Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Codificarea ADN (codurile de bare ADN), care poate confirma sau infirma faptul că un produs alimentar este ceea ce se pretinde, intră pe piață aducând cu sine promisiunea de a scoate la lumina fraudele motivate economic. Acest tip de infracțiuni care au ca obiect falsificarea alimentelor și a băuturilor nu este nou, și, din păcate, are o istorie milenară.


Foamea de bani


Încă de pe vremea lui Pliniu cel Bătrân, în secolul I d.Hr., istoricul roman se plângea de faptul că în soiurile de vinuri foarte bune au fost introduse soiuri inferioare de struguri. Iar, dacă atunci se întâmpla astfel, astăzi, falsificarea produselor alimentare și a băuturilor este o practică aproape consacrată. Spre exemplu, Cabernetul Sauvignon Napa Valley poate conține doar 75% struguri din acest soi. Restul poate fi reprezentat de 15% soiuri de struguri negri din producția locală din California și 10 procente de alte varietăți de struguri Napa, mai ieftini, de calitate inferioară. Așadar, dacă rechinul este vândut pe post de pește-spadă, iar uleiul de măsline este amestecat cu ulei de floarea soarelui, victima este până la urmă consumatorul final. Retailerii, restaurantele și companiile alimentare joacă doar rolul de intermediari în acest lanț de aprovizionare, iar dacă ei plătesc un preț pentru un produs, iar la consumator ajunge un alt produs, acesta din urmă va achita în plus și diferența de valoare.


În Statele Unite, Food & Drug Administration (FDA) a intervenit în procesul de stabilire a regulilor pentru siguranță alimentară, trasând o distincție între frauda alimentară care reprezintă o amenințare asupra sănătății, și frauda alimentară care este rezultatul dorinței de câștig economic. Prima dintre acestea este supusă unor controale preventive, iar cea de-a doua, este rezolvată prin intervenții punctuale și nu necesită o prevenire consecventă.      


Pentru ca o companie să fie certificată sub standardele Inițiativei Globale pentru Siguranță Alimentară (BRC și SQF), este necesar să dezvolte programe speciale de prevenire a fraudei alimentare. Aici este însă și problema, pentru că pe piață nu există o varietate foarte mare de modalități care să fie și la îndemâna oricui, pentru a stopa fraudele de acest tip. Analiza prin cromatografie de gaze, spectrometrie de masă și cea de genom întreg secvențiat se numără printre tehnologiile disponibile, deși costurile și timpul necesar pentru a obține un ID pozitiv le fac prohibitive. A apărut astfel nevoia unor teste simple, ieftine și ușor de administrat, pentru a confirma faptul că materiile prime și ingredientele sunt ceea ce pretind a fi.


Un procedeu foarte ușor de folosit    


Din fericire, profilul ADN oferă instrumente mult mai la îndemână din punct de vedere financiar, pe care cei mai mulți și le pot permite și astfel s-a ajuns să fie preferat în zona comercială. Procedeul este atât de ușor de folosit, încât poate fi comparat cu testul de sarcină pe care oricine îl poate face acasă. Probele de molecule specifice fiecărui ingredient, care se dorește testat, constituie mostrele pentru o reactivare de polimerizare în lanț, test care se efectuează în laboratoare și care poate da, în doar câteva ore, un răspuns de confirmare sau infirmare a veridicității produsului. Multe companii au deja aparatura necesară efectuării testelor de detectare a agenților patogeni. Acestea se pot perfecționa pentru a putea realiza și reacția de polimerizare în lanț și, astfel, pot verifica chiar ele calitatea produselor.


Doi profesori de la Universitatea Guelph din Ontario au fondat „Tru-ID Ltd.”, în urmă cu trei ani, pentru a dezvolta astfel de cercetări și a face probe în domeniu. „Tru- ID Ltd.” a devenit programul numărul 1 în lume, bazat pe biotehnologia ADN, pentru a veni în sprijinul celor care vor să verifice autenticitatea ingredientelor. Botanistul Steven Newmaster și geneticianul Robert Hanner cercetează aceste aspecte la Institutul de Biodiversitate din Ontario și Centrul pentru biodiversitate genetică, institute ce și-a propus dezvoltarea unei biblioteci, care să cuprindă secvențe AND de referință.


Până în acest moment, a fost realizată codificarea ADN pentru 10.000 de specii de pești. Baza de date, care cuprinde secvențele ADN de referință, acoperă și specii care nu au valoare comercială. Companiile alimentare sunt interesate însă de un singur aspect – să primească undă verde sau dimpotrivă, un semnal de alertă în cazul în care au primit un produs neconform cu cerințele lor. Acest răspuns poate fi primit cu ușurință și într-un timp scurt după ce se efectuează reacția de polimerizare în lanț și se compară ADN-ul extras din mostră cu codul de bare colorimetric al nucleotidelor mostrei de reper.


Frauda alimentară, într-o continuă creștere


Marile companii alimentare din Statele Unite au fost într-o faza inițială reticente în a implementa codificarea ADN, dar proiectul „Tru-ID” a înregistrat un adevărat succes în domeniul suplimentelor pe bază de plante. Compania americană „Nature’s Way”, care comercializează un antiinflamator pe bază de gheara diavolului, a fost somată de procurorul-general din New York să retragă de pe piață o duzină de astfel de produse și amenințată cu încetarea activității, fiind acuzată de folosirea unei specii înrudite cu această plantă, însă mult mai ieftină. Compania „Nature’s Way” a fost exonerată de aceste măsuri după ce a luat măsura de a verifică și a certifica puritatea suplimentului său pe bază de plante, prin testarea codurilor de bare ADN.  


„Frauda alimentară este într-o continuă creștere și este văzută ca o activitate destul de atractivă, cu posibilități mari de câștig, într-un timp scurt. Iar pedeapsa pentru acest lucru este foarte mică” avertizează Robert Hanner, de la Universitatea Guelph din Ontario. Însă, când oamenii de știință aflați sub îndrumarea profesorului Hanner au început să vorbească despre falsificarea produselor pe bază de fructe de mare pe scară largă, ei au fost etichetați ca „teroriști în domeniul alimentar” și acuzați că intenționează să proiecteze o imagine mult prea sumbră a acestei probleme. Însă aceștia sunt de părere că este indicat ca toată lumea să se concentreze asupra programelor de autentificare a calității produselor. „Vom curăța scena de personajele negative mult mai repede și eficient decât s-ar putea aștepta cineva”, mai spune Robert Hanner.


Profesorul de la Universitatea din Ontario prevede că această măsură se va bucura de un succes major chiar și în rândul cetățenilor, care vor preleva ei înșiși mostre de la produse asupra cărora au suspiciuni și le vor duce la laboratoare, pentru testarea codurilor de bare ADN.


                  

Alte articole recomandate:

(Agerpres) Berea nu ar fi o cauză a obezității, iar un consum moderat nu contribuie la creșterea greutății corporale, arată un studiu publicat de Institutul Științific pentru Sănătate Publică - Louis Pasteur, din Belgia.       Studiul, care a avut la bază obiceiurile a 10.000 de băutori de bere belgieni, arată, că 'un consum moderat de bere nu contribuie la instalarea obezității', în timp ce, între factorii de risc în creșterea masei corporale sunt [...]
  Agenția pentru Industria Alimentară din Scoția va înființa un organism autonom în țara, acest proiect trecând de lege, informează Food Navigator. Food Standards Scotland (FSS) își va începe activitatea la 1 aprilie după ce a devenit o entitate juridică și proiectul de lege a primit aviz fiind conform cu Royal Assent. Această nouă entitate va prelua toate funcțiile îndeplinite în prezent de către divizia [...]
Ancheta epidemiologică desfășurată de Ministerul Sănătății a identificat ca o probabilă cauză a îmbolnăvirilor anumite alimente. Ca urmare, ANSVSA, conform procedurilor, a prelevat probe din alimentele indicate de Ministerul Sănătății, prin informările transmise prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje.   În data de 25 februarie, echipe mixte, alcătuite din inspectori DSVSA și DSP din județele Argeș și Dolj au demarat acțiunea de prelevare de probe, care au [...]
Măsurile care protejează consumatorul, introduse de Comisia Europeană și pentru care Bruxelles-ul a atenționat România că este pasibilă de sancțiuni din cauza neaplicării acestora, au fost aprobate de Guvern prin ordonanță de urgență. Adoptarea vine după ce, inițial, respectivele măsuri au fost avizate tot de Guvern printr-o lege a cărei aplicare era mai târzie. Comisia Europeană a decis însă să adopte o singură directivă cu norme standard privind aspectele comune ale [...]
Ceaiul face parte din viața oricui. Îl bem pentru a slăbi, pentru a scăpa de diferite probleme de sănătate dar, mai presus de toate, îl adorăm pentru gustul desăvârșit. Vechile tradiții chinezești amintesc de servirea ceaiului cu mii de ani în urmă, atunci când aristocrații serveau această băutură pentru proprietățile sale medicinale. Însă, tot în acele vremuri, frunzele de ceai erau fie direct măcinate și transformate în pudră, fie lăsate la [...]
  O taxă de 20 de pence pe litru pentru băuturile cu zahăr în Londra ar îmbunătăți sănătatea și ar economisi până la 39 de milioane de lire sterline în domeniul asistentei medicale, spun militanții acestei campanii, informează Food Navigator. Militantii din Marea Britanie au sugerat că o taxă de 20 de pence per litru pentru băuturile cu zahăr va îmbunătăți sănătatea consumatorilor și de a salva bani - dar sunt astfel de id [...]
Veterinarii constănțeni au retras, din nou, de pe piață cantități importante de alimente care ar fi pus în pericol sănătatea consumatorului. Astfel, în perioada 9 – 15 mai, în cadrul controalelor tematice, inspectorii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Constanța au confiscat și retras de la vânzare tone de alimente. Mai exact, au fost scoase de pe piață 5.429 kilograme de carne și produse din carne, 1.275 kilograme de lapte și [...]
Pestele ieftin nu este neaparat si recomandat pentru consum, mai ales cand este vorba de pangasius adus din Vietnam (peste crescut industrial de-a lungul raului Mekong). Gheorghe Stefan, presedintele Patronatului Pestelui din Romania, sustine ca acesta este foarte ieftin deoarece este crescut in conditii mai “ciudate”, comparativ cu acvacultura de la noi, si se foloseste drept hrana faina de oase, interzisa in UE. Romania importa anual circa 100.000 de tone de peste, producti [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN