Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Codificarea ADN (codurile de bare ADN), care poate confirma sau infirma faptul că un produs alimentar este ceea ce se pretinde, intră pe piață aducând cu sine promisiunea de a scoate la lumina fraudele motivate economic. Acest tip de infracțiuni care au ca obiect falsificarea alimentelor și a băuturilor nu este nou, și, din păcate, are o istorie milenară.


Foamea de bani


Încă de pe vremea lui Pliniu cel Bătrân, în secolul I d.Hr., istoricul roman se plângea de faptul că în soiurile de vinuri foarte bune au fost introduse soiuri inferioare de struguri. Iar, dacă atunci se întâmpla astfel, astăzi, falsificarea produselor alimentare și a băuturilor este o practică aproape consacrată. Spre exemplu, Cabernetul Sauvignon Napa Valley poate conține doar 75% struguri din acest soi. Restul poate fi reprezentat de 15% soiuri de struguri negri din producția locală din California și 10 procente de alte varietăți de struguri Napa, mai ieftini, de calitate inferioară. Așadar, dacă rechinul este vândut pe post de pește-spadă, iar uleiul de măsline este amestecat cu ulei de floarea soarelui, victima este până la urmă consumatorul final. Retailerii, restaurantele și companiile alimentare joacă doar rolul de intermediari în acest lanț de aprovizionare, iar dacă ei plătesc un preț pentru un produs, iar la consumator ajunge un alt produs, acesta din urmă va achita în plus și diferența de valoare.


În Statele Unite, Food & Drug Administration (FDA) a intervenit în procesul de stabilire a regulilor pentru siguranță alimentară, trasând o distincție între frauda alimentară care reprezintă o amenințare asupra sănătății, și frauda alimentară care este rezultatul dorinței de câștig economic. Prima dintre acestea este supusă unor controale preventive, iar cea de-a doua, este rezolvată prin intervenții punctuale și nu necesită o prevenire consecventă.      


Pentru ca o companie să fie certificată sub standardele Inițiativei Globale pentru Siguranță Alimentară (BRC și SQF), este necesar să dezvolte programe speciale de prevenire a fraudei alimentare. Aici este însă și problema, pentru că pe piață nu există o varietate foarte mare de modalități care să fie și la îndemâna oricui, pentru a stopa fraudele de acest tip. Analiza prin cromatografie de gaze, spectrometrie de masă și cea de genom întreg secvențiat se numără printre tehnologiile disponibile, deși costurile și timpul necesar pentru a obține un ID pozitiv le fac prohibitive. A apărut astfel nevoia unor teste simple, ieftine și ușor de administrat, pentru a confirma faptul că materiile prime și ingredientele sunt ceea ce pretind a fi.


Un procedeu foarte ușor de folosit    


Din fericire, profilul ADN oferă instrumente mult mai la îndemână din punct de vedere financiar, pe care cei mai mulți și le pot permite și astfel s-a ajuns să fie preferat în zona comercială. Procedeul este atât de ușor de folosit, încât poate fi comparat cu testul de sarcină pe care oricine îl poate face acasă. Probele de molecule specifice fiecărui ingredient, care se dorește testat, constituie mostrele pentru o reactivare de polimerizare în lanț, test care se efectuează în laboratoare și care poate da, în doar câteva ore, un răspuns de confirmare sau infirmare a veridicității produsului. Multe companii au deja aparatura necesară efectuării testelor de detectare a agenților patogeni. Acestea se pot perfecționa pentru a putea realiza și reacția de polimerizare în lanț și, astfel, pot verifica chiar ele calitatea produselor.


Doi profesori de la Universitatea Guelph din Ontario au fondat „Tru-ID Ltd.”, în urmă cu trei ani, pentru a dezvolta astfel de cercetări și a face probe în domeniu. „Tru- ID Ltd.” a devenit programul numărul 1 în lume, bazat pe biotehnologia ADN, pentru a veni în sprijinul celor care vor să verifice autenticitatea ingredientelor. Botanistul Steven Newmaster și geneticianul Robert Hanner cercetează aceste aspecte la Institutul de Biodiversitate din Ontario și Centrul pentru biodiversitate genetică, institute ce și-a propus dezvoltarea unei biblioteci, care să cuprindă secvențe AND de referință.


Până în acest moment, a fost realizată codificarea ADN pentru 10.000 de specii de pești. Baza de date, care cuprinde secvențele ADN de referință, acoperă și specii care nu au valoare comercială. Companiile alimentare sunt interesate însă de un singur aspect – să primească undă verde sau dimpotrivă, un semnal de alertă în cazul în care au primit un produs neconform cu cerințele lor. Acest răspuns poate fi primit cu ușurință și într-un timp scurt după ce se efectuează reacția de polimerizare în lanț și se compară ADN-ul extras din mostră cu codul de bare colorimetric al nucleotidelor mostrei de reper.


Frauda alimentară, într-o continuă creștere


Marile companii alimentare din Statele Unite au fost într-o faza inițială reticente în a implementa codificarea ADN, dar proiectul „Tru-ID” a înregistrat un adevărat succes în domeniul suplimentelor pe bază de plante. Compania americană „Nature’s Way”, care comercializează un antiinflamator pe bază de gheara diavolului, a fost somată de procurorul-general din New York să retragă de pe piață o duzină de astfel de produse și amenințată cu încetarea activității, fiind acuzată de folosirea unei specii înrudite cu această plantă, însă mult mai ieftină. Compania „Nature’s Way” a fost exonerată de aceste măsuri după ce a luat măsura de a verifică și a certifica puritatea suplimentului său pe bază de plante, prin testarea codurilor de bare ADN.   


„Frauda alimentară este într-o continuă creștere și este văzută ca o activitate destul de atractivă, cu posibilități mari de câștig, într-un timp scurt. Iar pedeapsa pentru acest lucru este foarte mică” avertizează Robert Hanner, de la Universitatea Guelph din Ontario. Însă, când oamenii de știință aflați sub îndrumarea profesorului Hanner au început să vorbească despre falsificarea produselor pe bază de fructe de mare pe scară largă, ei au fost etichetați ca „teroriști în domeniul alimentar” și acuzați că intenționează să proiecteze o imagine mult prea sumbră a acestei probleme. Însă aceștia sunt de părere că este indicat ca toată lumea să se concentreze asupra programelor de autentificare a calității produselor. „Vom curăța scena de personajele negative mult mai repede și eficient decât s-ar putea aștepta cineva”, mai spune Robert Hanner.


Profesorul de la Universitatea din Ontario prevede că această măsură se va bucura de un succes major chiar și în rândul cetățenilor, care vor preleva ei înșiși mostre de la produse asupra cărora au suspiciuni și le vor duce la laboratoare, pentru testarea codurilor de bare ADN.

Alte articole recomandate:

(Comunicat) În cadrul ședinței de Guvern, desfășurată în data de 04.11.2014, președintele ANSVSA, Dr. Vladimir Mănăstireanu a fost împuternicit să reprezinte statul român în demersurile care vor fi întreprinse privind încheierea Memorandumului de Înțelegere cu Secretarul pentru Agricultură, Zootehnie, Dezvoltare Rurală, Pescuit și Alimentație din Statele Unite Mexicane, prin intermediul Serviciului Național de Sănătate Publică, [...]
O nouă campanie lansată în nord-vestul Angliei a vizat producătorii de băuturi dulci susținând că incapacitatea lor de a informa publicul cu privire la prejudiciile sănătății cauzează efecte negative asupra sănătății copiilor și a tinerilor adulți, informează Food Navigator. Campania Give Up Loving Pop (Gulp) creată de Food Active, încearcă să schimbe atitudinile consumatorilor față de achiziționarea băuturilor dulci.   În timp ce [...]
În cursul lunii noiembrie 2015 ANSVSA și Direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor precum și a municipiului București au desfăsurat activități de control în unitățile din industria agroalimentară.   Unitățile din industria agroalimentară controlate desfășoară activități pe domenii de activitate diverse, precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii și produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare și [...]
Acțiunea declanșată de conducerea Poliției Române, în toată țara, în perioada premergătoare Paștelui, s-a soldat cu amenzi-record: peste 194.000 de sancțiuni, în valoare totală de 54.185.244 lei (echivalentul a peste 12 milioane de euro). Cele mai multe amenzi le-au încasat șoferii – 148.934, pentru infracțiuni la regimul circulației. Pe locul doi au fost scandalagii – 19.977, pentru încălcarea legii [...]
Codificarea ADN (codurile de bare ADN), care poate confirma sau infirma faptul că un produs alimentar este ceea ce se pretinde, intră pe piață aducând cu sine promisiunea de a scoate la lumina fraudele motivate economic. Acest tip de infracțiuni care au ca obiect falsificarea alimentelor și a băuturilor nu este nou, și, din păcate, are o istorie milenară. Foamea de bani Încă de pe vremea lui Pliniu cel Bătrân, în secolul I d.Hr., istoricul roman se plângea [...]
Veterinarii constănțeni au retras, din nou, de pe piață cantități importante de alimente care ar fi pus în pericol sănătatea consumatorului. Astfel, în perioada 9 – 15 mai, în cadrul controalelor tematice, inspectorii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Constanța au confiscat și retras de la vânzare tone de alimente. Mai exact, au fost scoase de pe piață 5.429 kilograme de carne și produse din carne, 1.275 kilograme de lapte și [...]
Clientii erau indusi in eroare si cumparau produse care erau prezentate ca fiind vandute la preturi reduse. De fapt, acestia erau pacaliti de promotiile facute de reprezentantii magazinului. “Valoarea cea mai mare a sanctiunii aplicate este de 25.000 lei si a fost aplicata unui operator economic la începutul lunii iulie, în urma verificarii evolutiei preturilor de vânzare la un numar de produse alese aleatoriu din cataloagele promotionale ale acestuia. Astfel, s-a [...]
Patruzeci și șase de elevi din comuna Odoreu, județul Satu Mare, au ajuns la spital după ce au băut lapte primit la școală prin programul “Cornul și laptele”. Copiii au povestit că au început să se simtă rău la scurt timp după ce au băut laptele, în pauza de la ora 9 dimineața. Medicii de la dispensar au decis să-i trimită la Spitalul Județean Satu Mare. „Cam la zece minute, 15 minute, au început simptomele după ce au consumat laptele. S-au [...]

 

meatmilk

testo
infoALIMENT MAGAZIN