Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

 


sigurantaOptica mondială în privința controlului calității s-a modificat esențial. Formele de organizare pentru calitate au depășit cadrul investigației analitice, cel de verificare a conformității cu standarde și norme. Controlul înseamnă astăzi a ține sub control calitatea, iar pentru a realiza acest deziderat, este necesară o politică a calității, simultan cu elaborarea de strategii ale calității, pentru atingerea treptei calitative vizate.


 


Sensul calității între produsele alimentare


 


Caracteristic pentru produsele alimentare, este sensul complex al noțiunii de calitate, deoarece (spre deosebire de alte produse industriale) calitatea produselor alimentare are un cuprins mult mai larg și efecte mult mai profunde. Implicațiile profunde ale calității produselor alimentare sunt motivate de statutul alimentației ca element al vieții, constituind un factor cu acțiune permanentă, un factor cu influență determinantă asupra dezvoltării organismelor.


 


Realizând produse pentru colectivități mari, specialiștii din industria alimentară devin, inevitabil, responsabili de starea de sănătate a consumatorilor, participând direct la una dintre cele mai eficiente căi de ocrotire și promovare a sănătății. Pentru un produs alimentar, toate elementele constitutive reprezintă elemente ale calității.


 


Calitatea unui produs alimentar are următoarele valențe: legală, nutritivă (biologică, energetică, terapeutică, de protecție și sanogeneză), igienico-sanitară, tehnologică, senzorială, socio-ecologică. Valența legală a produselor alimentare se referă la faptul că un aliment trebuie să se încadreze în toate reglementările legale, impuse produsului. Legislația alimentară nu este unică, înregistrându-se diferențe mari, de la o țară la alta, fapt ce creează o serie de dificultăți, îndeosebi în ceea ce privește comerțul internațional cu produse alimentare. Este evident că, pe plan mondial și european, se fac eforturi pentru armonizarea legislației alimentare. În Uniunea Europeană există deja o serie de directive ale Consiliului European, care vizează aspecte concrete ale mărfurilor alimentare și producerii acestora.


 


Aspectele legale ale produselor alimentare se referă îndeosebi la: igienă, aditivi utilizați, reziduuri toxice, contaminanți și (în mai mică măsură), la compoziție. Pe lângă cerințele legale ale produselor propriu-zise, există și unele reglementări legislative legate de ambalaje și etichetare, care fac front comun cu respectarea strictă a calității.


 


Nu e o noutate nici faptul că un produs alimentar comercializat sau servit în rețeaua de alimentație publică trebuie să respecte toate cerințele legale specifice impuse. Nu există compromis sau cale ocolitoare: produsul poate fi legal sau ilegal. În scopul respectării tuturor cerințelor legale, naționale și internaționale, toate unitățile implicate, într-o formă sau alta, în producția și comerțul de alimente au obligația să fie la curent cu reglementările legislative, inclusiv cu cele în stadiu de proiect, pentru a-și putea planifica din timp toate activitățile, într-un deplin cadru legal.


 


Pentru a verifica dacă toate materiile prime și produsele finite respectă cerințele legale, sunt necesare analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale ale acestora. Datorită complexității echipamentelor, aceste analize se derulează deseori în laboratoare externe. Activitatea de analiză a produselor constituie doar o simplă verificare a faptului că lucrurile sunt corecte. Pentru a asigura valența legală a produselor este nevoie să se aplice măsuri preventive și de asigurare a calității, deoarece atunci când, în urma verificării calității, se constată că produsele nu corespund, este prea târziu să se mai întreprindă ceva.


 


Garantarea calității


 


Conceptul “garanția calității” este unul foarte vechi, el datând încă din antichitate. Pe măsura dezvoltării societății însă, garanția calității (extinsă, în timp) a cuprins toate produsele, inclusiv pe cele agro-alimentare. Garanția calității și expresia sa uzuală, “termen de garanție”, și (în ultimul timp) “termen de valabilitate” au constituit un act important al relației firmă – consumator. Garantarea este de două tipuri:


-         post-vânzare, care implică o mare parte dintre produsele industriale;


-         anterior-vânzării, pentru produsele alimentare, farmaceutice, cosmetice.


 


Din momentul încheierii procesului tehnologic, produsele alimentare își mențin proprietățile fizico-chimice, senzoriale și microbiologice o perioadă de timp, specifică fiecărui produs și numai în anumite condiții de mediu, după care survin modificări ale calității, mai lente sau accelerate, în sens negativ, culminând cu alterarea produselor. Este știut că produsele alimentare au o durabilitate care depinde de natura lor, compoziția chimică, metoda de conservare, procesul tehnologic prin care au fost finalizate, modul de ambalare, condițiile de păstrare, manipulare și transport. Administrarea tuturor acestor etape reprezintă administrarea calității produsului.


 


Pentru fiecare produs alimentar, perioada minimă de garanție a calității se stabilește pe cale experimentală, în condiții prescrise; este ceea ce numim “termenul de garanție”. La produsele alimentare, al căror termen de garanție reprezintă intervalul de timp (ore, zile, luni, ani) de la data fabricației, atenția este îndreptată îndeosebi spre garantarea calității în diferite condiții de ambalare și păstrare, prescrise în standarde sau alte acte normative.


 


Termenul de garanție exprimă, din punct de vedere juridic, limita de timp în cadrul căreia înlocuirea sau recondiționarea bunului alimentar se face pe seama și cheltuiala unității producătoare, dacă nu se dovedește că degradarea acestuia s-a produs din culpa beneficiarului. Termenul de garanție al produselor alimentare trebuie să cuprindă întregul timp al circulației tehnico-economice, corespunzător fiecărui produs.


 


Calimetria


 


Evaluarea calității este examinarea sistematică a măsurii în care un produs este capabil să satisfacă condițiile specifice. Evaluarea și estimarea calității, prin metode și procedee specifice, constituie obiectul disciplinei, denumită “calimetrie”. Termenul a fost adoptat de organizația Europeană pentru Controlul Calității (EOQC), în 1971. La zece ani după aceasta (1981), aceeași organizație a definit calimetria ca știința măsurării calității.


 


Determinarea cantitativă și calitativă a calității produselor alimentare se bazează, în fapt, pe măsurătorile analizelor, încercările și observațiile de laborator efectuate în mod uzual, dar rezultatul se exprimă, de cele mai multe ori, prin indicatori specifici determinanți, prin metode statistico-matematice.


 


De asemenea, rezultatul calității, exprimat prin indicatori specifici, poate fi utilizat pentru determinarea capabilității furnizorului, în ceea ce privește calitatea. De aceea, calimetria utilizează două tipuri de metode:


-         metoda comparativă;


-         metoda demeritelor.


 


Măsurarea calității impune luarea în considerare a principiilor calimetriei:


-         calitatea este o funcție a principalelor caracteristici, privite în corespondență cu cerințele consumatorilor;


-         caracteristicile unui produs sunt egale ca pondere în definirea calității, de aceea ele trebuie analizate, stabilită ponderea fiecăreia și ierarhizate pe mai multe nivele;


-         caracteristicile de calitate ale unui produs fiind exprimate diferit, noțional (atributiv) sau cifric (mărimi relative sau absolute, cu unități de măsură diferite), este necesară aducerea (convertirea) lor într-o formă de exprimare unitară, după anumite regului;


-         orice caracteristică de calitate, indiferent de nivelul de ierarhizare pe care se află, trebuie determinată prin doi parametri numerici: indicele de calitate și ponderea pe care caracteristica o are în definirea calității;


-         ponderea caracteristicilor, de la un nivel oarecare de ierarhizare, este condiționată atât de ponderea de la nivelul superior, cât și de importanța ce se stabilește pentru caracteristicile aflate la același nivel; caracteristicile situate pe un nivel dat sunt egale ca pondere;


-         ponderile de la diferite niveluri de ierarhizare se stabilesc în așa fel încât suma lor să fie egală cu 100;


-         calitatea unui produs este dată de sinteza caracteristicilor de calitate și se exprimă printr-un indicator sintetic.


 


Indicatori ai noncalității


 


Principiul metodei demeritelor evidențiază că, la stabilirea calității unui produs sau a unei producții, se pornește de la defecte, de la demeritele produsului. Metoda demeritelor este simplă și rapidă, ușor utilizabilă, exprimată fără calcule laborioase, permițând tragerea concluziilor și luarea unor măsuri imediate.


 


Indicatorii noncalității nu se substituie indicatorilor sintetici, ci îi pot completa. Noncalitatea se manifestă prin apariția unor defecte, fie pe parcursul procesului de obținere a produselor, fie în timpul utilizării acestora. Prin defect, în activitatea de control, se înțelege orice abatere a produsului sau a unei caracteristici a acestuia, față de prescripțiile din specificație.


 


În funcție de gravitate (consecințe) și de frecvența în apariție, defectele se clasifică în: critice, principale, secundare, minore. Metoda demeritelor, respectiv determinarea nivelului calitativ al produselor, după identificarea defectelor, are largă aplicabilitate. Aplicarea acestei metode constă în efectuarea următoarelor operații:


-         definirea obiectului cercetării (produs, lot, caracteristică etc.);


-         clasificarea corectă și stabilirea defectelor ce se încadrează în fiecare categorie, după gravitatea lor, respectiv a consecințelor pe care le au asupra calității:


-         aplicarea  punctajului de penalizare pentru fiecare categorie de defecte, astfel:



  1. defecte critice……………….100 puncte

  2. defecte principale……………50 puncte

  3. defecte secundare……………10 puncte

  4. defecte minore………………..1 punct


-         stabilirea demeritului limită acceptat, potrivit condițiilor de admisibilitate prescrise, cu privire la numărul maxim de defecte admis pe același produs sau pe un lot de produse;


-         calculul indicatorilor de demerite.


 


 


 


 

Alte articole recomandate:

Comerțul cu păsări și ouă de către producătorii individuali a fost interzis, timp de 30 de zile, în toate piețele din Sectorul 1, ca urmare a confirmării gripei aviare la cinci pescăruși găsiți morți pe malul lacului Grivița, a anunțat Primăria Sectorului 1. "Timp de 30 de zile, comerțul cu păsări și ouă de către producătorii individuali a fost interzis în toate piețele din Sectorul 1. Menționăm că nu a fost restricționată comercializarea de produse avicole, în [...]
Circa 80 din cele peste o sută de elemente ale sistemului periodic sunt metale. Unele metale sunt cunoscute ca fiind esențiale pentru viața omului, altele sunt toxice, chiar și în cantități mici. Aceste metale se regăsesc în toate alimentele, în cantități mai mari sau mai mici, în funcție de diferite circumstanțe. Multe metale se găsesc în structura unor molecule biologice, de exemplu fier în hemoglobină, cupru, zinc, mangan, magneziu, cobalt în [...]
Compania Testo România a devenit Partener al  EXPO-Conferinței Internaționale Meat & Milk 2015, care se va desfășura în zilele de 3, 4 iunie la Hotel Alpin din Poiana Brașov, sub titlul ”Politici de sprijin, Retehnologizare, Performanță-Priorități pentru ieșirea din impas”.  Participarea Testo România va fi marcată în workshop-ul comun din ziua de 4 iunie, atunci când [...]
  Compania Naturex a dezvoltat o culoare roșu care este solubilă în apă și care nu se împrăștie și care nu conține carmin – fiind atât în concordanță cu cerințelor clienților pentru soluții de culoare cu două straturi în aplicațiile din industria lactatelor cât și cererilor consumatorilor pentru produse cu etichetă curată, informează Food Navigator. Prezentarea noului ingredient a avut loc [...]
Activitatea abatorului familiei șefului CJ, Florin Țurcanu, a fost suspendată în urmă cu câteva zile, după ce inspectorii Direcției Sanitar- Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au constatat deficiențe  în procesul tehnologic. Șeful CJ admite situația:   „Nu a fost închisă, ci suspendată pentru niște „mofturi” de-ale lor care trebuie remediate. Acum două săptămâni au avut control și același abator era. Atunci nu au găsit nimic, [...]
(Mediafax) Producătorii elvețieni de brânzeturi vor să combată falsificarea produselor lor, între care renumita brânză Emmental, cu ajutorul amprentei genetice, înființând în acest scop un depozit unde, la o temperatură de minus 80 de grade Celsius, sunt păstrate 10.000 de mostre de bacterii din lapte. Industria elvețiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elvețieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda [...]
Patruzeci și șase de elevi din comuna Odoreu, județul Satu Mare, au ajuns la spital după ce au băut lapte primit la școală prin programul “Cornul și laptele”. Copiii au povestit că au început să se simtă rău la scurt timp după ce au băut laptele, în pauza de la ora 9 dimineața. Medicii de la dispensar au decis să-i trimită la Spitalul Județean Satu Mare. „Cam la zece minute, 15 minute, au început simptomele după ce au consumat laptele. S-au [...]
Angajații Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov și medicii veterinari de liberă practică din județ au fost instruiți pentru recunoașterea Pestei Porcine Africane, după ce Comisia Europeană a informat administrațiile veterinare ale statelor membre UE că s-au confirmat două cazuri de boală, în Lituania. “Lituania a aplicat, încă de la confirmare, măsuri în conformitate cu prevederile Directivei  Consiliului 60/2002/CE, stabilind [...]

 

Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN
Ultimele anunturi