria unui produs de la origine la momentul în care este folosit, ținând cont de toate etapele de transformare și de comercializare. Identificarea moleculară și sistemele de trasabilitate au fost dezvoltate pentru materiile prime. Cu toate acestea, semințele, fructele și părți diferite din plante și animale sunt transformate în produse alimentare cu o formă definită, cu gust și miros specific prin tratamente fizice  sau chimice care pot modifica structura ADN-ului. Din acest motiv, aplicarea tehnicilor de identificare bazate pe ADN pe produse transformate poate fi zadarnică din cauza nivelului de degradare ADN și a prezenței simultane a mai multor genomi care aparțin unor organisme diferite.


Codul de bare ADN are două avantaje în comparație cu metodele de amprentare a ADN-ului: este nevoie de amplificarea unui fragment de ADN scurt, prin urmare, există un risc mai mic datorat fragmentării și se bazează pe genomul mitocondrial sau plastidial, păstrat mai bine în timpul prelucrării.


Datorită universalității sale, codul de bare ADN poate fi utilizat în diferite contexte, precum și de către operatori diferiți. Singura limită reală a metodei este legată de informațiile insuficiente din bazele de date. În timp ce unele grupuri de organisme (de exemplu pești) sunt bine reprezentate, pentru altele este necesară multă muncă pentru completarea cu date de referință ale codului de bare ADN. În viitorul apropiat, codul de bare ADN este probabil să devină un test de rutină în multe domenii, în special în controlul calității și trasabilitatea produselor alimentare.

Alte articole recomandate:

Dezvoltarea economică susținută din zona de Centru Vest a României impune prezența unor companii care să aducă garanții într-o lume a riscului. Bureau Veritas România, membră a Grupului Bureau Veritas, lider mondial în activități de testare, inspecție și certificare, deschide acum un nou birou, la Cluj-Napoca. Acesta este biroul operațional cu numărul cinci, după cele deschise în București, Galați, Constanța și Ploiești.   “Creșterea rapidă, în [...]
Maria Demetriad: Sustenabilitatea a devenit nu doar o modă, în industria alimentară ci și o necesitate din ce în ce mai stringentă. O componentă de bază a acestui concept o reprezintă prezervarea mediului. Cercetările privind reducerea poluării, din cauza ambalajelor reziduale a dus la un proces mai amplu, care începe de la acreditarea exploatărilor forestiere și se încheie cu acreditarea FSC a ambalajelor. Vârful de lance în industria alimentară [...]
(Comunicat) RINA furnizeaza audituri cantitative si calitative pentru a asigura corespondenta de bunuri si / sau materiale cu: scrisori de credit, comenzile clientilor, liste de ambalare aprobate de client sau orice documentatie tehnica justificativa. Auditul de cantitate asigura ca marfurile in cauza corespund efectiv celor descrise in diferite documente, in timp ce auditul de calitate asigura ca marfurile nu au defecte evidente si indeplinesc cerintele prevazute in documentel [...]
  Reducerea numărului de certificate verzi pentru producătorii de energie din surse fotovoltaice este ilegală, iar statul "a mers prea departe cu măsuri abuzive" împotriva industriei verzi, care vor costa statul "miliarde de euro", potrivit Asociației Române a Industriei Fotovoltaice (ARIF). "Încă din 29 martie, când Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat raportul de monitorizare a supracompensării prin intermediul cărui [...]
Compania Rina, unul dintre cele mai importante organisme de certificare din Romania, a lansat, prin divizia Rina Training Factory, programa de cursuri toamna, septembrie – noiembrie 2014. Printre cele 30 de cursuri furnizate se regasesc cele de Auditor Intern, Auditor Extern, Manager Calitate & Mediu, Core Tools, Managementul Deseurilor. Va invitam sa gasiti in cele ce urmeaza planificarea detaliata a cursurilor:   CURSURI AUDITORI IRCA: Auditor extern ISO 9001, 29 septembrie [...]
Sistemul de certficare ce îți oferă garanția că produsele alimentare de pe raft nu conțin aditivi  cu potențial periculos sau controversați, vine în România. Conform unui studiu realizat la începutul anului, aproximativ 80% dintre români citesc cu atenție eticheta produselor alimentare și conținutul de E-uri, dar pentru 9 din 10 acestea sunt greu de înțeles.  Numai 14% dintre respondenți [...]
(Mediafax) Evaziunea fiscala s-a diminuat, în ultimii 2-3 ani în România, de la 22-27% din PIB la 18-20% din PIB, potrivit estimarilor SRI, a declarat, într-un interviu, directorul Serviciului, George Maior, mentionând ca cea mai mare evaziune este la TVA – 12% din PIB, urmata de CAS – 2,4%. “Cel putin din analiza noastra, evaziunea fiscala s-a diminuat, în ultimii doi-trei ani, de la un nivel situat între 22-27% din PIB, la un nivel [...]
Aura Alexa Ioan Prima conferință în România despre standardele Global G.A.P. a avut loc ieri, la Hotelul Phoenicia. La dezbaterea moderată de Ionuț Nache, director general INAQ Consulting, au fost invitati speciali Kerstin Uhlig, manager Corporate Relations Global G.A.P. , MarekMArzec, representative Central&Eastern Europe, Macieej Majewski, Partner, Freshmazovia. Com Sp.J. Poland, Martin de Jong Managing Director AgriWorks BV, Alexandru Jurconi, președintel [...]

 

Living fresh
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN