Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Iesirea la export a unei companii romanesti aduce, la pachet, o serie lunga de provocari. De la intelegerea pietelor, gasirea unui partener de incredere, pana la probleme logistice sau birocratice. Speakerii primului modul al conferintei retailArena au explicat ce provocari au intampinat, cum le-au depasit si ce trebuie sa stie un business local care vrea sa depaseasca granitele Romaniei.


Inainte de discutia despre provocarile companiilor locale la export, Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in Ministerul Economiei, a explicat care sunt masurile adoptate de minister pentru a sustine aceste directii.


“Am identificat mai multe unelte si programe, se pot face multe lucruri pe termen scurt si mediu. In primul rand, Ministerul Econoniei sustine participarea la targuri internationale si am lansat recent ghidul exportatorului roman, ce contine o cartografiere a situatiei exporturilor si sfaturi concrete. Se pot face multe lucruri, vom incepe in curand restructurarea retelei de atasati comerciali, care vor da concurs pentru a ocupa aceste posturi”, a declarat Claudiu Vrinceanu.


Secretarul de stat a mai spus ca ministerul va continua proiectul de incubator de export, pe structura actuala de oficii teritoriale cu puncte de contact in toate orasele mari ale tarii.


Din datele Ministerului reiese ca doar 20.000 de IMM-uri se externalizeaza prin exporturi, numarul reprezentant 5% din total.


Intrebati care sunt principalele provocari in procesul de iesire la export, speakerii primului panel au raspuns:


Claudiu Vrinceanu, secretar de stat Ministerul Economiei:


“Accestul la know how, accesul la piete si identificarea unor oameni de incredere cu care sa poti face business. Din discutiile pe care le-am avut cu diversi antreprenori si manageri, am constatat ca aveam mare problema: noi nu avem incredere in romani. Unui roman ii este mai usor sa faca business cu strainii, decat cu romanii”


Eliodor Apostolescu, co-fondatorul companiei care produce pufuletii Gusto


“O experienta relevanta este cea pe care am avut-o in Germania. Daca nu am fi avut directorul nostru de acolo, stabilit de multi ani, as fi avut mari probleme in a intelege ce vorbeam. Nu ma refer la cuvinte, ci la faptul ca nu intelegeam mentalitatea, gandirea de business. Cred ca aici este cea mai mare provocare, cand vrei sa te dezvolti in alta tara. Nu sunt de acord ca romanii nu colaboreaza bine intre ei, cel mai mult ne-au sustinut in alte tari romanii stabiliti acolo, in special cei stabiliti de multi ani”.


“E foarte important sa te adaptezi la specificul pietei si sa cauti acele piete care pot genera vanzari. De exemplu, desi Bulgaria este foarte aproape, acolo vindem maxim 5 paleti pe saptamana – este o piata foarte ieftina. Insa, in tari precum Germania, unde o punga de pufuleti costa 1,5 euro, sau in Suedia, unde acelasi produs se vinde cu 3 euro, trimitem zeci de milioane de pungi annual. Chiar daca sunt costuri logistice si de transport mai mari, ele sunt acoperite de pretul de vanzare. Este o gandire orientata catre produs"


Marius Bicu, managing partner De la Ferma


“In 2009, cand am inceput sa iesim la export, provocarea logistica a fost una foarte mare. Clientii nostri aveau transporturi frigorifice rar, nu ne puteam permite sa inchiriem un tir frigorific. Pana la urma, am rezolvat prin asocierea cu un producator de mezeluri. Pe langa logistica, o alta mare provocare a fost legata de obtinerea documentelor necesare exportului. Era o noutate, se schimbasera multe odata cu aderarea la UE si, practic, am obtinut primul certificat sanitar din judetul Mures”.


“Lipsa informatiilor din piata este o problema majora. La inceput, nu stiam ce fac distribuitorii mai departe. Noi vindem intr-o piata etnica, ne adresam romanilor din alte tari, vindem in magazine romanesti si prin distribuitorii pe care nu ii cunosteam. In 2010, am fost in vizita in Spania, unde am ramas uimiti: noi aveam deja in Romania retaileri mari, magazine frumoase iar acolo am gasit un magazin mic, prost luminat, cu o vanzatoare in spatele tejghelei si fara autoservire. Abia atunci am inteles de ce nu reuseam sa vindem la fel de bine la export produsele de top din Romania. Am inteles ce fel de produse se vand si ne-am adaptat comportamentului".


Ioana Borza, Marketing Manager, Farmec


"Cel mai important este sa iti stabilesti o strategie de business. La inceput mergi in functie de cerere, risipesti bani si resurse fara sa obtii rezultatele pe care ti le doresti. SI noi am mers mult dupa aceasta metoda, pana ne-am dat seama ca nu era ceea ce ne dorim. Alegerea pietelor este dificila, trebuie sa le studiezei, sa te uiti la concurenta, la comportamentul de achizitie de consum. Sunt multe diferente intre piete, lucru care face alegerea dificila. Acum, strategia noastra este de a consolida pozitia pe Europa si ne uitam catre Orientul Mijlociu.
In industria cosmeticelor, dureaza 1-2 ani de cand iti doresti sa intri pe o piata, pana reusesti efectiv, perioada fiind necesara pentru inregistrarea produselor si gasirea unor parteneri seriosi. Experienta noastra in Polonia a fost interesanta, nu ne-am atins obiectivele propuse, dar am invatat ce inseamna o piata matura".

Alte articole recomandate:

Compania CHIORINO S.p.A. din Italia prin intermediul reprezentanței sale în România, SC CHIORINO SRL cu sediul în Cluj-Napoca, oferă o serie de produse și servicii pentru industria alimentară cum ar fi benzi transportatoare și de process, curele late de transmisie și manșoane de cauciuc, ce suportă în mod fiabil orice mișcare. CHIORINO răspunde nevoilor permanente de specializare, flexibilitate și inovație tehnologică ale pieței prin [...]
În industria alimentara apa este folosită in cantităti mari, rezultand cantitati mari de ape reziduale. Consortiul olandez Colsen si H. van den Hul a gasit o solutie de tratare integrala a acestor ape reziduale. Ape reziduale tratate pot fi aduse la norme NTPA 001 sau 002, sau la calitati care sa le permita refolosirea in procesul de productie. In plus, cu aceasta tehnologie se poate produce energie (biogaz) prin transformarea materiilor organice in metan (CH4, componenta de b [...]
Prezent la lucrările Conferinței cu titlul ”Ducem agricultura la nivelul următor”, eveniment organizat de Partidul Conservator sub coordonarea domnului Laurențiu Rebega, Alex Jurconi, Președinte al Pro Agro a opinat că pe fermierii și procesatorii sectorului de carne din România îi așteaptă un viitor cu mari și dificile provocări la care nu vor putea găsi soluții, individual, doar în cadrul României, ci numai prin [...]
Compania ETI, una dintre liderii industriei alimentare din Turcia, va crea circa 300 de locuri de muncă la Craiova, în urma investiției de 40 de milioane de euro pe care grupul o va face în fabrica de biscuiți sărați, biscuiți dulci și prăjituri, informeaza ZF.   Fabrica isi va începe activitatea în octombrie 2015 și va realiza 11.000 de tone de produse în primul an, după care producția ar putea crește.   „Ne-am orientat investiția către [...]
  BladeStop, producătorii de echipamente senzoriale care pot reduce apariția de accidente la serviciu pentru persoanele care folosesc cuțite sau fierăstraie a lansat un nou produs de siguranță, GloveCheck. După succesul BladeStop de la lansarea sa în ianuarie 2014, compania a adăugat un alt nivel de siguranță în echipamentele sale GloveCheck care poate identifica o mănușă în fața unui ferăstrău. BladeStop a raportat că riscul de rănire al [...]
De câteva sute de ani, vinul se îmbuteliază în recipiente din sticlă incoloră sau colorată, cu forme și capacități variate. La începuturi, buteliile din sticlă erau masive întrucât erau obținute prin suflare manuală, astfel că erau groase și adesea mai grele decât conținutul. De câteva decenii, butelia din sticlă cu volumul de 750 ml a devenit unitatea standard în industria vinului pentru caracterizarea vânzărilor. Forma clasică a [...]
(Mediafax) Producătorii elvețieni de brânzeturi vor să combată falsificarea produselor lor, între care renumita brânză Emmental, cu ajutorul amprentei genetice, înființând în acest scop un depozit unde, la o temperatură de minus 80 de grade Celsius, sunt păstrate 10.000 de mostre de bacterii din lapte. Industria elvețiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elvețieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda [...]
(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria Turtoi UniversitateaDunărea de Jos din Galați) Amprenta de carbon este definită, în general, ca totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse direct sau indirect de o organizație, un eveniment, un produs sau o persoană sau sunt acumulate de-a lungul etapelor vieții unui produs. Evaluarea amprentei de carbon permite identificarea posibilităților de reducere a acestor emisii. Carbon footprint is generally defined as the total emissions [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN