Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

O ocupație cu tradiție pe plan local, apicultura a început să se dezvolte în ultimii ani, numărul celor care pornesc o afacere în această zonă, fiind în creștere. Este o afacere care nu necesită o investiție substanțială, iar banii pot fi recuperați în aproximativ doi ani, a explicat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACAR).


 


În prezent, numărul apicultorilor din România ajunge la 30.000-35.000, potrivit datelor Asociației Crescătorilor de Albine. În plus, pe plan local există 1,3 milioane familii de albine. Efectivul de albine din România plasează țara noastră pe locul 7 la nivel de Uniune Europeană după țări precum Spania, Grecia, Franța, Italia sau Polonia.


Pentru a începe o astfel de afacere sunt necesare inițial 5-10 familii de albine, ceea ce presupune o investiție de până la 1.500 de euro, susține Ioan Fetea. Suma poate fi amortizată în decurs de până la doi ani. Pe lângă achiziționarea familiilor de albine (costul unei familii ajunge la 400-500 de lei) mai sunt necesare investiții precum faguri, ramele din stupi, respectiv tratamente anuale pentru diverse boli. Astfel, în cazul a zece familii de albine, costurile anuale nu depășesc 200-300 de lei.


O familie de albine poate produce o cantitate de 20-25 kilograme de miere. În cazul crescătorilor profesioniști, profitul poate ajunge la 70-80 de lei pentru fiecare familie de albine. Profitul poate varia de la an la an. Spre exemplu, președintele ACAR susține că 2013 a fost pentru 80% din crescătorii de albine un an profitabil. Producția internă de miere a fost anul trecut de 17- 18.000 de tone, mai mare față de 2012, când seceta a afectat flora, iar apicultorii au produs doar 14-16.000 de tone de miere de albine. Ne situăm astfel pe locul 4 dupa Spania, Germania și Ungaria.


“Cei care doresc să pornească o afacere în apicultură ar trebui să stea cel puțin un an și jumătate lângă un apicultor cu experiență, de unde să <<fure>> meserie. De asemenea, trebuie să aibă acces la o bază meliferă bună (resurse de nectar din raza de zbor a stupinei). Printre problemele care pot apărea sunt necunoașterea tehnologiei, a patologiei, transportul pe distanțe mari a stupilor, de câteva sute de kilometri”, explică Ioan Fetea.


 


De asemenea, președintele ACAR subliniază ca provocări ale pieței concurența mare din partea produselor de import, nivelul ridicat al TVA, consumul mic pe plan local sau problemele climaterice (seceta).


În România, consumul de miere de albine a crescut de la 40-50 de grame per capita în 1989, până la 400-500 de grame în prezent. Cu toate acestea, ne situăm cu mult în urma țărilor nordice (3 kg/capita) sau Franța și Italia (2 kg/capita).


Exporturile de miere de albine au fost anul trecut de 11-12.000 de tone, 80% din cantitate fiind livrată în Germania. România mai exportă miere de albine în general, în țări europene, dar și în Japonia, Statele Unite ale Americii sau țările arabe. La export, prețul unui kilogram de miere variază între 2,3 si 3,4 euro, în timp ce, pe plan local, acesta este comercializat la raft între 15 și 25 de lei pe kilogram. Cel mai apreciat sortiment este mierea de salcâm, iar cea mai valoroasă este mierea de pădure datorită calităților sale nutritive.


Resursele financiare alocate sectorului prin Programul Național Apicol 2014-2016 au scăzut cu circa 60%, până la 6,68 mil. euro, jumătate din sumă fiind asigurată prin fonduri europene.


În ultimii șase ani apicultorii au pierdut în medie 30% din familiile de albine în fiecare iarnă.


Valoarea insectelor care asigură polenizarea în sectorul agricol era estimată în anul 2005 la 208 miliarde de dolari la nivel mondial. Cifra nu include însă valoarea în retail – începând de la mere și cireșe până la broccoli și dovlecei – sau valoarea mierii produse de albine. Spre exemplu, doar în Marea Britanie, contribuția albinelor la recoltele agricole este de 413 mil. dolari, în timp ce valoarea estimată în retail este de circa 1 miliard de dolari.


Potrivit statisticilor, 10 milioane de stupi au fost pierduți, începând cu 2006. Pierderile, evaluate la 2 mld. dolari, sunt suportate de apicultori. Mai multe, pe www.wall-street.ro




Alte articole recomandate:

Magiunul din prune Topoloveni, șofranul și brânza grecească vor fi promovate împreună în Orientul Mijlociu și SUA cu ajutorul unui program european pentru promovarea produselor agricole, în valoare totală de 3,84 milioane de euro, bugetul stabilit pentru producătorul român Sonimpex Topoloveni fiind de 544.204 euro, scrie Agerpres, remis de Income Magazine.   Potrivit unui comunicat al Sonimpex, Comisia Europeană a aprobat programul d [...]
(Mediafax) Bioagricultorii au dezvăluit că un produs ecologic poate fi identificat prin trei elemente de pe etichetă, recomandând cumpărătorilor să le verifice de fiecare dată pentru a nu achiziționa produse falsificate care îi pot pune în pericol. "Pe orice etichetă de produs ecologic se găsesc, obligatoriu, trei elemente de identificare care certifică dacă este bio. Astfel, avem sigla <<a.e.>> (agricultură ecologică), iar sub ea se află un număr, care este ce [...]
Doi prieteni, în vârstă de 28 de ani, au pus pe picioare o afacere riscându-și propriile resurse financiare, dar și un împrumut de 30.000 de euro. Andrei Moroșanu și Andrei Robert Toma s-au apucat ce ceea ce românii se feresc cel mai mult: de producție, informează Agrointel. Mai întâi, au identificat o nișă pe piață și apoi s-au interesat cum ar putea pune pe picioare afacerea. Au închiriat o hală părăsită din fosta fabrică de conserve de la [...]
(Agerpres) Producătorii harghiteni întâmpină dificultăți în a găsi referințe documentare despre vechimea rețetelor folosite pentru produsele tradiționale, având în vedere faptul că procedurile privind atestarea acestora s-au modificat. Consilierul DADR Harghita, Gyorgy Erzsebet susține că potrivit vechilor proceduri în județ s-au înregistrat 17 operatori economici, cu 47 de produse atestate ca fiind tradiționale. Acestea sunt dintre cele mai diverse, [...]
(Agerpres) Șapte noi produse din zona Pleșcoiului, județul Buzău, au primit atestarea de produse tradiționale. Această recunoaștere la nivel național va permite protejarea acestor rețete transmise de demult. Este vorba despre cârnații de Pleșcoi cruzi și uscați, micii de casă, pieptul de porc crud afumat, mușchiul țărănesc crud-afumat, leberul de casă, toba de casă și cârnații de casă afumați de porc. Toate aceste produse sunt realizate de o firmă din [...]
Prezenta la deschiderea targului Indagra, Daciana Sârbu s-a întreținut îndelung cu membrii delegației chineze care participă la Forumul Europa Centrală și de Est-China. Desigur, doamna Sârbu nu a omis să viziteze, împreună cu o parte a delegației chineze, standurile cu produse tradiționale și bio. Cu această ocazie, pentru infoALIMENT Magazin, aceasta a declarat că speră ca, în perioada următoare, produsele alimentare bio din [...]
Rezultatele recente ale unui studiu ar putea revoluționa politica de ecologizare din întreaga lume. Astfel, se pare că două specii sălbatice de albine au început să folosească plasticul pentru a-și ”construi” stupii, indicând o posibilă extindere a utilizării acestui material ca urmare a adaptabilității vietăților la noile condiții de mediu.   Plasticul se acumulează în cantități îngrijorătoare în cele mai [...]
Autoritățile vor să curețe piața de produse contrafăcute și vândute ca tradiționale, însă eforturile sunt în zadar, dacă rețetele nu vor fi standardizate, informează Evenimentul Zilei.   România e plină de produse vândute ca fiind tradiționale, însă chiar și autoritățile sunt de acord că nu toate cele 4.400 de produse atestate chiar sunt făcute ca pe vremea bunicilor. De aceea, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un ordin care va [...]

 

Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN