Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Ilie Stoian:


Cât de performantă este Industria alimentară a României, domnelor și domnilor? Ne mândrim că legumele și fructele noastre sunt cele mai gustoase, ne lăudăm că mâncăruri ca la noi, la nimeni, că românii știu să ”pregătească” cel mai bine porcul, că telemea și lapte ca la noi nu mai găsești, că pâine ca pe malurile Dâmboviței, mai rar, iar, când vine vorba despre mititei, cine să ne stea în cale? Dar, piața ce spune? Facem referire la piață, pentru că, până la urmă, totul se reduce la vânzări. Și, cum ponderea cea mai mare a vânzărilor se face prin marile lanțuri de magazine, considerăm că acolo putem găsi răspunsul la întrebare. Pentru a-l afla, ne folosim de ultimul Raport al Consiliului Concurenței, document care oferă o imagine aproape completă a industriei, dar si de propriile analize si date.


Aproape 10 miliarde de euro


Sectorul de retail este unul dintre sectoarele esențiale pentru economia României. În 2012, valoarea acestuia a fost de aproximativ 17,2 miliarde de euro, în creștere cu 3.3% față de 2011. La rândul său, retailul alimentar are o contribuție semnificativă în totalul sectorului. Consumul de alimente deține ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor de consum, acesta din urmă fiind componenta principală a produsului intern  brut (61%, în 2012, ceea ce înseamnă cca 10 miliarde de euro). Conform Institutului Național de Statistică, în 2012, cheltuielile pentru alimente și băuturi nealcoolice au reprezentat aproximativ 42% din totalul cheltuielilor de consum ale populației.


Piața alimentară este importantă pentru economia românească nu doar prin contribuția sa directă la formarea produsului intern brut, cât și prin locurile de muncă pe care le oferă, cu atât mai mult cu cât retail-ul este, de multe ori, punctul de intrare pe piața forței de muncă pentru mulți tineri cu o calificare redusă, sau necalificați. Din analiza situațiilor financiare ale principalilor 10 retaileri, reiese faptul că aceștia aveau, la sfârșitul anului, aproximativ 50.000 de salariați, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.


Apoi, sectorul vânzărilor reprezintă principalul furnizor de produse alimentare pentru consumatorii finali și, fiind ultima verigă pe lanțul de furnizare a acestor produse, interacționează în mod direct cu aceștia. Important, prin prisma bunăstării consumatorului, este rolul pe care vânzările alimentare le au în formarea prețurilor finale și, totodată, în oferirea unei game largi de bunuri și servicii asociate. De asemenea, în calitate de cumpărător sau de furnizor de bunuri și servicii, retailul alimentar interacționează cu diferiți actori, furnizori de produse alimentare și nealimentare, ceea ce face ca o funcționare incorectă a distribuției să genereze efecte negative asupra întregului lanț de aprovizionare cu alimente, asupra consumatorilor finali, dar și asupra economiei în ansamblu.


Atât la nivel național, cât și la nivel european, există o diferențiere între vânzarea prin intermediul canalelor moderne și cea prin intermediul comerțului tradițional.


Comerțul modern alimentar, reprezentat de formatele de mari dimensiuni, își continuă și în acest an creșterea, atât în termeni de vânzări, cât și în ceea ce privește dezvoltarea rețelei comerciale, atrăgând tot mai mulți consumatori finali. Această dinamică a celor două forme de comerț, modern și tradițional, se datorează unei modificări de comportament a consumatorului român, care apreciază într-o măsură tot mai mare caracteristicile specifice comerțului modern, în defavoarea proximității magazinelor mai mici. Cu toate acestea, în România, situația este încă favorabilă comerțului de tip tradițional, care, la nivel național, ocupă încă o pondere majoritară. La nivel local, în orașele mai mari, ponderea comerțului tradițional este mai mică, tendința de scădere este mai accentuată, fiind devansată, în multe cazuri, de ponderea comerțul modern.


Specific perioadei curente este și dezvoltarea discounterilor, magazinele care se concentrează pe o ofertă de prețuri mici aplicate, în principal, mărcilor proprii ale magazinului. Evoluția acestora se poate datora și schimbărilor apărute în comportamentul de cumpărare, consumatorii din anul 2012 fiind mai sensibili la preț. Conform unor studii de piață, clienții s-au reorientat spre produse mai ieftine, sau spre achiziția lucrurilor esențiale. Sectorul de retail alimentar este caracterizat de existența unui număr semnificativ de competitori (pe lângă micii comercianți sau cei de nivel mediu, distingem lanțuri de magazine precum Cora, Kaufland, Lidl, Billa, Carrefour, Auchan, Rewe etc.).


Comparativ cu alte state membre, nivelul de concentrare a sectorului de retail alimentar din România nu ar trebui să ridice îngrijorări concurențiale majore. Primii 5 retaileri cumulează o cotă de piață de aproximativ 30% în funcție de vânzările totale înregistrate de cei mai importanți actori. În anul 2012, s-au deschis peste 200 de noi magazine de tip hipermarket, supermarket sau discounter. Accentul a fost pus pe deschiderea de supermarketuri, magazine de proximitate și magazine de tip discount. În ceea ce privește cererea de produse alimentare, putem spune că sectorul analizat este caracterizat de o cerere relativ stabilă, cheltuielile pentru alimente reprezentând o parte importantă și constantă în bugetul gospodăriilor din România.


Îmbunătățiri legislative


Cadrul legal afectează lanțul de distribuție la toate nivelurile acestuia, de la sectorul agricol până la cel de retail. Orice formă de reglementare poate crește prețurile întreprinderilor active pe o anume piață, costuri care vor fi transmise în prețurile consumatorilor finali. În cursul anului 2012 au fost inițiate mai multe modificări legislative cu impact asupra sectorului de retail prin magazine nespecializate, acte asupra cărora autoritățile au intervenit prin recomandări și puncte de vedere. Majoritatea recomandărilor Consiliului Concurenței, în acest domeniu, au fost preluate, dar rămân în continuare în discuție recomandări mai vechi susținute de Consiliul Concurenței, care nu au fost adoptate sau preluate de actorii implicați, referitoare la:


a) Interzicerea vânzării în pierdere și interzicerea vânzărilor cu preț redus. Consiliul Concurentei a recomandat eliminarea definiției costului de achiziție din Legea nr. 321/2009/Codul de Bune Practici, deoarece, principiul statuat, interzicerea vânzării în pierdere, are caracter anticoncurențial, conducând la impunerea unui preț minim de revânzare.


b) Termene de plată reglementate. Consiliul Concurenței a avertizat că propunerea de reglementare a unor termene de plată poate fi considerată o măsură de protecție a furnizorilor doar pe termen scurt. Pe termen lung însă, această măsură ar putea avea un efect invers celui scontat.


Chiar dacă s-a menționat problema practicilor comerciale neloiale, în contextul mai multor inițiative, nu există, la acest moment, un cadru de reglementare specific la nivelul UE pentru combaterea acestor practici în cadrul lanțului de aprovizionare business-to-business cu produse alimentare și nealimentare. Practicile comerciale neloiale (PCN) sunt acele practici și condiții care se abat în mod vădit de la buna


conduită comercială și care sunt contrare bunei-credințe și corectitudinii în relațiile dintre întreprinderi. PCN sunt impuse, de obicei, în situațiile în care există un dezechilibru de putere de negociere. Printre astfel de practici se numără:


- neprezentarea de informații suficiente cu privire la clauzele contractuale;


- solicitarea de plăți pentru bunuri sau servicii care nu au nicio valoare pentru contractant;


- modificarea unilaterală sau retroactivă a clauzelor contractuale;


- solicitarea de plăți pentru servicii fictive;


- împiedicarea contractanților să se aprovizioneze din alte state membre, ceea ce duce la împărțirea teritorială a pieței unice.


Presiuni concurențiale, sau războiul import-producție internă


La nivelul produselor alimentare de bază, raportul dintre produsele naționale și cele provenite din import continuă să fie unul supra-unitar. Cu toate acestea, cu excepția cărnii de porc, pentru toate celelalte categorii de produse, din import, câștigă teren. Laptele dulce de consum și uleiul de floarea soarelui au înregistrat cele mai mari modificări în această direcție, în perioada analizată. Situația este în continuare diferită pe segmentul de legume-fructe, acolo unde produsele provin preponderent de la furnizori externi, din considerente legate de preț și de deficiențele existente la nivelul producției autohtone.


Din evoluția prețurilor de achiziție ale retailerilor se observă faptul că diferența cea mai mare de preț a fost înregistrată la categoria mezeluri, acolo unde prețul a crescut cu 38,35% față de anul precedent. Categoria ouă este singura care a înregistrat scăderi de preț în această perioadă. Pe categoriile legume/fructe au fost înregistrate creșteri de preț semnificativ mai mici comparativ cu alimentele de bază și reduceri pentru 4 din cele 11 produse analizate, în 2012 față de 2011.


Produsele comercializate sub marcă privată își consolidează, în continuare, poziția în rândul consumatorilor, înregistrând creșteri semnificative, atât la nivelul produselor alimentare, cât și la nivelul celor nealimentare. În ceea ce privește evoluția vânzărilor pe categorii de produse vândute sub marcă privată, cu excepția zahărului, care a înregistrat o scădere substanțială (51%), toate celelalte categorii au înregistrat creșteri în 2012.


Dezvoltarea sectorului, în ansamblu, este însă limitată de evoluția macroeconomică nefavorabilă, consumul gospodăriilor stagnând, pe fondul creșterii reduse a produsului intern brut. Existența unui mediu concurențial normal este extrem de importantă, având un impact pozitiv asupra bunăstării consumatorilor, prin îmbunătățirea ofertei.


TVA-ul nu e singura problemă


Din păcate, după cum vedem din datele de mai sus, cu toatre că știm bine, calitatea alimentelor produse în România este indiscutabilă, industria națională se vede copleșită de importuri. Mai mult, ponderea produselor alimentare pe private label crește în fiecare an, iar retail-ul nu a ascuns niciodată faptul că dorește ca, prin acest segment, să controleze cca 60 % din piață! Devine astfel clar că doar prețul produsului final reprezintă marea problemă a competitivității alimentelor fabricate în România. Una dintre cauzele care conduc la formarea unor prețuri finale necompetitive este, desigur, aceea a TVA-ului uriaș, de 24 %. De aceea, în repetate rânduri, industriații din această zonă au solicitat vehement reducerea acestei taxe. Primul pas, s-a făcut, pentru pâine. Ce va urma?


Totul e, deocamdată, în ceață, din mai multe motive. În primul rând, din rațiuni strict electorale, premierul Ponta a anunțat că, în loc să reducă TVA-ul la carne și, apoi, la lactate, va începe discuții cu FMI-ul pentru reducerea acestei taxe pentru produsele bio și eco, de parcă toată România doar cu de-astea s-ar hrăni!


Dar, TVA-ul nu e singura problemă. Întregul sistem de impozitare și de suprataxare care va fi impus pentru anul 2014 va da peste cap întreaga economie, așadar, inclusiv sectorul alimentar. Supraaccizarea combustibililor, a energiei electrice, impozitele aberante pe alei industriale, stâlpi, aerul de respirat și, vorba lui Ilie Moromete, pe ”sticlele de lambă”, vor determina falimentarea multor companii românești dar, concomitent, vor deschide și mai larg porțile pentru importuri! Așadar, de unde competitivitate!? Pentru că, pentru a fi competitiv, trebuie îndeplinite mai multe condiții: un mediu de afaceri favorabil, o foarte bună organizare în sectorul producției primare, așadar, o organizare a fermierilor spre a furniza eficient materie primă spre procesare ori producție care poate fi comercializată direct, iar procesatorilor, se pare că le-ar trebui o nouă retehnologizare! Legat de nivelul tehnologic, mulți spun că firmele românești se află chiar peste nivelul occidentalilor, ca urmare a perioadei de înzestrare de dinaintea aderării României la UE. Și, atunci, de ce firmele din Vest pot să producă mult și ieftin? Simplul argument al aprovizionării cu materie primă ieftină nu e de ajuns. Dar, de unde bani pentru alte utilaje? Poate raspunde Guvernul, dar aia sunt ocupati cu alte prostii!

Alte articole recomandate:

În industrie și comerț, auditurile furnizorilor reprezintă o parte componentă a unei colaborări stabile. Cerințele consumatorilor, pericolul tot mai crescând al pretențiilor de compensare a daunelor, precum și globalizarea fluxurilor de marfă au dezvoltat un standard unitar de siguranță a calității producătorilor: International Food Standard (IFS).   IFS – carte de vizită   În prezent, auditarea conform IFS este aplicată tuturor producătorilor de alimente, [...]
Uniunea Europeană (UE) ar putea pierde 6,7 miliarde de euro și peste 130.000 de locuri de muncă, în urma interdicțiilor la importurile de alimente din țările UE impuse de către Rusia, potrivit unei estimări a grupului bancar ING din Olanda. De asemenea, embargoul impus de Rusia nu îi va afecta doar pe exportatorii din UE, efectele măsurii dispuse de Moscova urmând să se extindă inclusiv până la nivelul furnizorilor acestora, relatează Bloomberg. UE a vândut [...]
Ca urmare a investițiilor făcute în propriile lanțuri de desfacere, magazinele procesatorilor, dar și unele rețele independente românești de retail, devin tot mai puternice, în fața marilor lanțuri de magazine.   Astfel, în țară, lanțurile de magazine deținute de oameni de afaceri români amenință supremația marilor magazine. Românii au avantajul că sunt de mai mult timp pe piață, iar alimentele vândute sunt [...]
Consumul de ciuperci în România este estimat la un kilogram pe cap de locuitor, în scădere cu 10% în ultimul an și de patru ori mai puțin față de media în Uniunea Europeană, potrivit lui Eugen Băjenaru, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Ciuperci din România. Din datele asociației, în România se produc anual 20.000 de tone de ciuperci, cu o valoare de piață de aproximativ 50 de milioane de euro.Eugen Băjenariu spune că volumul [...]
Siguranța și calitatea alimentelor este în prezent o preocupare majoră. Orice caz de alterare a  alimentelor, în special atunci când este raportat de mass-media, are un impact foarte mare asupra opiniei publice. Există o cerere tot mai mare pentru îmbunătățirea controlului calității și dezvoltarea unor instrumente de încredere pentru analiza alimentelor. Codul de bare ADN este un sistem care poate identifica mostre biologice și este utilizat pentru [...]
Actul normativ prevede noi reguli pentru fermieri printre care noi condiții și o formă actualizată a atestatului de producător, carnete în care vor fi trecute toate vânzările, dar și obligația autorităților de a aloca cel puțin 40% din totalul spațiilor din piețe pentru producătorii agricoli. ”Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de desfășurare al activităților economice de valorificare de către producătorii [...]
Producătorul de vin Domeniile Ostrov a vândut cu ocazia Sărbătorilor de iarnă din acest an, aproximativ300.000 de sticle de vin din toate gamele prezente la raft în retail și în HoReCa. Este vorba de Domeniile Ostrov, Domeniile Ostrov Reserve sau Păcuiul lui Soare (gama care se vinde doar în Mega Image) în retail și de gamele de vinuri istorice: Cetatea Durostorum și Canaraua Fetii pentru HoReCa. Toate gamele sunt produse și îmbuteliate la Cramel [...]
Taxa pe Valoare Adaugata la carne nu va fi redus în acest an, dar acest lucru poate fi luat în calcul de la începutul anului viitor, a anuntat premierul Victor Ponta, intr-o emisiune televizata. “TVA la carne nu va fi redus în acest an. Am spus un singur lucru: că în baza analizei pe care o avem în septembrie asupra efectelor reducerii TVA-ului la pâine si care să confirme că a fost o măsură bună. Eu cred că a fost o măsură bună reducerea TVA la [...]

 

Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN