Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Produsele din carne de pasăre pot fi preparate într-o mare varietate. Caracteristicile de calitate ale cărnii brute, în principal reprezentate de compoziția chimică și proprietățile funcționale, joacă un rol-cheie în calitatea produselor finale. Însă, pentru realizarea unui produs de succes este nevoie, pe lângă o carne de calitate, și de alte ingrediente, cum ar fi proteinele funcționale de origine animală. Acestea au făcut obiectul comunicării științifice cu titlul ”Funtional ingredients for pultry meat products”, susținută la ediția din acest an a World Poultry Congress de către Massimiliano Petracci-Department of Food Science, Alma Mater Studiorum University of Bologna, și Marcello Bianchi-Project Manager Prodotti Gianni S.p.A., Milano.


Derivate din carne, lapte și ou


Proteinele din surse animale sunt ingrediente derivate din carne, lapte și ou și sunt obținute prin produsul animal însuși și prin produsele sale secundare (piele, oase, sânge, zer etc.; Tarté, 2016). Principalele ingrediente de proteine ​​derivate din carne sunt în esență colagenul (și gelatina) și proteinele ​​derivate din sânge. Adăugarea de colagen la produsele din carne de pasăre, ca liant, a fost dovedită a fi avantajoasă și se crede că are potențial ca înlocuitor al amidonului și al altor hidrocoloizi în formularea produselor.


Mecanismul colagenului pentru a îmbunătăți legarea apei pentru produse se presupune că este legat de interacțiunile colagen-miofibril, imobilizând apa și prevenind pierderea de umiditate în timpul procesării și depozitării, prin formarea gelului reversibil termic. În timpul gătitului, colagenul leagă grăsimea și conferă o bună textură (Osburn și Mandigo, 2016).


Colagenul poate fi transformat în gelatină, care are proprietăți funcționale excelente, cum ar fi gelifierea, stabilizarea, formarea de peliculă, texturarea și capacitatea de menținere a apei. Gelatina este folosită în mod obișnuit în produsele conservate din carne, menținând sucurile în timpul gătitului și asigurând un bun mediu de transfer de căldură în timpul gătitului. (Keaton, 2011).


Proteinele din carne de porc și vită


Proteinele animale funcționale disponibile pe piață includ derivați de colagen de carne de porc, de vită și de pasăre, cu diferite nivele de puritate și funcționalitate. Un număr foarte mare de produse provine din carnea de porc și din cea de vită, în timp ce doar câteva produse sunt disponibile din surse de păsări de curte. Mai mult, proteinele de porc și vită sunt mult mai funcționale, având o capacitate de gelifiere mai mare decât derivatele de păsări, care sunt și mai scumpe.


De aceea, în multe aplicații, sunt preferate derivatele de colagen din carne de porc sau de vită. Diferențele principale dintre produșii disponibili sunt legate de capacitatea de a se umfla în condiții reci sau fierbinți, ceea ce reprezintă o trăsătură determinată de aplicația țintă. De exemplu, un produs de umflare la rece este adecvat pentru utilizarea în produse din carne crudă (hamburger și cârnați), în timp ce un produs cu umflare fierbinte, fără funcționalitate rece sau foarte scăzută, este util pentru prepararea saramurilor care trebuie injectate în părți întregi, pentru a fi ulterior gătite. În acest caz nu se dorește gelifierea saramurii.


Proteinele plasmatice


O altă sursă de proteine ​​animale funcționale este reprezentată de fracțiunile sanguine ale plasmei și globulinei. Cu toate acestea, carnea de porc este prima sursă, chiar dacă nu este ușor să se utilizeze în produsele de pui. Proteinele plasmatice sunt foarte funcționale, cu o solubilitate excelentă, o vâscozitate scăzută și o capacitate de a forma geluri puternice, elastice și ireversibile, care măresc rezistența gelului pe măsură ce crește temperatura (Prabhu, 2011).


Aceste caracteristici fac ca proteinele plasmatice să fie foarte utile pentru încorporarea într-un saramură care trebuie injectată, deoarece, în timpul preparării proteinelor plasmatice rezultă o matrice gelifiată foarte stabilă. În plus, proteinele plasmatice sunt emulgatori foarte buni, deci, ideali pentru a fi utilizați în cârnați emulsifiați, pentru a îmbunătăți randamentul, gustul (gelul de plasmă este ireversibil termic), și stabilitatea grăsimilor, atunci când se utilizează carne de calitate inferioară sau pentru înlocuirea unora dintre fracțiunile de carne. În ceea ce privește plasma, fracțiunile de globuliină au capacitate de gelificare foarte scăzută în apă, dar prezintă un comportament emulsionant superior, astfel încât poate fi utilizată pentru emulsii de grăsime sau cârnați emulsifiați (combinate în principal cu plasmă).


Proteinele din lapte, zer și ou


Laptele deshidratat, cazeinații de sodiu, concentratele și izolatele din proteine ​​din zer sunt utilizate în carnea tocată și emulsificată, cum ar fi frankfurters și cârnații bologna, precum și în produsele tocate grosier, cum ar fi cârnații proaspeți. Proteinele lactate, inclusiv concentratele de proteine ​​din zer și cazeinele parțial hidrolizate, sunt utilizate în carnea marinată sau injectată.


Aceste proteine ​​lactate sunt folosite pentru a îmbunătăți retenția de umiditate, caracteristicile de legare a grăsimilor și texturarea cărnii gătite (Xiong, 2016). Laptele deshidratat este folosit pe scară largă ca umplutură neutră, cu proprietăți bune de legare a apei în produse. Cazeinații de sodiu au o WHC destul de limitată, în ciuda capacității sale excelente de a emulsifica grăsimile, o vâscozitate ridicată în soluție, la fel ca alte proteine, cum ar fi proteinele din soia. Prin urmare, ele nu leagă bine bucățile de carne, dar contribuie la fermitatea generală a produselor din carne (adică a hamselor), datorită capacității lor de a reține apa.


Concentratul proteic din zer, mult mai bun și mai rentabil ca soia


Smith și Rose (2015) au constatat că funcționalitatea concentratului proteic din zer este sporită atunci când este utilizată în combinație cu tripolifosfatul de sodiu în produsele prelucrate din carne de pasăre. Muguruma et al. (2016) a verificat dacă adăugarea de biopolimeri preparați cu proteine ​​din soia, cazeine și izolat de proteine ​​din zer, în fabricarea cârnaților de pui, poate permite reducerea conținutului de fosfați fără pierderea texturii. La compararea utilizării cazeinatului uscat, a laptelui integral, a laptelui degresat, a pulberilor obișnuite și a proteinei din zer modificate, în carnea de pui emulsificată, s-a constatat că toți aditivii din lapte, cu excepția zerului obișnuit, au contribuit mult la îmbunătățirea proprietăților texturale ale batoanelor de carne.


După cum se știe, soia modificată a fost considerată ingredientul cel mai rentabil. Dar studii recente legate de efectele laptelui praf integral, utilizând două tipuri de pulbere de lapte degresat, cazeinat și două tipuri de proteine ​​din zer modificate (2% din nivelul proteinelor în produsul final), au stabilit că acestea au fost cele mai benefice în îmbunătățirea randamentului și a texturii. În ceea ce privește costul,  laptele degresat a fost cel mai rentabil, deși, pe baza greutății, a trebuit să fie utilizat la o valoare dublă, față de laptele praf integral. În cele din urmă, Hongsprabhas (2016), a arătat că fixarea la rece a izolatului proteic din zer a îmbunătățit legarea  produselor crude și fierte din carne, în special la un nivel scăzut de sare.


La acestea se adaugă proteinele din ou, care sunt adesea folosite în produsele din carne de pasăre. Cele mai multe albumine, precum și alte proteine, se obțin prin denaturarea albușului de ou cu aproximativ 60 C, iar proteinele din gălbenuș, prin denaturarea cu aproximativ 70 C. Cele din albuș sunt folosite în cârnați, cum ar fi frankfurter, datorită capacității sale de a forma un gel stabil și ireversibil la căldură, contribuind astfel pozitiv la fermitatea cârnaților emulsifiați, cu costuri reduse. Rata de adaos variază foarte mult, nivelurile ridicate de incluziune determinând o aromă de ou în produsul finit (Keaton, 2011).

Alte articole recomandate:

(Agerpres) H&E Reinert a relansat de curând Crenvurștii Martinel, cu o nouă imagine la raft, mai atractivă, mai vizibilă, dar și cu un gramaj mai mare (180g). Conceptul noii imagini are la bază informațiile primite de la cumpărătorii de produse din gama Martinel, prin intermediul studiilor de marketing, urmărind trei direcții de îmbunătățire: -o mai bună vizibilitate asupra produsului, ambalajul prezintă mai multe ferestre transparente ce oferă [...]
(Agerpres) Industria alimentară românească a fost „zguduită” pe parcursul acestui an de mai multe scandaluri, unele cu ramificații internaționale, cum a fost cel al cărnii de cal de la începutul lunii februarie, în timp ce cazul laptelui cu aflatoxină a adus demisii la vârful ANSVSA din cauza „bâlbâielilor” în comunicare, iar carnea de pasăre contaminată cu salmonela a prejudiciat industria avicolă cu zeci de milioane d [...]
Unul dintre retailerii români independenți a solicitat autorităților intrarea în insolvență. Mai precis, este vorba despre Grupul Succes Nic Com, cu activități în domenii precum retail alimentar, comerț cu carburanți, producție de panificație sau prelucrarea lemnului, controlat de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcină.   O decizie în acest dosar urmează a fi luată pe 27 ianuarie. Compania Succes Nic Com a terminat anul 2013 cu afaceri de peste 350 [...]
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a atestat până în prezent 110 produse tradiționale, dar a respins alte 119 documentații pentru că nu îndeplineau condițiile noii legislații din domeniu, a declarat Viorel Morărescu, director general în MADR. “Avem 110 atestate acordate unui număr de 50 de producători tradiționali și încă 21 de dosare care sunt în lucru. Pe de alte parte, am respins alte 119 documentații pentru că nu îndeplineau [...]
(Agerpres) România riscă să se confrunte cu o creștere a importurilor de lapte la prețuri mai mici din cauza eliminării cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene și de aceea trebuie să le contracarăm cu toate politicile pe care le avem la îndemână, a declarat, marți, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, într-o conferință de profil. “Importurile de lapte în România sunt o [...]
Horia Stoian: Cu o evoluție impresionantă din punct de vedere a cererii de pe piața românească, produsele eco se impun din ce în ce mai mult. Îmbunătățirea și menținerea sănătății organismului sunt principalii factori pentru care aceste produse alimentare sunt consumate. La polul opus, prețul ridicat al acestora reprezintă cauza temperării tendințelor de dezvoltare a acestui segment de afacere. Colaborare interministerială După cum se cunoaște, scopul principal care este [...]
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va acorda producătorilor agricoli câte 3.000 de euro pe an pentru a cultiva roșii în spații protejate precum sere sau solarii, astfel încât consumul intern se fie asigurat de producția autohtonă, potrivit un proiect de hotărâre de guvern elaborat de MADR care a fost aprobat săptămâna tre­cută în cadrul ședinței de guvern. Pentru a beneficia de acești bani, pro­ducătorii trebuie să dețină o [...]
  Copa Cogeca solicită Uniunii Europene urgentarea luării unei decizii cu privire la autorizarea a 8 varietăți de cereale modificate genetic, alimente și furaje care s-au dovedit a fi sigure. Este nevoie de o decizie în acest sens pentru a se elimina riscul unei concurențe neloiale în fața furnizorilor americani, informeaza Recolta. Reprezentanții producătorilor europeni au solicitat Comisiei Europene condusă, încă, de Jose Barroso să nu mai întârzie [...]

 

Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN
Ultimele anunturi