Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

finantare


Finanțarea prin operațiunea de factoring se poate dovedi o alternativă pentru unele firme, mai ales în perioade ca cea din prezent când accesul la schemele de finanțare tradiționale a fost drastic restrâns prin reglementări ale BNR, dar și prin politicile proprii ale băncilor comerciale.


 


Piața creditelor a crescut


 


Acest fapt este dovedit și de numărul din ce în ce mai mare de companii care apelează la această modalitate de a obține lichidități. Astfel, în timp ce piața creditelor pe termen scurt oferite companiilor a crescut în 2011 cu 10%, piața de factoring din România a înregistrat o creștere de 43,5%, atingând un volum record de 2,58 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB ne arată datele Asociației Române de Factoring (ARF). Față de 2010, factoringul intern a avut o creștere de 49,5%, în timp ce factoringul extern (de export și import) a crescut cu 25,5%.


Creșterea pe piața factoringului din România a continuat și în 2012, piața atingând o valoare de 2,9 miliarde euro (+15,46% față de 2011), conform datelor prezentate de EUF (Asociația Europeană de Factoring și Finanțare Comercială).


 


Elementele principale


Contractul de factoring sau facturaj este definit în general ca vânzarea creanțelor unei firme, la un preț redus (70-85% din valoarea creanței), către un factor care își asumă apoi riscul de credit al debitorilor cedați. Contractul de factoring poate fi privit și ca un contract comercial de creditare. Doctrina în acest sens este vastă, iar problema nu este pe deplin lămurită.


 


Părțile în contractul de factoring sunt: Factorul care este o instituție specializată, care, în schimbul unui preț, plătește în avans sau la scadență Aderentului contravaloarea creanțelor cesionate considerate eligibile, în limita plafonului acordat și, subrogându-se în drepturile acestuia, urmează să încaseze creanțele al căror proprietar a devenit, de la Debitorii Cedati; Aderentul - clientul factorului, cel care transferă acestuia drepturile pe care le are asupra creanțelor rezultate din relațiile sale comerciale cu Debitorul Cedat; și Debitorul Cedat - cumpărătorul/beneficiarul (importatorul) bunurilor și/sau serviciilor Aderentului, bunuri și/sau servicii care stau la baza creanțelor cesionate de către Aderent Factorului. Debitorii trebuie acceptați de Factor în vederea derulării prin factoring a relației sale cu Aderentul.


 


Aderentul urmărește să-și încaseze prețul facturilor înainte de termenul de scadență, iar factorul urmărește să obțină un beneficiu, de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează în avans (15-30% din valoarea facturii/facturilor).


 


În activitatea de factoring, ia parte și beneficiarul (clientul) care va fi notificat că trebuie să plătească factura la scadență factorului.


Companiile de factoring se mai ocupă și de administrarea și managementul facturilor clienților, precum și de asigurări împotriva riscurilor de neplată a debitorilor.


 


Tipuri de factoring


 


Putem clasifica factoringul în mai multe tipuri. O primă clasificare împarte factoringul în intern și internațional în funcție de tipul companiei debitoare. Factoringul intern este vânzarea către un terț (Factor) de creanțe deținute de o companie rezidentă asupra unei alte companii rezidente, în vreme ce în cazul factoringului internațional are loc vânzarea de creanțe de către un exportator către un terț (Factor de Export), cu scopul de a obține finanțare sau alte servicii incluse în pachetul de factoring.


 


O altă clasificare împarte factoringul în factoring cu regres și fără regres în funcție de partea care își asumă riscul neplății facturii. În cazul factoringului cu regres, riscul de neplată al Debitorului Cedat este suportat de Aderent; în cazul în care Debitorul se află în incapacitatea de a achita suma datorată, Factorul are drept de regres asupra Aderentului la o data stabilită prin Contractul de Factoring. Pentru factoringul fără regres riscul de neplată al Debitorului Cedat se transferă către Factor, în caz de neplată, acesta nemaiavând drept de regres asupra Aderentului. În general, Factorul își ia măsuri reasigurătorii împotriva riscului de neplată a debitorului, putând opta pentru încheierea unei polițe de asigurare a riscului de neplată sau pentru garanția oferită de Factorul de Import în conformitate cu regulile internaționale GRIF.


 


Factoringul poate fi clasificat și în funcție de momentul la care se face plata facturilor în factoring tradițional și factoring la scadență. În cazul factoringului tradițional factorul plătește facturile în momentul în care intră în posesia lor, în vreme ce în cazul factoringului la scadență factorul plătește facturile la momentul scadenței lor.


 


De asemenea, putem vorbi și de factoringul invers, în care factorul finanțează datoriile unui debitor față de un furnizor (de exemplu debitorul – client al societății de factoring – încheie un contract-cadru cu factorul, prin care acesta din urmă convine să cumpere și să pre-finanțeze creanțele actuale ale furnizorilor predefiniți față de debitor).


 


Factoringul metodă de acoperire a necesarului de lichidități


 


Concluzionând, putem spune că factoringul este o metodă pentru companii de a face față variabilității fluxurilor de numerar. Factoringul invers este, de asemenea, utilizat ca un instrument financiar pentru a oferi un control mai bun al fluxului de numerar mai ales în cazul în care o companie are de încasat o mulțime de  creanțe, cu termeni de scadență diferiți.  Utilizarea factoringului se impune atunci când rata de rentabilitate a veniturilor investite în producție depășește costurile asociate cu factoringul. Ținând cont de acest aspect, factorii decizionali din companie trebuie să hotărască cât de mult pot folosi factoringul pentru satisfacerea nevoilor de lichidități ale firmei sau cât cash ar trebui să mențină în firmă pentru a face față nevoilor financiare legate de procesul de producție și comercializare ale bunurilor și serviciilor pe care le oferă. Fiecare firmă trebuie să decidă cât de mult vrea să depindă de factoring pentru a acoperi necesarul său de numerar pe termen scurt în numerar.


 


În România, factoringul este oferit de instituții precum BCR, BRD - Groupe Société Générale, ING Romania, Next Capital, Raiffeisen Bank, RBS Bank – Romania, RomFactor, Banca Transilvania, UniCredit Tiriac Bank, Access Financial Services – IFN.


 


 


 


CASETA – Regimul juridic al factoringului


”Operațiunile de factoring în România sunt reglementate sumar prin prevederi legale incidente și prin anumite reglementări emise de către Banca Națională a României, în general în legătura cu activități desfășurate de băncile comerciale și instituțiile financiare non-bancare.


Legislația aplicabilă emisă de BNR califică și include operațiunea de factoring în activitatea generala de credit, care poate fi desfășurată numai de către băncile comerciale și instituțiile financiare non-bancare (IFN), fără a furniza o definiție a operațiunilor de factoring. Articolul 6 din Legea nr. 469/2002 cu privire la anumite măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, lege care este, în prezent abrogată, definea operațiunea de factoring ca un mecanism de mobilizare a creanțelor, ca un contract între un client, denumit aderent, care este vânzător de bunuri și servicii, către terți (debitori) și o bancă comercială sau o instituție financiară specializată, denumită factor, care asigură încasarea datoriilor și acoperirea riscului de credit către aderent, în baza cumpărării creanțelor aderentului. Această definiție a operațiunii de factoring este conformă cu doctrina internațională și cu practicile general acceptate.


În absența unor reglementări specifice cu privire la factoring, regimul juridic al acestor operațiuni în România este reprezentat de regulile generale aplicabile cesiunii de creanțe.”


Avocat Simona Burghelea – Senior Associate Voicu & Filipescu


Sursa: http://www.avocatnet.ro


 


CASETA 2 – Natura factoringului


În general este acceptată teza că factoring-ul nu este un împrumut.


O instituție de credit decide să acorde un împrumut pentru o societate analizând activele acesteia, fluxurile de numerar, și istoricul creditării pentru acea companie.


Un factor în schimb este mult mai preocupat de bonitatea clienților companiei. Tranzacția de factoring este de multe ori structurată ca o achiziție a unui activ financiar, și anume a facturilor de încasat. Un factor își asumă "riscul de credit", ca pe o datorie ce nu va fi colectată din cauza exclusivă a incapacității financiare a debitorului de a plăti. Cu toate acestea, în Statele Unite, în cazul în care factorul nu-și asumă riscul de credit pentru facturile achiziționate, în cele mai multe cazuri, o instanță va recaracteriza tranzacția ca fiind un împrumut securizat.


Factoringul este diferit și de o operațiune de forfetare în sensul că aceasta din urmă este bazată pe tranzacții care implică exportatori care își vând una dintre operațiunile sale, în timp ce în factoring avem doar o tranzacție financiară care implică vânzarea creanțelor firmei.


Factoringul este un cuvânt des utilizat în mod abuziv ca sinonim cu scontarea facturilor.  În contabilitatea americană (GAAP) factoringul este vânzare de creanțe, în timp ce scontarea facturilor este împrumut în cazul în care creanța este utilizat ca garanție. Cu toate acestea, în unele țări precum Marea Britanie, scontarea facturilor este considerată a fi o formă de factoring ce implică cesiunea de creanțe. 


 


 


 


Factoringul în statele UE în ultimii 6 ani (milioane EUR)


 


 

Alte articole recomandate:

Reducerea Taxei pe Valoare Adăugată /TVA/ trebuie să se realizeze pe tot sectorul alimentar, iar din punctul meu de vedere este o greșeală să reduci TVA la legume și fructe, înainte de a scădea TVA la carne, a declarat, joi, în cadrul dezbaterii de specialitate 'Focus agricol', Sorin Minea, președintele Romalimenta.           'La ora actuală, am intrat într-o discuție sterilă cu statul pe tema reducerii TVA. Din punctul meu [...]
Guvernul are în vedere, după reducerea TVA la grâu, pâine și produse de panificație, scăderea TVA la legume-fructe și produsele bio, iar la carne și la produsele din carne o astfel de măsură ar putea fi luată în calcul în 2015, a declarat premierul, la TVR, în cadrul emisiunii "Viața satului". "Am dat o mare bătălie anul trecut să reușim să reducem (TVA - n.r.) la grâu și la pâine, la panificație. Și, din punctul meu de vedere, s-a dovedit un [...]
Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș, a declarat recent că vrea ca cele două scheme separate de distribuție a produselor alimentare sănătoase în școli - cea pentru lapte, din 1977, respectiv cea pentru legume-fructe, din 2009, să fie incluse într-un singur program, păstrând aceiași alocare bugetară.   Astfel, Comisia Europeană (CE) vine cu anumite elemente de simplificare și de flexibilitate pentru a crește eficiența acestui program. Mai mult, potrivit spuselor [...]
 Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a dezbătut, miercuri, un proiect legislativ referitor la închiderea hipermarketurilor în weekend. Inițiatorul propunerii este chiar vicepreședintele Comisiei, deputatul PNL Marin Anton. Acesta a declarat că principalele modificări la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare trebuie să se facă în sprijinul producătorilor și comercianților români. "Modificările se fa [...]
Selgros a fost primul mare retailist care a reacționat, după ce, ieri, a fost anunțată că a fost amendată de Consilul Concurenței cu peste 11 milioane de euro pentru practici anticoncurențiale.   După cum se afirmă în revista Fabrica de Carne, care a preluat un comunicat oficial, Consiliul Concurenței a amendat patru dintre cei mai importanți jucători din comerțul local – Metro Cash&Carry, Selgros, Mega Image și Real – cu 29 de milioane de euro [...]
Consiliul Concurenței recomandă modificarea contractelor între producătorii de bere și restaurante, hoteluri și firmele de catering (HoReCa), astfel încât să fie eliminate acele clauze care limitează concurența. În urma anchetei sectoriale derulate pe piața berii, Consiliul Concurenței a constatat că unitățile HoReCa încheie fie contracte privind prestarea anumitor servicii de promovare în beneficiul produselor unor producători, fie contracte [...]
Piața vinului este în continuare grevată de un mare grad al evaziunii fiscale și a pieței negre, o cantitate însemnată din marfa celor care produc între 40-1.000 de hectolitri de vin pe an se comercializează pe marginea drumului, în spații neadecvate, fără un control al calității produsului, susțin reprezentanții Patronatului Vinului. Recent, Patronatul Național al Viei și Vinului a cerut ministerelor Finanțelor și al Agriculturii ca, în noul Cod [...]
Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) la pâine și pe lanțul de producție va rămâne la 9%, indiferent de discuțiile care vor avea loc în perioada următoare cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a declarat, sâmbătă, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la târgul de produse tradiționale din curtea Ministerului Agriculturii. "Există un angajament al ministerelor și în primul [...]

 

Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN