Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Alexandru Peligrad:


Deși redusă ca volum, piața de ceai din România, estimată pentru anul 2012 la o valoare de 28 de milioane de euro, conform estimărilor Euromonitor, este una extrem de profitabilă pentru actorii din domeniu. Astfel, liderul pieței (cu o cotă de circa 39%), respectiv compania românească Laboratoarele Fares Bio Vital Orăștie înregistra în 2012 un profit net de aproximativ 2,4 milioane EUR la o cifră de afaceri de 10,8 milioane EUR (în creștere cu 14,9% față de 2011), înregistrând o rată a profitului de 22,2%. Iar situația nu este singulară, majoritatea firmelor din domeniu înregistrând profit.


 


Excepția și regula


 


Dacia Plant, companie înființată la începutul anilor 2000, care deține o fabrică la Bod-Brașov, înregistra anul trecut un profit de 0,63 milioane EUR la o cifră de afaceri de 5,4 milioane EUR, iar Kalpo (firmă din Pietroasele Buzău, producătoare a ceaiurilor Vedda) înregistra profit de 0,1 milioane EUR la o cifră de afaceri de 1,92 milioane EUR.


 


Excepția de la realizarea de profit în domeniul producției și comercializării ceaiurilor este chiar compania de stat Plafar, deținătoarea monopolului în domeniu până în 1990 și cu o cotă de piață de doar 6% în prezent, care aproape an de an a înregistrat pierderi în perioada 1999-2011 (excepție fac doar ani 2001 și 2011 când s-au înregistrat profituri infime – 2.000 EUR, respectiv 19.800 EUR). La ora actuală, Plafar este oferită la privatizare. Plafar este încă cea mai cunoscută marcă de gen de pe piață. Este de reținut însă că în perioada 2006-2009, activele imobilizate ale Plafar au scăzut cu 57%, de la 19,5 milioane de lei la 8,3 milioane de lei, iar marca Plafar a fost cesionată parțial începând cu vara lui 2007 companiei Centrofarm pentru activități de comercializare, transport, ambalare și depozitare, Centrofarm fiind în prezent singura companie care are dreptul să deschidă magazine sub brandul "Plafar".


 


Foarte interesate de domeniul comercializării ceaiurilor sunt însă și principalele companii internaționale care activează în domeniu. Pe piața românească sunt prezenți la acest moment polonezii de la Novaplus și Celmar, cu afaceri de 2,77 milioane de euro, respectiv 0,3 milioane de euro în 2012, precum și multinaționalele Unilever (ceaiurile Lipton), Vivian Pharma (Humana) și General Pharma Food (Twinings).


 


          Având în vedere că în anul 2012 consumul de ceai a crescut cu 4% față de anul precedent (și cu 33% față de 2008) se poate observa că asistăm la un proces de concentrare a pieței în condițiile în care cei mai mari actori de pe piață au avut ritmuri de creștere a cifrei de afaceri ce au depășit ritmul mediu de expansiune al pieței. Astfel, cifra de afaceri a liderului de piață, compania Fares Bio Vital Orăștie a fost cu 15% mai mare, față de 2011, a firmei Dacia Plant cu 20%, a Plafar cu 18%, a producătorului buzoian Kalpo cu 60%. În schimb, cei de la Novaplus au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de 19,1%.


 


Un segment al pieței ceaiului, care este însă legat mai mult de cel al băuturilor răcoritoare este cel al ceaiurilor RTD (ready-to-drink) segment care este împărțit, practic, între doi mari competitori: PepsiCo cu Lipton Ice Tea și Coca-Cola cu Nestea. Piața românească de ”ice-tea” a avut o explozie în 2008, când a crescut cu 60%, față de anul precedent.  În 2012, s-a înregistrat însă un declin pe piața de ceai RTD – atât ca volum, cât și ca valoare – dar este de așteptat ca trendul ascendent să se reia, ce-i drept la ritmuri modeste de creștere, în baza preferinței în creștere a tinerilor pentru această gamă de produse, în detrimentul băuturilor carbogazoase si a opiniei ce prinde tot mai mult teren potrivit căreia ceaiul verde este sănătos oferind organismului o paletă mare de antioxidanți.


 


Cererea de ceai se diversifică


 


Anul trecut românii, au consumat aproape 1.500 de tone de ceai, potrivit datelor Euromonitor. Având în vedere că la o cană de ceai sunt necesare circa 2 grame, rezultă că un român a consumat în 2012 aproximativ 36 de căni, adică 3 căni de ceai pe lună. Acest nivel este de două ori mai scăzut decât cel din Rusia și de circa 10 ori mai scăzut decât cel din Polonia. Cel mai mare consum din Europa este în Irlanda, de 80 de căni lunar.


 


          Consumul redus de ceai al românilor se explică prin lipsa tradiției în acest sens, dar și prin percepția pe care românii o au cu privire la ceai, percepție care leagă ceaiul de tratarea stărilor gripale sau de ameliorarea altor afecțiuni nu foarte grave. În ultimul timp, această percepție a început să se schimbe, interesul crescut pentru ceaiuri arătând că această băutură a început să fie privită ca o opțiune sănătoasă, la îndemână în orice moment al zilei.  Statutul de opțiune sănătoasă este asociat și faptului că principala băutură concurentă a ceaiului, cafeaua este asociată de cele mai multe ori cu fumatul, obicei dăunător sănătății după cum este bine cunoscut. "Deși începe să se dovedească un mod relaxant de a petrece timpul împreună cu prietenii, este preferat de o mică parte a consumatorilor. Cea mai mare parte preferă consumul de cafea care se asociază și cu fumatul", declara Cătălin Ungureanu, Director Comercial la Bold Impex, importatorul ceaiurilor Greenfield.


 


Infuziile de plante medicinale (50%) și infuziile aromatice (44%) sunt cele mai populare tipuri de ceaiuri pe care le beau românii, potrivit studiului "Românii și ceaiul verde", coordonat de Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi și realizat în 2012. Studiul mai arată că în mod tradițional, românii asociază „ceaiul” cu infuziile de plante, incluzând aici și ceaiul verde și ceaiul negru. Majoritatea românilor (83%) nu cunosc însă compoziția ceaiului verde sau a ceaiului negru. Studiul arată că în topul băuturilor consumate zilnic de români conduce apa îmbuteliată (66,2%), secondată îndeaproape de cafea (64%), pe locul trei clasându-se laptele (53,4%), ceaiul fiind ultima opțiune (44,5%).


 


Intervalele de timp favorite în care românii preferă sa consume ceai sunt dimineața (46,6%) și seara (30,1%). Consumul de ceai se caracterizează pe piața românească și printr-o puternică sezonalitate. Astfel, consumul de ceai crește semnificativ în perioada de toamnă-iarnă (lunile octombrie-martie). Însă, odată cu creșterea pieței, reorientarea tinerilor către consumul de ”ice-tea” și pe măsura creșterii gradului de educare al consumatorului cu privire la beneficiile aduse de ceai, sezonalitatea se atenuează.


 


Fructe și ceai verde


 


Românii se orientează cu precădere către ceaiurile pe care le-au mai încercat în trecut, însă decizia de cumpărare este influențată de preț, de calitatea produsului, de marcă, de ingrediente și de aspectul ambalajului. Românii preferă ceaiurile de fructe și plante, precum și ceaiul verde.


 


Aroma de fructe de pădure continuă să fie prima opțiune a românilor în categoria segmentului de ceai de fructe, fiind urmată îndeaproape de cele de lămâie, afine sau căpșuni și fragi. Preferința românilor pentru ceaiurile de fructe se explică și prin faptul că acestea nu sunt complicate, având gusturi cu care românii, sunt obișnuiți, precum și prin faptul că neavând în conținutul lor teină pot fi consumate în orice parte a zilei.


 


Având în vedere aceste aspecte, ceaiurile de plante și-au consolidat în ultimul timp poziționarea de produse cu beneficii pentru sănătate, în timp ce ceaiurile negru, verde și de fructe au început a fi considerate potrivite pentru micul dejun. Un potențial de creștere în domeniu au ceaiului alb și sortimentele de ceaiuri ce îndeplinesc anumite funcții, precum de energizare sau relaxare. De altfel, tinerii se orientează cu precădere către energizante și ceaiurile reci.


 


Un mod plăcut de a petrece timpul cu prietenii


 


Pe un trend ascendent este și cererea de ceai consumat în afara casei, în locații precum baruri, restaurante etc. "Pe piața din România (în mare parte inspirată de alte piețe precum Ungaria, Austria, Maroc etc.) a crescut foarte mult consumul de ceaiuri care combină așa-zisele plante medicinale. Astfel, sunt multe combinații de plante care ne activează organismul, și atunci alegem să bem un astfel de ceai în prima parte a zilei sau alte combinații de plante cu proprietăți relaxante și atunci consumatorii noștri aleg să le consume în anumite situații și în segmentul horeca, nu numai acasă, ca în trecut", arăta Silviu Bucovineanu, coordonator distribuție la Demmers Teehaus/ Sarhuan & Dani Tea SRL, citat de Revista Food & Bar.


 


Creșterea consumului de ceai în alte locații decât acasă nu ține însă numai de educarea consumatorului, ci și de educarea celor care lucrează în sectorul ospitalității (baruri, restaurante etc.). ”Sunt locații care au trecut în meniu doar mențiunea "ceai" și prețul general al unei cești de ceai cald, fără nici o precizare legată de tipul ceaiului (verde, negru, infuzie), marcă etc. Recomandările din meniuri și cele ale ospătarilor contează foarte mult în alegerea unui ceai. ", explica într-o declarație dată Revistei Food & Bar, Elena Marin, Key Account Manager S.C. General Parma Food S.R.L., importator în România al ceaiurilor Twinings.


 


În stabilimentele de tip ”în afara casei” (out-of-home) precum restaurante, baruri etc, ceaiul negru (comandat în diferite combinații, cu condimente precum cardamom, scorțișoară, piper, cuișoare spre exemplu) este cel mai popular sortiment, fiind consumat de obicei ca substitut al cafelei. Ceaiul verde este cerut în principal datorită proprietăților sale antioxidante și detoxifiante.


 


Ceaiurile verzi și de fructe sunt consumate și în aceste locații tot dimineața, de obicei. ”Ceaiurile verzi au câștigat teren la noi în țară prin intermediul consumatorilor de gen feminin, care au și ajuns mai rapid să citească informațiile în domeniu din revistele de specialitate sau de pe website-urile care promovează aceste produse", explica Silviu Bucovineanu.

Alte articole recomandate:

Brandul mexican de bere Corona a intrat, în acest an, în portofoliul companiei Bergenbier, după 20 de ani în care a fost importat și distribuit pe piața românească de către B.D.G. Import, informeaza . ”Din ianuarie 2015 am început să distribuim pe piața românească  un brand iconic la nivel mondial -  Corona - care se va alătura celorlalte branduri din portofoliul Bergenbier. Corona este un brand puternic, foarte intersant pentru consumatorul [...]
Microafacerile cu produse alimentare tind să capete o pondere tot mai mare, dovedind că se pot construi afaceri viabile și fără a se ține cont de marii producători. Una dintre acestea este Fabrica de Bere Bună, mai precis, o microberărie care, acum, vinde berea Zăganu, marca 100 % românească pe care o produc, în peste 120 de locuri.   „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariție, atât datorită proximității de vârful [...]
(Comunicat) FrieslandCampina România a încheiat, vineri, 29 august 2014, un acord cu  Fabrica de Brânzeturi Transilvania, pentru reluarea producției de la fabrica din Țaga. Acordul oferă dreptul societății Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Țaga, județul Cluj. Asociatul majoritar al societății este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă [...]
În perioada 01.08.2014-31.08.2014, direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și a Municipiului București au continuat activitățile de control în unitățile din industria agroalimentară. S-au efectuat 6.446 de controale în unități care-și desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii și a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare și alcoolice, a altor produse alimentare precum și unități de [...]
“Vinul exigențelor” a fost tradus de echipa Propaganda Brand New prin numele de "Egregio", informează comunicatul de presă emis de Propaganda. Conform informațiilor, în ultimii ani, vinurile tinere au revoluționat percepția despre ce înseamnă un vin bun. Preferințele consumatorilor s-au schimbat, iar vinul tânăr a căpătat o atenție deosebită. Astfel, noul brand, creat de Propaganda Brand New pentru Vincon, susține această schimbare de percepție și aduce pe [...]
Producătorul Scandia Food, liderul pieței de conserve de carne și pate, a intrat, la sfârșitul anului trecut, în categoria conservelor de pește cu brandul Lotka, poziționat pe segmentul premium, în contextul creșterii vânzărilor din această categorie.   ”Piața conservelor de pește a prins avânt puternic în ultimii ani, iar pentru Scandia Food intrarea pe acest segment a reprezentat o oportunitate, date [...]
Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism, propune un proiect prin care IMM-urile care au ca obiect de activitate productia si sunt conduse de intreprinzatori cu varsta maxima de 40 de ani, vor fi scutite de taxele la raft in cazul vanzarii produselor acestora in marile lanturi de magazine. Proiectul se va numi “Fabricat de un tanar antreprenor” si consta in crearea in cadrul unui lant de magazine a unui raion dedicat produselor fabricate de [...]
Fornetti România, companie care deține cel mai extins lanț de patiserii de pe plan local, reia investițiile în fabrica de la Timișoara, după ce a intrat recent sub umbrela grupului elvețiano-irlandez Aryzta AG.   „Scopul este să ridicăm această poveste de la nivel național la nivel european. Pentru îndeplinirea scopului care are legătură cu brandul Fornetti, lucrăm la un plan de dezvoltare comercială pe termen lung. Pentru susținerea activităților actuale, [...]

 

Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN