Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Banca Mondială a dat publicității un raport deosebit de interesant, intitulat ”Fish to 2030. Prospects for Fisheries and Aquaculture”, care rezumă provocările cu care se confruntă agricultura și acvacultura, pe plan global. Acest raport reprezintă o colaborare între Institutul Internațional de Cercetare pentru Politică în domeniul Mediului (IFPRI), FAO, Universitatea din Arkansas și Banca Mondială.


O multitudine de provocări


Astăzi, pescuitul și acvacultura trebuie să facă față unor multitudini de provocări dificile, în condițiile în care producția din acest sector se extinde rapid. Numai în ultimele trei decenii, producția de captură de pește a crescut de la 69 milioane la 93 milioane de tone, iar producția mondială de acvacultură a crescut de la 5 milioane la 63 milioane de tone de pește.


Conform studiului, peste 55 milioane de oameni de pe glob trăiesc din pescuit, asigurându-și astfel, venitul pentru traiul zilnic. O caracteristică importantă a acestui sector de activitate este faptul că peștele este comercializat în toate piețele internaționale. Din acest motiv este important să se înțeleagă legăturile globale ale cererii și ofertei de nișă, pentru a putea discuta despre producția și consumul dintr-o anumită țară sau regiune. Astfel, țările în curs de dezvoltare sunt bine integrate în comerțul mondial cu fructe de mare, iar fluctuațiile exporturilor de fructe de mare din țările în curs de dezvoltare către țările dezvoltate au crescut.


Astăzi, 67% din exporturile de fructe de mare se îndreaptă către țările dezvoltate. Acest aspect, relevat într-un raport FAO, oferă o imagine globală a cererii și ofertei, la nivel mondial. Pe baza tendințelor din fiecare țară sau grup de țări, referitoare la producția de cartofi sau a consumului de fructe de mare, poate fi determinată creșterea veniturilor populației și determinată analizata politicilor privind mărfurile agricole și comerțul, după modelul IMPACT, care simulează rezultatele interacțiunilor între țări și regiuni și face previziuni privind aprovizionarea și cererea globală până în 2030.Aceste proiecții sunt generate în baza unor ipoteze diferite privind factorii considerați decisivi pe piața mondială.


China, un jucător de marcă pe piața mondială


Tendințele observate de specialiști sunt clare: aceștia estimează că aprovizionarea totală va crește de la 154 milioane tone, cât s-a înregistrat în 2012, la 186 milioane de tone, până în anul 2030. Astfel, ponderea acvaculturii în aprovizionarea mondială va continua să se extindă până la punctul în care capturile de pește și acvacultura vor contribui în cantități egale la hrana populației. Producția mondială provenită de la capturile de pește va fi probabil stabilă în jurul valorii de 93 milioane de tone, în perioada 2010-2030.


Dintre regiuni, China se pare că este singura țară care va influența din ce în ce mai mult piețele internaționale. Conform studiilor specialiștilor, China va asigura 38% din consumul global de produse alimentare piscicole, astfel încât este de așteptat ca această țară să rămână un exportator net al acestor produse. Specialiștii mai evaluează că este de așteptat o creștere rapidă a aprovizionării din Asia de Sud, inclusiv India, Asia de Sud-Est și America Latină.


Pe de altă parte, se estimează că va scădea consumul pe cap de locuitor în Japonia, America Latină, Europa, Asia Centrală și Africa Subsahariană. În special s-a estimat că se va înregistra o scădere a consumului pe cap de locuitor în Africa Subsahariană, cu o rată anuală de 1%, ceea ce echivalează cu 5,6 kilograme, în perioada 2010-2030. Cu toate acestea, din cauza creșterii rapide a populației, estimată la 2,3% anual, până în 2030, cererea totală de consum ar urma să crească într-un procent foarte mare, de 30%.


În plus, specialiștii prevăd că această creștere a producției proiectate este una marginală: dacă producția de captură de pește va crește foarte puțin, de la 5.422 mii tone (cât se înregistra în 2010) la 5.472mii tone, prevăzută în anul 2030, în ceea ce privește acvacultura, cifrele sunt impresionante, creșterea fiind aproape dublă, adică de la 231 mii tone, la 464 mii tone, pentru aceeași perioadă.


Schimbările climaterice amenință ecosistemele acvatice


Perspectivele pentru pescuit și acvacultură sunt însă destul de incerte, din cauza focarelor de boli care sunt în creștere. În Brazilia și în Chile este în creștere sindromul anemiei infecțioase la somon (ISA). Pe de altă parte, sindromul mortalității precoce a provocat pierderi substanțiale în China, Vietnam, Malaezia și Thailanda, iar aceste focare au reprezentat un avertisment pentru alte acvaculturi, avertisment care s-a extins rapid și în alte țări. În plus, schimbările climaterice vor provoca schimbări majore în oceane și mări, amenințând ecosistemele acvatice, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa speciilor. Astfel, în ciuda creșterii generale a consumului de pește și a comerțului cu acesta, în mai multe țări de pe glob s-a înregistrat o scădere a consumului pe cap de locuitor. Dacă această scădere a consumului s-a observat la africanii subsaharieni, ea a fost detectată și în unele țări dezvoltate, cum ar fi Japonia și Statele Unite, 


Or, scăderea consumului pe cap de locuitor are consecințe importante pentru consumul de proteine și micronutrienți necesari creșterii și dezvoltării umane. În fața acestor preocupări și provocări, totuși a existat o schimbare promițătoare a abordării provocărilor globale și a provocărilor privind acvacultura. În mare parte, schimbarea este determinată de dezvoltarea cunoștințelor despre factorii cheie ai schimbării de pe piețele mondiale și despre înțelegerea managementului și a guvernării capturilor de pește și a acvaculturii.


Pierderi de 50 de miliarde de dolari pe an


De exemplu, studiul ”Sunken Billions” efectuat de Banca Mondială și FAO (Arnason, Kelleher și Willmann 2016) s-a străduit să cuantifice, într-o manieră clară și convingătoare, amploarea pierderilor economice din cauza gestionării portofoliilor maritime globale. Astfel, pierderile estimate ajung la 50 de miliarde de dolari în fiecare an. Iar, un alt studiu recent, al lui Costello (2017), ilustrează modul în care pot fi recuperate nivelurile durabile ale stocurilor din arbuștii marini, dacă nu sunt realizate schimbări de management adecvate, în special în acele filiere care sunt mai puțin studiate și care nu au fost monitorizate sau evaluate cu atenție pentru nivelul stocurilor.


Potrivit unui recent raport al FAO, fructele de mare sunt unele dintre cele mai tranzacționate produse alimentare piscicole în comerțul internațional, înregistrând o creștere anuală de 4%. De asemenea, raportul FAO  susține că, în timp ce cererea este  tot mai mare, politicile de liberalizare a comerțului, globalizarea și inovațiile tehnologice au condus la o creștere a comerțului mondial, prin îmbunătățirea procesării, ambalării, comercializării și distribuției, care au modificat semnificativ modul de pregătire a produselor comercializate.

Alte articole recomandate:

Topul lunar al celor mai vizibile branduri de bere in online si pe Facebook este realizat pe baza datelor ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei TreeWorks. Topul acopera brandurile prezente in online in 27 de categorii. Datele pentru brandurile din categoria bere sunt prezentate mai jos in 7 slide-uri, pentru fiecare indicator.  INDICATORII Online visibility se refera la vizibilitatea online [...]
Industria alimentară românească, dominată la vârf de multinaționalele din producția de uleiuri, zahăr și dulciuri, dar caracterizată de un pluton secund format din afaceri antreprenoriale românești, a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 mld. lei (9 mld. euro), dar cu un sold negativ  – diferența dintre pierderile și profitul brut de 200 mil. lei (45 mil. euro). Deși sectorul are cu 475 de firme mai puțin față de 2008, cifra de afaceri [...]
Vinarsul Jidvei este o băutură tradițională românească - dar cu pedigree german -, obținută  prin distilarea vinului, cu o concentrație alcoolică de maxim 42% volum, prin maturarea și învechirea distilatului de vin în butoaie de stejar, timp de minim 5 ani. Locul de naștere al vinarsului este crama Bălcaciu (județul Alba), cel mai vechi complex de vinificație al Jidveiului. Chiar dacă vinarsul Jidvei este relativ tânăr, localitatea Bălcaciu este cunoscută de sut [...]
Măsurile fiscale luate de guvern și condițiile meteorologice favorabile au dus la creșterea afacerilor Ursus Breweries în primele trei luni din actualul an fiscal (perioada aprilie - iunie), în condițiile în care veniturile grupului SABMiller au scăzut și cu până la 17% pe alte piețe din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, Cehia sau Slovacia.   România redevine astfel „elevul model“ al Europei pentru grupul SABMiller, [...]
Cel mai bun single malt din lume este cel din regiunea Lowlands/Campbeltown, Scotia, este Auchentoshan 1979 Oloroso Sherry Matured, potrivit clasamentului realizat de Whisky Advocate, intr-o serie de premii acordate celor mai bune whisky-uri din intreaga lume. Potrivit publicatiei de specialitate, ideea preconceputa care spune ca whisky-urile mai usoare, precum cele distilate in Lowlands, nu fac fata maturarii indelungate in butoaie sherry, este total gresita. Dovada o face chiar [...]
Angajații din România cheltuiesc în fiecare săptămână peste 160 de lei pentru a mânca la birou, iar mai bine de jumătate dintre ei își alocă sub 30 de minute pentru a lua masa de prânz. Românii cheltuiesc într-o săptămână, în medie, 167 de lei pe mâncarea pe care o servesc la birou, fie că este vorba despre produse alimentare preparate acasă, fie că își cumpără mâncarea de la fast-food, potrivit unui studiu [...]
(Agerpres) Volumul pietei berii a atins opt milioane de hectolitri in primul semestru al anului 2013, in scadere cu circa 3% comparativ cu cel inregistrat in perioada similara din 2012, iar reprezentantii industriei se asteapta ca analizele finale pentru 2013 sa se incheie cu volume de vanzari sub nivelul celor raportate anterior, cand piata berii a atins 18,2 milioane de hectolitri. Potrivit reprezentantilor Asociatiei Berarii Romaniei, rezervele cu privire la evolutia vanzarilor in 2013, [...]
Piața napolitanelor nu este singura unde produsele vrac mai au încă un procent important. Și pe alte segmente din industria dulciurilor precum biscuiții, dar și pe piața cărnii sau a lactatelor, produsele sunt cumpărate de clienți „la kilogram“.  Fiecare român consumă în medie anual circa 30 de na­politane de 20 de grame, pe o piață unde produsele vrac reprezintă încă mai mult de un sfert din volumele totale de napolitane comer­ciali­zate pe [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN