Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

După o adevărată furtună la care am asistat pe piața laptelui și a produselor lactate, se pare că industria europeană își revine. Ba, mai mult specialiștii Comisiei Europene opinează că exporturile vor fi foarte apropiate valorilor de dinaintea embargoului impus de Rusia, semn că au început să fie fructivicate piețe alternative. Iată mai jos, estimările C.E., pentru finalul anului 2016, dar și previziuni pentru anul 2017, cuprinse în raportul cu titlul ”Short-Term Outlook for EU dairy markets in 2016 and 2017”.


Prețuri în creștere


Raportul C.E. pornește în evaluarea sa de la constatarea că în prima săptămână a lunii mai, prețurile din UE au început să crească pentru unt (+ 12% în 6 săptămâni), lapte praf integral (WMP, + 11%) și zer praf (+ 15%), și, într-o mai mică măsură, pentru lapte degresat pulbere (SMP, + 5%), cheddar (+ 3%) și Gouda (+ 2%).


Anterior, la o cotație de 27.27 euro/100 kg în luna aprilie, prețul laptelui crud a fost cu 13% sub nivelul anului trecut și cu aproape 30% mai mic decât în mai și aprilie 2014. Estimările notificate Comisiei de către statele membre indicau faptul că reducerile suplimentare ale prețurilor au avut loc în luna mai, în timp ce produsele lactate au început recuperarea. Această întârziere de transmitere a prețurilor urmează o cale similară cu anul 2009, atunci când cele mai puternice scăderi lunare ale prețurilor au avut loc în lunile martie și aprilie, în timp ce prețurile produselor lactate s-au stabilizat deja.


Această medie din UE relevă diferențe semnificative în privința nivelurilor de preț și tendințe, între și în statele membre. În Letonia și Lituania, prețul laptelui este acum sub 20 euro/100 kg. În Spania, Italia și Franța, prețul mediu este de aproximativ 10% sub nivelul anului trecut, în timp ce scăderea prețurilor este de aproximativ 20% în Irlanda, Republica Cehă, Ungaria și Marea Britanie. În plus, acestea sunt medii naționale, iar diferența dintre prețurile primite de agricultori pot fi imense în cazul în care fabricile de produse lactate sunt angajate în producția de brânzeturi premium sau au contracte specifice cu comercianții cu amănuntul, în raport cu prețul laptelui spot.


Nivelul de 24,3 euro/100 kg, în luna iunie, este echivalentul prețului laptelui din UE calculate pe baza prețurilor la unt și lapte praf degresat, care au fost de 2,6 CT,  peste echivalentul prețului de susținere, având în vedere că prețul untului reprezintă 24% mai mult decât prețul de intervenție.


Creștere suplimentară a livrărilor de lapte


Oferta excedentară globală și stocurile private acumulate vor cântări pe piață și pot dura mai multe luni, înainte de a recupera în mod semnificativ. Cu toate acestea, cantitățile de producție au început să scadă în luna iunie, cu un impact pozitiv asupra prețurilor la lapte. În plus, în Noua Zeelandă și Australia, producția de lapte se află sub nivelul anului trecut (respectiv, la -1,6% și -1,2%, până în prezent). Cu toate acestea, în SUA, producția de lapte continuă creșterea constantă, deoarece marjele nu sunt la fel de scăzute ca în Oceania sau UE. De aceea, USDA se așteaptă la o creștere de aprovizionare cu 1,9%, în 2016.


În UE, livrările de lapte ar putea crește cu mai mult de 1% în 2016 (peste 2 milioane de tone). Acest lucru este valabil în special datorită unei creșteri puternice în primele patru luni ale anului (+ 5,5%), urmată de o încetinire, fapt care va conduce în a doua jumătate a anului la o colectare mai redusă, față de anul trecut.


Reducerile de preț de la începutul anului, împreună cu o creștere a prețurilor la furaje, i-au determinat pe mulți fermieri să-și păstreze vacile, sperând la venituri care să le dea posibilitatea să-și plătească împrumuturile bancare de susținere a activității. Însă, unii fermieri au început sacrificarea efectivelor. Conform statisticilor disponibile, sacrificările de vaci sunt în creștere semnificativă în principalele țări producătoare de lapte: Spania, Danemarca, Polonia, Marea Britanie, Republica Cehă, Țările de Jos, Belgia și Germania. Acest indicator este doar parțial, deoarece nu face distincția între carnea de vită și vacile de lapte, în timp ce junincile gata de lactație ar putea fi numeroase.


Mai mult, efectul asupra ofertei ar putea fi atenuat de creșterea productivității: în Polonia, colectarea laptelui a crescut cu 8%, până în aprilie, în ciuda unei creșteri puternice a numărului de vaci sacrificate (+ 11%). Există și alți factori care joacă un rol, de exemplu, în Franța, unde operatorii aplică mijloace diverse de gestionare a ofertei, cum ar fi sistemele A/B/preț C3, penalități pentru cazul în care livrările depășesc volumele contractate, stimulente pentru a reduce livrările de lapte etc.


Vremea este un alt jucător important


Dupa un început destul de rece, temperaturile în luna mai au fost mai mari decât în mod obișnuit. Prin urmare, perspectivele pentru luna iunie au depins în principal de temperatură, deoarece umiditatea solului a fost ridicată, sprijinind producția de biomasă. Dincolo de efectele de preț, această întârziere în creștere de iarbă a afectat colectarea laptelui în Marea Britanie și Irlanda, cu 4% sub nivelul anului trecut. În Polonia, condițiile de pășune au mai afectate de secetă. Datele disponibile arată o scădere de colectare a laptelui, comparativ cu anul trecut, în Franța, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Slovacia, Danemarca și Irlanda. În alte state membre, Țările de Jos, Polonia și Italia, creșterea față de anul trecut încetinește, dar rămâne puternică. În Țările de Jos, agricultorii încearcă să mărească producția, având în vedere faptul că de la 1 ianuarie 2017 acestea vor trebui să se conformeze legislației privind restricționarea fosfaților. În Ungaria, Luxemburg și Estonia, colectarea laptelui continuă în mod constant pe creștere, față de anul trecut.


Producția de lactate va crește


Pe piața produselor lactate proaspete (inclusiv lapte UHT), producția s-ar putea stabiliza, la finalul lui 2016, deoarece tendința de scădere a consumului este compensată de exporturi puternice, la un nivel de 30%, peste anul trecut. Evoluții similare sunt de așteptat și în 2017, deși cu o creștere la export, eventual, mai mică, de doar 15%. Această creștere a exporturilor este determinată de cererea din China pentru laptele UHT, ale căror importuri aproape s-au dublat. UE a furnizat aproape 70% din aceste importuri, în primele patru luni ale anului. Pe parcursul acestei perioade, China a absorbit mai mult de 40% din exporturile UE.


În 2016, această pondere a fost consolidată de orientarea consumatorilor către unt și brânză, dieta fiind confirmată în Europa și la nivel global, în special în Statele Unite. Aceasta explică în special creșterea cu 50% a importurilor de unt din SUA, în primele patru luni ale anului și nivelul destul de scăzut al exporturilor. În schimb, exporturile UE au crescut cu 33% față de aceeași perioadă, în special pentru Orientul Mijlociu, SUA, Maroc și Japonia. Prin urmare, prețurile la untul din UE a rămas cu mult peste nivelul prețului de intervenție.


În 2016, producția totală de unt este de așteptat să crească în continuare cu mai mult de 3%. La rândul lor, exporturile de unt ar trebui să crească cu aproape 30%, pentru al doilea an la rând și să ajungă la 230 000 de tone. Importurile în UE ar trebui să rămână foarte scăzute. Pe cap de locuitor, consum ar trebui să-și continue creșterea anuală cu 2%, în timp ce stocurile private ar putea scădea ușor, la sfârșitul anului. În 2017, piața untului este de natură să urmeze tendințe similare, dar într-un ritm mai lent. La finalul lui 2016, este de așteptat ca producția de brânzeturi să crească cu 1,6%, procent determinat de exporturi puternice (+ 9%) și consumul intern susținut (+ 1,2%). Creșterea exporturilor, în special în Japonia, Coreea de Sud și Arabia Saudită este atât de puternică, 9+ 14% până în aprilie), că totalul anului 2016 sunt susceptibile să atincă niveluri apropiate de cele de dinaintea embargoului rusesc. În 2017, o creștere suplimentară a producției de 1,2%, ar putea avea loc, în principal, determinată de utilizarea internă în timp ce creșterea exporturilor ar putea încetini până la 2%.

Alte articole recomandate:

(Agerpres) Industria alimentară românească a fost „zguduită” pe parcursul acestui an de mai multe scandaluri, unele cu ramificații internaționale, cum a fost cel al cărnii de cal de la începutul lunii februarie, în timp ce cazul laptelui cu aflatoxină a adus demisii la vârful ANSVSA din cauza „bâlbâielilor” în comunicare, iar carnea de pasăre contaminată cu salmonela a prejudiciat industria avicolă cu zeci de milioane d [...]
Kaufland România, care deține cea mai mare rețea de hipermarketuri de pe piața locală, va deschide în luna august două magazine noi, unul în Arad și unul în Capitală, în cartierul Bucureștii Noi, și ajunge astfel la 94 de unități pe piața locală, potrivit unui anunț al companiei. Anul trecut, Kaufland a deschis opt hipermarketuri în Pașcani, Rădăuți, Fălticeni, Galați, Ploiești, Petroșani, București Militari și București Pantelimon. [...]
Din cele 41 de companii cu cifre de afaceri de peste 500 milioane lei analizate, doar 14 au obtinut o crestere a afacerilor in perioada 2008 – 2012, grupul Smithfield fiind printre premianta, informeaza Revista Piata. Cresteri importante au mai obtinut in aceasta perioada companiile Smithfield Ferme si Smithfield Prod, apartinand aceluiasi grup Smithfield, crestere bazata pe investitii in capacitati noi de productie, dar si pe extinderea portofoliului de produse livrate pe pi [...]
Nivelul autoconsumului in Romania este destul de ridicat in conditiile in care 2 din 3 romani declara ca obisnuiesc sa foloseasca produse din alte surse decat retail. Potrivit datelor GfK, nu mai putin de 64% dintre gospodariile din Romania folosesc alimente proaspete din productie proprie. Volumic, nivelul autoconsumului variaza destul de mult in functie de categorie, putand ajunge chiar si la 40% in unele segmente. Moldova, Oltenia si Dobrogea sunt in topul regiunilor cu cel mai mare [...]
Inspectorii sanitari-veterinari declară război deschis rețelelor de carne de animale sacrificate clandestin. Saptamana trecuta, o echipă de control a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Iași a surprins mai multe persoane din Podu Iloaiei care urmăreau să comercializeze ilegal aproximativ 200 de kilograme de carne de cal. Aurel Mihnea, în vârstă de 73 de ani, împreună cu unul din fii și mai mulți nepoți au primit “vizita” un [...]
Piața laptelui din România suportă în această perioadă mari și dureroase transformări, mai ales pentru fermierii furnizori de lapte-materie primă. Numai simpla analiză a datelor statistice, ne indică faptul că, din 2015, lactatele românești să fie fabricate, cu preponderență, din lapte de import.   2013: Importuri mai mari Anul 2013 a consemnat o creștere considerabilă a importurilor de lapte, specialiștii  catalogând fenomenul [...]
(Autor: Ioan Șerbănaescu) Termenul de valabilitate și implicit durata de viață a produselor lactate depinde, în general, de concentrația bacililor sporulați, în special de concentrația lui Bacillus cereus, în laptele crud. În funcție de translația căilor de contaminare, în lanțul operațional au fost dezvoltate două modele de simulare pentru identificarea cantitativă a factorilor cu impact crescut asupra concentrației bacililor sporulați în tancul de [...]
(Agerpres) Un tânăr cercetător clujean, care a inventat un ambalaj antimicrobian produs din extracte din carapacea melcilor, alge și alte ingrediente naturale, este primul român care primește premiul ”Danubius Young Scientist Award 2014”. Premiul i-a fost acordat clujeanului Dan Vodnar pentru vizibilitate internațională în ceea ce privește munca sa. Una dintre invențiile premiate ale tânărului, care este cercetător la Universitatea de Științe Agricole ș [...]

 

Conferinta Meat Milkk 2019
Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN
Ultimele anunturi