Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Ilie Stoian:


Cât de performantă este Industria alimentară a României, domnelor și domnilor? Ne mândrim că legumele și fructele noastre sunt cele mai gustoase, ne lăudăm că mâncăruri ca la noi, la nimeni, că românii știu să ”pregătească” cel mai bine porcul, că telemea și lapte ca la noi nu mai găsești, că pâine ca pe malurile Dâmboviței, mai rar, iar, când vine vorba despre mititei, cine să ne stea în cale? Dar, piața ce spune? Facem referire la piață, pentru că, până la urmă, totul se reduce la vânzări. Și, cum ponderea cea mai mare a vânzărilor se face prin marile lanțuri de magazine, considerăm că acolo putem găsi răspunsul la întrebare. Pentru a-l afla, ne folosim de ultimul Raport al Consiliului Concurenței, document care oferă o imagine aproape completă a industriei, dar si de propriile analize si date.


Aproape 10 miliarde de euro


Sectorul de retail este unul dintre sectoarele esențiale pentru economia României. În 2012, valoarea acestuia a fost de aproximativ 17,2 miliarde de euro, în creștere cu 3.3% față de 2011. La rândul său, retailul alimentar are o contribuție semnificativă în totalul sectorului. Consumul de alimente deține ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor de consum, acesta din urmă fiind componenta principală a produsului intern  brut (61%, în 2012, ceea ce înseamnă cca 10 miliarde de euro). Conform Institutului Național de Statistică, în 2012, cheltuielile pentru alimente și băuturi nealcoolice au reprezentat aproximativ 42% din totalul cheltuielilor de consum ale populației.


Piața alimentară este importantă pentru economia românească nu doar prin contribuția sa directă la formarea produsului intern brut, cât și prin locurile de muncă pe care le oferă, cu atât mai mult cu cât retail-ul este, de multe ori, punctul de intrare pe piața forței de muncă pentru mulți tineri cu o calificare redusă, sau necalificați. Din analiza situațiilor financiare ale principalilor 10 retaileri, reiese faptul că aceștia aveau, la sfârșitul anului, aproximativ 50.000 de salariați, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.


Apoi, sectorul vânzărilor reprezintă principalul furnizor de produse alimentare pentru consumatorii finali și, fiind ultima verigă pe lanțul de furnizare a acestor produse, interacționează în mod direct cu aceștia. Important, prin prisma bunăstării consumatorului, este rolul pe care vânzările alimentare le au în formarea prețurilor finale și, totodată, în oferirea unei game largi de bunuri și servicii asociate. De asemenea, în calitate de cumpărător sau de furnizor de bunuri și servicii, retailul alimentar interacționează cu diferiți actori, furnizori de produse alimentare și nealimentare, ceea ce face ca o funcționare incorectă a distribuției să genereze efecte negative asupra întregului lanț de aprovizionare cu alimente, asupra consumatorilor finali, dar și asupra economiei în ansamblu.


Atât la nivel național, cât și la nivel european, există o diferențiere între vânzarea prin intermediul canalelor moderne și cea prin intermediul comerțului tradițional.


Comerțul modern alimentar, reprezentat de formatele de mari dimensiuni, își continuă și în acest an creșterea, atât în termeni de vânzări, cât și în ceea ce privește dezvoltarea rețelei comerciale, atrăgând tot mai mulți consumatori finali. Această dinamică a celor două forme de comerț, modern și tradițional, se datorează unei modificări de comportament a consumatorului român, care apreciază într-o măsură tot mai mare caracteristicile specifice comerțului modern, în defavoarea proximității magazinelor mai mici. Cu toate acestea, în România, situația este încă favorabilă comerțului de tip tradițional, care, la nivel național, ocupă încă o pondere majoritară. La nivel local, în orașele mai mari, ponderea comerțului tradițional este mai mică, tendința de scădere este mai accentuată, fiind devansată, în multe cazuri, de ponderea comerțul modern.


Specific perioadei curente este și dezvoltarea discounterilor, magazinele care se concentrează pe o ofertă de prețuri mici aplicate, în principal, mărcilor proprii ale magazinului. Evoluția acestora se poate datora și schimbărilor apărute în comportamentul de cumpărare, consumatorii din anul 2012 fiind mai sensibili la preț. Conform unor studii de piață, clienții s-au reorientat spre produse mai ieftine, sau spre achiziția lucrurilor esențiale. Sectorul de retail alimentar este caracterizat de existența unui număr semnificativ de competitori (pe lângă micii comercianți sau cei de nivel mediu, distingem lanțuri de magazine precum Cora, Kaufland, Lidl, Billa, Carrefour, Auchan, Rewe etc.).


Comparativ cu alte state membre, nivelul de concentrare a sectorului de retail alimentar din România nu ar trebui să ridice îngrijorări concurențiale majore. Primii 5 retaileri cumulează o cotă de piață de aproximativ 30% în funcție de vânzările totale înregistrate de cei mai importanți actori. În anul 2012, s-au deschis peste 200 de noi magazine de tip hipermarket, supermarket sau discounter. Accentul a fost pus pe deschiderea de supermarketuri, magazine de proximitate și magazine de tip discount. În ceea ce privește cererea de produse alimentare, putem spune că sectorul analizat este caracterizat de o cerere relativ stabilă, cheltuielile pentru alimente reprezentând o parte importantă și constantă în bugetul gospodăriilor din România.


Îmbunătățiri legislative


Cadrul legal afectează lanțul de distribuție la toate nivelurile acestuia, de la sectorul agricol până la cel de retail. Orice formă de reglementare poate crește prețurile întreprinderilor active pe o anume piață, costuri care vor fi transmise în prețurile consumatorilor finali. În cursul anului 2012 au fost inițiate mai multe modificări legislative cu impact asupra sectorului de retail prin magazine nespecializate, acte asupra cărora autoritățile au intervenit prin recomandări și puncte de vedere. Majoritatea recomandărilor Consiliului Concurenței, în acest domeniu, au fost preluate, dar rămân în continuare în discuție recomandări mai vechi susținute de Consiliul Concurenței, care nu au fost adoptate sau preluate de actorii implicați, referitoare la:


a) Interzicerea vânzării în pierdere și interzicerea vânzărilor cu preț redus. Consiliul Concurentei a recomandat eliminarea definiției costului de achiziție din Legea nr. 321/2009/Codul de Bune Practici, deoarece, principiul statuat, interzicerea vânzării în pierdere, are caracter anticoncurențial, conducând la impunerea unui preț minim de revânzare.


b) Termene de plată reglementate. Consiliul Concurenței a avertizat că propunerea de reglementare a unor termene de plată poate fi considerată o măsură de protecție a furnizorilor doar pe termen scurt. Pe termen lung însă, această măsură ar putea avea un efect invers celui scontat.


Chiar dacă s-a menționat problema practicilor comerciale neloiale, în contextul mai multor inițiative, nu există, la acest moment, un cadru de reglementare specific la nivelul UE pentru combaterea acestor practici în cadrul lanțului de aprovizionare business-to-business cu produse alimentare și nealimentare. Practicile comerciale neloiale (PCN) sunt acele practici și condiții care se abat în mod vădit de la buna


conduită comercială și care sunt contrare bunei-credințe și corectitudinii în relațiile dintre întreprinderi. PCN sunt impuse, de obicei, în situațiile în care există un dezechilibru de putere de negociere. Printre astfel de practici se numără:


- neprezentarea de informații suficiente cu privire la clauzele contractuale;


- solicitarea de plăți pentru bunuri sau servicii care nu au nicio valoare pentru contractant;


- modificarea unilaterală sau retroactivă a clauzelor contractuale;


- solicitarea de plăți pentru servicii fictive;


- împiedicarea contractanților să se aprovizioneze din alte state membre, ceea ce duce la împărțirea teritorială a pieței unice.


Presiuni concurențiale, sau războiul import-producție internă


La nivelul produselor alimentare de bază, raportul dintre produsele naționale și cele provenite din import continuă să fie unul supra-unitar. Cu toate acestea, cu excepția cărnii de porc, pentru toate celelalte categorii de produse, din import, câștigă teren. Laptele dulce de consum și uleiul de floarea soarelui au înregistrat cele mai mari modificări în această direcție, în perioada analizată. Situația este în continuare diferită pe segmentul de legume-fructe, acolo unde produsele provin preponderent de la furnizori externi, din considerente legate de preț și de deficiențele existente la nivelul producției autohtone.


Din evoluția prețurilor de achiziție ale retailerilor se observă faptul că diferența cea mai mare de preț a fost înregistrată la categoria mezeluri, acolo unde prețul a crescut cu 38,35% față de anul precedent. Categoria ouă este singura care a înregistrat scăderi de preț în această perioadă. Pe categoriile legume/fructe au fost înregistrate creșteri de preț semnificativ mai mici comparativ cu alimentele de bază și reduceri pentru 4 din cele 11 produse analizate, în 2012 față de 2011.


Produsele comercializate sub marcă privată își consolidează, în continuare, poziția în rândul consumatorilor, înregistrând creșteri semnificative, atât la nivelul produselor alimentare, cât și la nivelul celor nealimentare. În ceea ce privește evoluția vânzărilor pe categorii de produse vândute sub marcă privată, cu excepția zahărului, care a înregistrat o scădere substanțială (51%), toate celelalte categorii au înregistrat creșteri în 2012.


Dezvoltarea sectorului, în ansamblu, este însă limitată de evoluția macroeconomică nefavorabilă, consumul gospodăriilor stagnând, pe fondul creșterii reduse a produsului intern brut. Existența unui mediu concurențial normal este extrem de importantă, având un impact pozitiv asupra bunăstării consumatorilor, prin îmbunătățirea ofertei.


TVA-ul nu e singura problemă


Din păcate, după cum vedem din datele de mai sus, cu toatre că știm bine, calitatea alimentelor produse în România este indiscutabilă, industria națională se vede copleșită de importuri. Mai mult, ponderea produselor alimentare pe private label crește în fiecare an, iar retail-ul nu a ascuns niciodată faptul că dorește ca, prin acest segment, să controleze cca 60 % din piață! Devine astfel clar că doar prețul produsului final reprezintă marea problemă a competitivității alimentelor fabricate în România. Una dintre cauzele care conduc la formarea unor prețuri finale necompetitive este, desigur, aceea a TVA-ului uriaș, de 24 %. De aceea, în repetate rânduri, industriații din această zonă au solicitat vehement reducerea acestei taxe. Primul pas, s-a făcut, pentru pâine. Ce va urma?


Totul e, deocamdată, în ceață, din mai multe motive. În primul rând, din rațiuni strict electorale, premierul Ponta a anunțat că, în loc să reducă TVA-ul la carne și, apoi, la lactate, va începe discuții cu FMI-ul pentru reducerea acestei taxe pentru produsele bio și eco, de parcă toată România doar cu de-astea s-ar hrăni!


Dar, TVA-ul nu e singura problemă. Întregul sistem de impozitare și de suprataxare care va fi impus pentru anul 2014 va da peste cap întreaga economie, așadar, inclusiv sectorul alimentar. Supraaccizarea combustibililor, a energiei electrice, impozitele aberante pe alei industriale, stâlpi, aerul de respirat și, vorba lui Ilie Moromete, pe ”sticlele de lambă”, vor determina falimentarea multor companii românești dar, concomitent, vor deschide și mai larg porțile pentru importuri! Așadar, de unde competitivitate!? Pentru că, pentru a fi competitiv, trebuie îndeplinite mai multe condiții: un mediu de afaceri favorabil, o foarte bună organizare în sectorul producției primare, așadar, o organizare a fermierilor spre a furniza eficient materie primă spre procesare ori producție care poate fi comercializată direct, iar procesatorilor, se pare că le-ar trebui o nouă retehnologizare! Legat de nivelul tehnologic, mulți spun că firmele românești se află chiar peste nivelul occidentalilor, ca urmare a perioadei de înzestrare de dinaintea aderării României la UE. Și, atunci, de ce firmele din Vest pot să producă mult și ieftin? Simplul argument al aprovizionării cu materie primă ieftină nu e de ajuns. Dar, de unde bani pentru alte utilaje? Poate raspunde Guvernul, dar aia sunt ocupati cu alte prostii!

Alte articole recomandate:

Actul normativ prevede noi reguli pentru fermieri printre care noi condiții și o formă actualizată a atestatului de producător, carnete în care vor fi trecute toate vânzările, dar și obligația autorităților de a aloca cel puțin 40% din totalul spațiilor din piețe pentru producătorii agricoli. ”Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de desfășurare al activităților economice de valorificare de către producătorii [...]
Alexandru Peligrad:     Dacă ar trebui să facem un top al ineficienței administrației românești, modul în care România a gestionat Programul Operațional pentru Pescuit (POP) ar trebui probabil să se afle în acest clasament pe poziție superioară.   Axe cam dezaxate   Deși ar fi trebuit să se deruleze în perioada 2007-2013 și să aducă României fonduri nerambursabile de circa 230 milioane de euro (di [...]
Compania Rina, unul dintre cele mai importante organisme de certificare din Romania, a lansat, prin divizia Rina Training Factory, programa de cursuri toamna, septembrie – noiembrie 2014. Printre cele 30 de cursuri furnizate se regasesc cele de Auditor Intern, Auditor Extern, Manager Calitate & Mediu, Core Tools, Managementul Deseurilor. Va invitam sa gasiti in cele ce urmeaza planificarea detaliata a cursurilor:   CURSURI AUDITORI IRCA: Auditor extern ISO 9001, 29 septembrie [...]
(Autor: Alexandru Peligrad)  Primii 20 de jucători din industria cărnii din România au realizat o cifră de afaceri însumată de peste 1,2 miliarde EUR în 2012 (conform ultimelor date disponibile oferite de Ministerul de Finanțe). Cea mai spectaculoasă evoluție a cifrei de afaceri în perioada 2008-2012 a înregistrat-o Scandia Food, cel mai mare producător român de pate de ficat și conserve de carne din România, creștere de 52 de ori de la 3,8 [...]
Grupul Jidvei utilizează SocrateCloud ERP, soluția completă pentru agricultură, pentru a obține un control sporit asupra afacerii. Sistemul ERP dezvoltat de BITSoftware contribuie la creșterea productivității angajaților și gestionarea integrată a tuturor activităților companiei.   Grupul Jidvei este format din 20 de firme cu obiecte de activitate foarte variate: producția de vin și vinars, cultivarea viței de vie, creșterea și [...]
Conform Food&Drink Technology, una din piesele legislative in special face companiile alimentare sa caute consultanta. Reg 1169 privind informarea consumatorilor (FIC) a intrat in vigoare in 2011 si a introdus schimbari care inseamna ca aproape fiecare eticheta de alimente sau bauturi va avea nevoie de o revizie majora inainte de sfarsitul lui 2014. Stim acum care sunt cerintele privind schimbarea etichetelor alimentelor si presiunea este pe conformarea la timp. Nicio surpriza- intr-o zona [...]
Producția de miere s-a redus la jumătate în acest an, din cauza secetei înregistrate în vestul țării și a ploilor excesive din sud, iar prețul mierii a urcat deja cu 10-15 procente, a declarat pentru AGERPRES președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea. "Anul acesta am obținut la nivel național doar 50-60% din producția anuală de miere, iar prețul a crescut deja cu 10-15 procente pe [...]
Lanțul de restaurante KFC, care numără 52 de unități pe piața locală, deschide astăzi al șaselea restaurant de tip drive-thru din cadrul rețelei în parcul comercial Militari Shopping, situat în vestul Capitalei aproape de ieșirea pe autostrada A1 (București-Pitești). Investiția se ridică la 700.000 de euro și crează 55 de locuri de muncă, potrivit reprezentanților companiei.  „Continuăm să investim în dezvoltarea de restaurante de tip Drive Thru”, a declarat Monica [...]

 

Living fresh
meatmilk
testo
infoALIMENT MAGAZIN