Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

”Investițiile în sectorul alimentar din România reprezintă o oportunitate pentru companiile străine, datorită resurselor naturale disponibile, a numărului mare de consumatori și al statutului acestei țări. Agricultura, prelucrarea produselor alimentare și marketingul se caracterizează prin procente diferite de investiții străine. Dar, și agricultura și industria alimentară românească se caracterizează printr-o infuzie continuă de capital străin”. Așa se afirmă în studiul ”The Romanian Food sector Attractiveness for Foreign Investment”, întocmit de domnul Silvius T. Stanciu, cercetător al Universității de Studii Economice din București, și publicat de revista de specialitate de circulație internațională SEA-Practical Application of Science, din care vă prezentăm extrasele de față având sentimentul unei Românii ca țară de vânzare. Iată, așadar, cu ce informații sunt îmbiate companiile străine să investească în Industria alimentară a României.


FMI: Cumpărați România!  


Conform Fondului Monetar Internațional, investițiile străine directe pot facilita accesul pe piețele externe, creșterea calității produselor și transferul de tehnologie. În categoria investițiilor străine directe sunt incluse capitalul social vărsat și rezervele acordate unui investitor nerezident care deține cel puțin 10% din capitalul social subscris al unei societăți rezidente. Pornind de aici, aderarea la NATO și UE a oferit României o credibilitate sporită pentru investitori și securitate, din punct de vedere politic și economic România devenind un loc atractiv. Dar analiza economiei românești evidențiază, încă, numărul relativ mic de companii străine, în comparație cu cele interne, dar și un nivel substanțial superior pentru capitalul străin investit și cifra medie de afaceri a firmelor autohtone.


Astfel, media dintre cifra de afaceri a unei societăți cu capital străin, în principal, și a unei societăți de capital românești, depășește valoarea 6, în favoarea companiilor din străinătate. În primii ani de după aderarea țării la Uniunea Europeană, principalele direcții spre care investițiile străine directe au fost orientate în România, în perioada 2007-2010, au fost serviciile de intermediere financiară: asigurări, comerț, servicii oferite.


Ulterior, s-a observat tendința crescândă din partea investitorilor străini de a investi în lanțul alimentar intern. Pe acest fond, comerțul cu produse alimentare interne, considerat un domeniu profitabil de către rețelele internaționale de retail, este dominat de marile rețele europene de comerț cu amănuntul, în timp ce agricultura internă înregistrează o contribuție de capital tot mai mare din partea companiilor externe, deși, la fel ca în cazul sectorului de prelucrare a produselor alimentare, capitalul intern este încă predominant.


Firmele românești vând doar jumătate din cât vând multinaționalele


Sectorul industriei alimentare din România a fost printre primele abordate de investitorii străini, în special din punctul de vedere al mărimii pieței, producția și vânzările de alimente înregistrând o tendință ascendentă. Industria alimentară românească, evaluată la cca. 11 miliarde de euro, produce o medie anuală de 8,72 milioane de tone de alimente, dintre care doar 13,8% sunt exportate.


Existența unui număr relativ mare de magazine cu amănuntul, comparativ cu populația care este de aproximativ 20 de milioane de locuitori, poate avea ca efect supraîncălzirea industriei alimentare ca urmare a creșterii agresive a concurenței și merită amintiți aici marii investitori prezenți, printre care se numără Coca-Cola, Pepsi Co, Danone, Unilever, McDonalds sau Kraft Jacobs Suchard. Cu toate acestea, o analiză a investițiilor străine în sectorul producției de alimente, tutun și băuturi, care se bazează pe datele furnizate de BNR/INS, arată o variație limitată, între 2,05 și 2,37 de miliarde de euro. Soldul maxim al industriei alimentare românești, în valoare de 2.373 milioane euro, și reprezentând aproximativ 4% din total, indică faptul că sectorul reprezintă unul dintre puținele în care greutatea capitalului intern depășește 60% și care contribuie cu aproape un sfert la valoarea adăugată totală a industriei prelucrătoare.


Spre lauda lor, producătorii români au beneficiat de criza economică, adaptându-se mai bine situației, motiv pentru care s-a înregistrat o creștere a exporturilor, de la o valoare de 482 millioane de euro, în 2008, la aproximativ 1,240 md. de euro, în anul 2012. Acum, însă, balanța externă este negativă. Iar, vânzările de alimente ale companiilor străine care au fabrici în România au crescut cu 38%, în perioada 2008-2016. Cea mai mare creștere a vânzărilor a fost înregistrată pentru companiile multinaționale (42%), comparativ cu firmele românești din industria alimentară, pentru care creșterea cifrei de afaceri a fost de numai 26%, adică, aproape jumătate față de ritmul de creștere al multinaționalelor. De aici se deduce randamentul foarte scăzut al companiilor românești.


Domeniul industriei alimentare a avut afaceri de aproximativ 11 miliarde de euro, realizate de aproximativ 8.400 de companii. Însă, cele mai mari 50 de companii românești nu adună decât puțin peste 4 miliarde de euro. Primele trei locuri din industria alimentară românească sunt ocupate de Bunge (ulei), Agrana (zahăr) și Expur (ulei), următoarea fiind Smithfield (carne). Bunge România, o companie cu capital american, a avut o cifră de afaceri de 295 de milioane de euro, cea mai mare din întreaga industrie alimentară, iar Bunge Danube Trading, o altă companie americană, a avut încasări de 195 de milioane de euro. Bunge concurează pe piața uleiului alimentar cu firma franceză Expur, iar, în domeniul materiilor prime, cu Cargill, ADM, Ameropa sau Nidera.


Piața de retail, dominată copios de străini


Evaluată la aproape 30 de miliarde de euro, piața românească de retail este printre cele mai performante din Europa. Dezvoltarea recentă a comerțului cu amănuntul este influențată de schimbările în comportamentul consumatorilor români, care se aliniază tendințelor generale de consum din partea comunității europene. Astfel, în ultimul timp, există o tendință crescândă de a achiziționa bunuri din supermarketuri, mall-uri sau centre comerciale. Expansiunea rapidă a investițiilor în sectorul comerțului cu amănuntul se datorează schimbărilor în comportamentul consumatorilor și accesului facil la creditele de consum. Comerțul intern de produse alimentare cu amănuntul este dominat de rețelele mari de magazine de investiții străine.


Volumul investițiilor străine directe în sectorul comerțului cu amănuntul va crește, luând în considerare calificarea forței de muncă și nivelul scăzut al salariilor din această ramură, în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. O rețea străină de magazine de retail din România, Kaufland, deține prima poziție. Mega Image a fost anul trecut cea mai dinamică formă de retailer. Demne de menționat sunt Profi și Carrefour, cu 53 de unitati noi. Auchan România a înregistrat pierderi de 20,5 milioane de euro, ca urmare a preluării Real, dar apoi s-a redresat. Lidl pare a fi cea mai agresivă.


România, țintă majoră


Accesibilitatea României pentru investitorii străini, evaluată în Doing Business- Banca Mondială, indică o imagine din ce în ce mai bună. Potrivit raportului, România a urcat 34 de poziții (de pe locul 78, în 2006, și 72, în 2013), situându-se acum pe poziția a 48-a, într-un clasament al accesibilității pentru investitori. Criteriile de clasificare au fost: ​​Începerea unei afaceri, Obținerea autorizațiilor de construcție, Obținerea de energie electrică, Înregistrarea proprietății, Obținerea creditului, Protejarea investitorilor minoritari, Plata impozitelor, Comerțul transfrontalier, Executarea contractelor, Rezolvarea insolvenței. Analiza evidențiază îmbunătățirea anumitor indicatori, cum ar fi: Începerea unei afaceri sau Înregistrarea proprietății, Soluționarea insolvenței sau declinul altora (obținerea de energie electrică, plata impozitelor).


Ca o concluzie, se poate spune că agricultura și industria alimentară din România  prezintă un interes major pentru investițiile străine, fiind considerate sectoare profitabile. Prețul redus, calitatea și disponibilitatea solului, împreună cu liberalizarea achizițiilor agricole, constituie atracții pentru investitorii străini în agricultura românească. De aici, activitatea unor fonduri de investiții străine pe piața terenurilor agricole care are, probabil, un rol speculativ.


Fabricarea alimentelor este caracterizată încă de prevalența capitalului intern, dar industria este fragmentată, pentru un număr mare de companii autohtone care nu pot emite decât prețuri mici la tranzacționare, din cauza randamentelor și productivității scăzute. De aceea, clasamentul principalelor companii implicate în prelucrarea produselor alimentare în România este dominat de capitalul străin.


La rândul său, comerțul cu amănuntul al produselor alimentare din România este confiscat de rețelele de retail cu capital străin. În acest domeniu nu există niciun operator de capital românesc cu o cotă semnificativă de piață, iar investitorii străini au început să reconsidere sectorul alimentar din România, în condițiile vânzărilor ritmice de alimente și creșterea concurenței de pe alte piețe. În plus, în ultimul timp, România a îmbunătățit disponibilitatea investițiilor străine, înregistrând progrese importante în ceea ce privește principalele criterii de evaluare utilizate de organismele financiare internaționale, chiar dacă fluctuațiile politice de politică internă pot crea o imagine de moment distorsionată. Însă, ca o concluzie, se poate afirma că agricultura și Industria alimentară din România sunt două ținte majore de achiziții pentru capitalul străin.

Alte articole recomandate:

Conform Food&Drink Technology, una din piesele legislative in special face companiile alimentare sa caute consultanta. Reg 1169 privind informarea consumatorilor (FIC) a intrat in vigoare in 2011 si a introdus schimbari care inseamna ca aproape fiecare eticheta de alimente sau bauturi va avea nevoie de o revizie majora inainte de sfarsitul lui 2014. Stim acum care sunt cerintele privind schimbarea etichetelor alimentelor si presiunea este pe conformarea la timp. Nicio surpriza- intr-o zona [...]
Dezvoltarea economică susținută din zona de Centru Vest a României impune prezența unor companii care să aducă garanții într-o lume a riscului. Bureau Veritas România, membră a Grupului Bureau Veritas, lider mondial în activități de testare, inspecție și certificare, deschide acum un nou birou, la Cluj-Napoca. Acesta este biroul operațional cu numărul cinci, după cele deschise în București, Galați, Constanța și Ploiești.   “Creșterea rapidă, în [...]
„Prea bun, prea ca la tara” (sloganul brandului Covalact) si „Prietenii stiu de ce”(sloganul Bergenbier) si „Viitorul suna bine” (Vodafone) sunt sloganurile utilizate cel mai des in social media in conversatiile cotidiene ale utilizatorilor de internet in ultimele 3 luni, potrivit topului realizat de ZURF – instrument detinut de compania de research Exact Cercetare & Consultanta, informeaza Magazin Progresiv. ZURF monitorizeaza conversatiile [...]
Cota de piață a grupului Schwarz (care operează rețelele Kaufland și Lidl) în România se situa  între 25% — 50% în unele zone din țară, în 2012, după doi ani de la preluarea efectivă a rețelei Plus de către Lidl, este una din concluziile analizei privind impactul acestei tranzacții asupra pieței de retail. Preluarea rețelei Plus (103 magazine) de către Lidl a fost autorizată de autoritatea de concurență [...]
Consumul de ciuperci în România este estimat la un kilogram pe cap de locuitor, în scădere cu 10% în ultimul an și de patru ori mai puțin față de media în Uniunea Europeană, potrivit lui Eugen Băjenaru, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Ciuperci din România. Din datele asociației, în România se produc anual 20.000 de tone de ciuperci, cu o valoare de piață de aproximativ 50 de milioane de euro.Eugen Băjenariu spune că volumul [...]
(Mediafax) Evaziunea fiscala s-a diminuat, în ultimii 2-3 ani în România, de la 22-27% din PIB la 18-20% din PIB, potrivit estimarilor SRI, a declarat, într-un interviu, directorul Serviciului, George Maior, mentionând ca cea mai mare evaziune este la TVA – 12% din PIB, urmata de CAS – 2,4%. “Cel putin din analiza noastra, evaziunea fiscala s-a diminuat, în ultimii doi-trei ani, de la un nivel situat între 22-27% din PIB, la un nivel [...]
(Comunicat) RINA furnizeaza audituri cantitative si calitative pentru a asigura corespondenta de bunuri si / sau materiale cu: scrisori de credit, comenzile clientilor, liste de ambalare aprobate de client sau orice documentatie tehnica justificativa. Auditul de cantitate asigura ca marfurile in cauza corespund efectiv celor descrise in diferite documente, in timp ce auditul de calitate asigura ca marfurile nu au defecte evidente si indeplinesc cerintele prevazute in documentel [...]
CMC GRUP Broker de Asigurare va participa la cea de-a V-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk, manifestare care se va desfășura în zilele de 12 și 13 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brașov, sub genericul ”SUBFINANȚARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI-Ziduri în calea unui business de succes, într-o economie aflată în dezechilibru”.   La eveniment, CMC GRUP Broker de Asigurare va fi reprezentată de [...]

 

Conferinta Meat Milkk 2019
Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN
Ultimele anunturi