Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

money infoaliment


Lăsând alte considerente referitoare la accesările fondurilor europene, considerente care țin mai mult de zonele gri ale relațiilor oamenilor de afaceri cu autoritățile, merită de subliniat faptul că, pe lângă hachițele instituționale, sunt destule inadvertențe în metodologia specifică, fapt care ne determină să prezentăm câteva observații. Observațiile sunt efectuate de specialiștii de la Metodologie.ro.


 


Inadvertențe de substanță


Una dintre inadvertențele HG 28/2008 și ale Instrucțiunilor de aplicare, HG care reglementează principiile întocmirii documentației și metodologia accesării fondurilor europene, se referă la analiza opțiunilor, după cum urmează:


- La punctul ”Descrierea investiției” se cere prezentarea scenariilor tehnico-economice, plus scenariul recomandat de către elaborator dar, în același timp, în cadrul secțiunii ”Analiză cost-beneficiu”, se solicită analiza opțiunilor. Este, în cel mai bun caz, o dublare parțială a aceleiași solicitări de analiză. Instrucțiunile încearcă să evite această suprapunere, însă fără succes.


- Se menționează, cu titlu care pare obligatoriu, luarea în calcul a minimum trei opțiuni (varianta zero, varianta maximă, varianta medie), cerință imposibil de îndeplinit în cazul unor proiecte (varianta zero este, uneori, obligatoriu de înlocuit cu varianta minimă), sau inutil de îndeplinit, în cazul altor proiecte (este un exercițiu lipsit de seriozitate acela de a determina ce înseamnă maxim și mediu, dată fiind relativitatea acestor termeni).


- Instrucțiunile pun accentul, în privința elaborării unei liste scurte de opțiuni, pe metodologia celui mai scăzut cost. Această metodă nu este aproape niciodată un criteriu serios de analiză sau de decizie.


Inadvertențele analizei de risc


O altă inadvertență de substanță se referă la instrucțiunile legate de analiza de risc:


 


- Instrucțiunile dispun, fără nuanțare, că analiza de risc constă în estimarea


distribuției de probabilitate. O astfel de prevedere denotă lipsa de familiaritate cu


analiza de risc. Analiza de risc cuprinde, în mod practic, multe alte modalități de


estimare și testare a riscurilor. Mai mult, în multe cazuri, nu există serii de date


pentru condițiile specifice ale proiectului, pe baza cărora să se estimeze o


distribuție de probabilitate.


 


Altfel, structura studiului de fezabilitate propusă este, în foarte mare măsură,


similară structurii ideatice a unui document similar solicitat de un decident


comunitar sau din alte state membre. În realitate, structura logică a unui studiu de


fezabilitate derivă din structura unui plan de afaceri.


 


Evident, pentru proiecte românești, trebuie aplicată legislația românească. Pe de


altă parte, trebuie menționat că aceste două documente sunt foarte departe de a fi


exhaustive în ceea ce privește descrierea metodologiei analizei cost-beneficiu. În


cazurile în care există trimiteri, în ghidurile solicitantului, la aceste prevederi


legale ele sunt însoțite, cel mai adesea de:


 


(a) referiri la Documentul de lucru nr. 4 al CE și Ghidul ACB publicat sub egida CE și/sau


 


(b) precizări metodologice suplimentare în anexele ghidului respectiv. Pentru conformitate, trebuie precizat clar că nu trebuie să existe diferențe metodologice între diversele documente aplicabile, deoarece metoda de calcul a analizei cost-beneficiu este una singură, derivată din metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF) din sectorul privat.


Comentariu la Documentul de lucru nr. 4 al CE:


Spre deosebire de legislația românească (H.G. 28 și instrucțiuni), Documentul nr. 4 al CE nu cuprinde inadvertențe de ordin metodologic. Toate aspectele eronate din legislația românească menționate anterior sunt menționate corect în Documentul de lucru nr. 4. Vă recomand să citiți acest document, ca primă lectură, înaintea oricărui ghid mai extins.


Atenție, însă: Documentul nr. 4 nu reprezintă un ghid în sine. Este un document de întindere redusă, care doar stabilește principii de bază și clarifică cele mai importante confuzii care se pot face. Pentru detalierea metodologiei de calcul, trebuie să consultați un ghid pentru analiza cost-beneficiu.


Comentariu la Ghidul ACB sub egida Comisiei Europene:


Ghidul nu are un caracter obligatoriu, ci unul orientativ (a fost elaborat de un grup de experți independenți, prin finanțarea CE). Oricum, conținutul său este corect (este dificil să fie altfel, dacă documentul este elaborat cu profesionalism, având în vedere că tehnica de calcul a indicatorilor ACB este una și numai una corectă).


Atenție, însă: ghidul respectiv nu este exhaustiv - nu poate fi exhaustiv și nici nu își propune acest lucru. Ghidul nu urmărește altceva decât să explice metodologia de calcul și să ofere exemple ilustrative de analiză economică din câteva sectoare de activitate (îndeobște, cele care generează proiecte majore). Datorită naturii sui-generis a analizei economice, nu există niciun ghid exhaustiv pe această temă, ci numai încercări de a oferi o metodologie de aplicat de la caz la caz.


Traducerea acestui ghid în limba română a fost făcută, cel puțin pe alocuri, cu o aparentă nesiguranță în privință jargonului de specialitate.


Comentariu la proiectul de Ghid național ACB:


În varianta disponibilă nouă, documentul este o încercare de aducere la un numitor comun a prevederilor naționale și comunitare. Proiectul de document nu este o alternativă serioasă la documentele de mai sus, din următoarele motive: Inadvertențele din H.G. nr. 28/2008 sunt reluate, nu corectate. În plus, documentul are o întindere redusă, care nu îi permite să detalieze multe din metodologiile de calcul necesare. Pe ansamblu, documentul, în varianta de proiect respectivă, nu merită atenție.


Seriozitatea cu care a fost elaborat documentul este pusă sub semnul întrebării, având în vedere că documentul nu pare a fi mai mult decât o traducere a Documentului nr. 4 al CE, întrepătrunsă cu inserări copiere-lipire din Ghidul ACB al CE (acestea din urmă nici măcar nu sunt traduse în limba romană).


(NR. Cei care doresc lămuriri privind modalitatea de accesare a fondurilor europene sunt sfătuiți să apeleze la specialiștii de la Metodologie.ro. Consultanța este gratuită.)


 

Alte articole recomandate:

România ar putea acorda un ajutor de minimis mai mare, după ce Comisia europeană a adoptat, ieri, un regulament care vizează creșterea limitei valorii maxime a ajutoarelor de minimis care ar putea să nu mai fie acordate ajutoare de stat. "Acest nou regulament va permite statelor membre să dispună de o marjă de manevră mai mare pentru a acorda ajutoare fără a denatura concurența, mai ales în situații de urgență, iar Comisiei îi va permite să simplifice modul de tratare a [...]
Finanțarea afacerilor, inclusiv a celor din industria alimentară din România, reprezintă cea mai mare provocare a momentului. Specific, majoritatea programelor viabile de accesare a fondurilor structurale sunt cele efectuate prin PNDR, concepute, deocamdată, conform actualei Politici Agrare Comune căreia îi expiră valabilitatea în acest an. Conform sumelor alocate României, investitorii din industria alimentară românească mai au, totuși, câteva programe pe [...]
Un centru transfrontalier de oenologie și viticultură a fost dezvoltat printr-un proiect european de 1.530.983 Euro, bază la care vor avea accesa producătorii din industria vitivinicolă din România și Bulgaria, începând din 2015. Potrivit unui comunicat de presă, centrul se va numi "Terasele Dunării" și va pune la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a comercianților de vin și fructe resurse informaționale, soluții de afaceri transfrontaliere, precum [...]
Alimentele care sunt donate prin băncile de alimente nu ar trebui impozitate așa cum sunt cele vândute, a declarat, recent,  directorul general al FAO, Jose Graziano da Silva.       'FAO lucrează prin mai multe politici pentru a reduce irosirea de alimente. Să facem această distincție între pierderea de alimente și irosirea de alimente. Pierdere este atunci când se face în urma unui transport prost, a unei depozitări inadecvate și se [...]
Pe fondul scăderii generale a pieței leasingului de aproape patru ori, în intervalul 2007-2013 (se au în vedere inclusiv limitele intervalului), leasingul operațional a cunoscut o evoluție ascendentă continuă pe întreaga perioadă de timp arătată, înregistrându-se o creștere de aproape 4,5 ori a segmentului (de la 9.600 de autovehicule înmatriculate în acest sistem, în 2007, la 43.000 în 2013).   Evoluție [...]
  Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost înființat în anul 1994, dar putem spune că implicarea puternică în agicultură și mediul rural a început după anul 2003, perioadă de referință pentru creșterea substanțială a finanțărilor acordate beneficiarilor din mediul rural, atât din bugetul național, cât și din fonduri europene. Misiunea Fondului constă în : Sprijinirea absorbției fonduril [...]
(Agerpres) Proiectele de producere a energiei din surse eoliene și solare nu vor mai primi finanțare europeană în exercițiul bugetar 2014 – 2020, întrucât România și-a atins ținta privind aceste resurse, a declarat, joi, directorul general al Organismului Intermediar pentru Energie din Ministerul Economiei, Viorel Mădălin Beltechi. ‘În perioada 2014 – 2020, nu vor mai fi finanțate proiectele bazate pe soare și vânt, întrucât [...]
Proiectele de promovare a produselor agroalimentare în tările aflate sub asistentă financiară internatională sau care au un acord cu FMI si UE ar putea dispune de fonduri mai mari, dup ce Romania a solicitat  cresterea cofinantării UE, la aceste programe. De asemenea, tara noastra a insistat pentru mentinerea cotei de finantare a agentilor economici participanti la program la nivelul actual de 20%, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul român agriculturii, Daniel Constantin, [...]

 

Living fresh
Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN