Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Codificarea ADN (codurile de bare ADN), care poate confirma sau infirma faptul că un produs alimentar este ceea ce se pretinde, intră pe piață aducând cu sine promisiunea de a scoate la lumina fraudele motivate economic. Acest tip de infracțiuni care au ca obiect falsificarea alimentelor și a băuturilor nu este nou, și, din păcate, are o istorie milenară.


Foamea de bani


Încă de pe vremea lui Pliniu cel Bătrân, în secolul I d.Hr., istoricul roman se plângea de faptul că în soiurile de vinuri foarte bune au fost introduse soiuri inferioare de struguri. Iar, dacă atunci se întâmpla astfel, astăzi, falsificarea produselor alimentare și a băuturilor este o practică aproape consacrată. Spre exemplu, Cabernetul Sauvignon Napa Valley poate conține doar 75% struguri din acest soi. Restul poate fi reprezentat de 15% soiuri de struguri negri din producția locală din California și 10 procente de alte varietăți de struguri Napa, mai ieftini, de calitate inferioară. Așadar, dacă rechinul este vândut pe post de pește-spadă, iar uleiul de măsline este amestecat cu ulei de floarea soarelui, victima este până la urmă consumatorul final. Retailerii, restaurantele și companiile alimentare joacă doar rolul de intermediari în acest lanț de aprovizionare, iar dacă ei plătesc un preț pentru un produs, iar la consumator ajunge un alt produs, acesta din urmă va achita în plus și diferența de valoare.


În Statele Unite, Food & Drug Administration (FDA) a intervenit în procesul de stabilire a regulilor pentru siguranță alimentară, trasând o distincție între frauda alimentară care reprezintă o amenințare asupra sănătății, și frauda alimentară care este rezultatul dorinței de câștig economic. Prima dintre acestea este supusă unor controale preventive, iar cea de-a doua, este rezolvată prin intervenții punctuale și nu necesită o prevenire consecventă.      


Pentru ca o companie să fie certificată sub standardele Inițiativei Globale pentru Siguranță Alimentară (BRC și SQF), este necesar să dezvolte programe speciale de prevenire a fraudei alimentare. Aici este însă și problema, pentru că pe piață nu există o varietate foarte mare de modalități care să fie și la îndemâna oricui, pentru a stopa fraudele de acest tip. Analiza prin cromatografie de gaze, spectrometrie de masă și cea de genom întreg secvențiat se numără printre tehnologiile disponibile, deși costurile și timpul necesar pentru a obține un ID pozitiv le fac prohibitive. A apărut astfel nevoia unor teste simple, ieftine și ușor de administrat, pentru a confirma faptul că materiile prime și ingredientele sunt ceea ce pretind a fi.


Un procedeu foarte ușor de folosit    


Din fericire, profilul ADN oferă instrumente mult mai la îndemână din punct de vedere financiar, pe care cei mai mulți și le pot permite și astfel s-a ajuns să fie preferat în zona comercială. Procedeul este atât de ușor de folosit, încât poate fi comparat cu testul de sarcină pe care oricine îl poate face acasă. Probele de molecule specifice fiecărui ingredient, care se dorește testat, constituie mostrele pentru o reactivare de polimerizare în lanț, test care se efectuează în laboratoare și care poate da, în doar câteva ore, un răspuns de confirmare sau infirmare a veridicității produsului. Multe companii au deja aparatura necesară efectuării testelor de detectare a agenților patogeni. Acestea se pot perfecționa pentru a putea realiza și reacția de polimerizare în lanț și, astfel, pot verifica chiar ele calitatea produselor.


Doi profesori de la Universitatea Guelph din Ontario au fondat „Tru-ID Ltd.”, în urmă cu trei ani, pentru a dezvolta astfel de cercetări și a face probe în domeniu. „Tru- ID Ltd.” a devenit programul numărul 1 în lume, bazat pe biotehnologia ADN, pentru a veni în sprijinul celor care vor să verifice autenticitatea ingredientelor. Botanistul Steven Newmaster și geneticianul Robert Hanner cercetează aceste aspecte la Institutul de Biodiversitate din Ontario și Centrul pentru biodiversitate genetică, institute ce și-a propus dezvoltarea unei biblioteci, care să cuprindă secvențe AND de referință.


Până în acest moment, a fost realizată codificarea ADN pentru 10.000 de specii de pești. Baza de date, care cuprinde secvențele ADN de referință, acoperă și specii care nu au valoare comercială. Companiile alimentare sunt interesate însă de un singur aspect – să primească undă verde sau dimpotrivă, un semnal de alertă în cazul în care au primit un produs neconform cu cerințele lor. Acest răspuns poate fi primit cu ușurință și într-un timp scurt după ce se efectuează reacția de polimerizare în lanț și se compară ADN-ul extras din mostră cu codul de bare colorimetric al nucleotidelor mostrei de reper.


Frauda alimentară, într-o continuă creștere


Marile companii alimentare din Statele Unite au fost într-o faza inițială reticente în a implementa codificarea ADN, dar proiectul „Tru-ID” a înregistrat un adevărat succes în domeniul suplimentelor pe bază de plante. Compania americană „Nature’s Way”, care comercializează un antiinflamator pe bază de gheara diavolului, a fost somată de procurorul-general din New York să retragă de pe piață o duzină de astfel de produse și amenințată cu încetarea activității, fiind acuzată de folosirea unei specii înrudite cu această plantă, însă mult mai ieftină. Compania „Nature’s Way” a fost exonerată de aceste măsuri după ce a luat măsura de a verifică și a certifica puritatea suplimentului său pe bază de plante, prin testarea codurilor de bare ADN.   


„Frauda alimentară este într-o continuă creștere și este văzută ca o activitate destul de atractivă, cu posibilități mari de câștig, într-un timp scurt. Iar pedeapsa pentru acest lucru este foarte mică” avertizează Robert Hanner, de la Universitatea Guelph din Ontario. Însă, când oamenii de știință aflați sub îndrumarea profesorului Hanner au început să vorbească despre falsificarea produselor pe bază de fructe de mare pe scară largă, ei au fost etichetați ca „teroriști în domeniul alimentar” și acuzați că intenționează să proiecteze o imagine mult prea sumbră a acestei probleme. Însă aceștia sunt de părere că este indicat ca toată lumea să se concentreze asupra programelor de autentificare a calității produselor. „Vom curăța scena de personajele negative mult mai repede și eficient decât s-ar putea aștepta cineva”, mai spune Robert Hanner.


Profesorul de la Universitatea din Ontario prevede că această măsură se va bucura de un succes major chiar și în rândul cetățenilor, care vor preleva ei înșiși mostre de la produse asupra cărora au suspiciuni și le vor duce la laboratoare, pentru testarea codurilor de bare ADN.

Alte articole recomandate:

(Agerpres) ANSVSA avertizeaza ca autoritățile bulgare au anunțat, în 7 august 2014, că ovinele și bovinele din unele zone din regiunea Gabrovo (centru-nord) au fost infectate cu febră aftoasă. Febra aftoasă a fost depistată la animale din patru municipalități din regiune – Gabrovo, Sevlievo, Triavna și Drianovo, a declarat Gheorghi Ghinev, de la biroul regional al Agenției pentru siguranța alimentară, transmite Agenția de presă BTA, citată de Agerpres. Autoritățile bulg [...]
Ilie Stoian: Foodrinkeurope.eu, portalul Comisiei europene de specialitate, a publicat ”Programul european de îmbunătățire și inovație în domeniul biohazardului până în 2020 și mai departe”. Pornind de la realitățile lumii de azi, de la noile provocări puse în fața producătorilor de alimente dar și în fața celor care sunt puși să supravegheze siguranța alimentară a unui produs, a unei fabrici, a unui popor, programul trasează liniile ca [...]
Cu aproape 25 de ani în urmă, au fost emise regulamente de stabilire a unei proceduri comunitare pentru limitarea maximă a nivelului reziduurilor provenite din produsele medicinale veterinare, în alimentele de origine animală.  La nivel național, au fost, de asemenea, structurate direcții și grupuri de cercetare care au susținut Ministerul Agriculturii (MADR) și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) în emiterea și promovarea de [...]
În contextul în care în ultimii ani am asistat la mai multe incidente privind proveniența unor produse alimentare, atât la nivel național, cât și european, trasabilitatea reprezintă o soluție care garantează siguranța produselor alimentare, informeaza revista Progresiv. Care sunt cerințele pe care trebuie să le respecte operatorii din sectorul alimentar privind normele de trasabilitate și ce responsabilități au [...]
Măsura a fost decisă după ce 47 de copii din comuna Odoreu care au băut laptele primit la școală au ajuns la spital cu dureri de burtă. 10 dintre aceștia vor rămâne internați până mâine. În acest moment are loc o anchetă pentru a fi descoperite cauzele îmbolnăvirii. Primarul localității Odoreu Dumitru Dorel Pop spune că laptele distribuit de o firmă din Timiș nu este expirat, însă termenul de valabilitate este de 6 [...]
(Comunicat) În data de 22.08.2014, a fost diagnosticat primul caz de “Boala limbii albastre”(Bluetongue) în România, în județul Buzău. Această boală este produsă de un virus care afectează rumegătoarele și se transmite doar prin înțepătura unor insecte hematofage și nu prin contact direct între animale. Boala nu se transmite la om prin contactul direct cu animalul bolnav. Laptele sau carnea provenite de la animalele bolnave nu constituie un [...]
Comerțul cu păsări și ouă de către producătorii individuali a fost interzis, timp de 30 de zile, în toate piețele din Sectorul 1, ca urmare a confirmării gripei aviare la cinci pescăruși găsiți morți pe malul lacului Grivița, a anunțat Primăria Sectorului 1. "Timp de 30 de zile, comerțul cu păsări și ouă de către producătorii individuali a fost interzis în toate piețele din Sectorul 1. Menționăm că nu a fost restricționată comercializarea de produse avicole, în [...]
Autoritățile din orașul marocan Oujda, situat în nord-estul țării, au decis interzicerea măslinilor pe teritoriul localității, din cauza riscului de alergie la polenul arborelui, iar locuitorii trebuie să smulgă toți pomii din oraș până la finalul anului. Măsura inedită a autorităților implică smulgerea din rădăcini a mii de măslini de pe teritoriul orașului cu aproximativ 500.000 de locuitori, fie că sunt pe trotuare, lângă casele oamenilor sau în [...]

 

Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN