Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

În perioada anterioară, un grup de jurnaliști români au efectuat o vizită de documentare la Parlamentul European, mai precis, la Comisia pentru Agricultură a acestui for unional. Vizita de documentare a fost facilitată de domnul Laurențiu Rebega, europarlamentar român, acela care s-a declarat total împotriva Practicilor Comerciale Neloiale, așa cum au fost ele identificate. De altfel, chiar în prima zi a prezenței noastre la Bruxelles, Comisia a remis Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor Raportul ”Combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente între întreprinderi”, raport pe care vi-l prezentăm in extenso și care, în fapt, reprezintă planul de acțiune la nivelul Uniunii Europene, împotriva dictaturii comercianților și pentru echilibrarea de forțe, între furnizorii de alimente și retail.


 


96 % dintre furnizorii europeni de alimente, afectați de PCN


 


Lanțul de aprovizionare cu alimente asigură furnizarea de alimente și băuturi către publicul larg, pentru consumul personal sau casnic. Mai mult, furnizorii și comercianții cu amănuntul, atât mari, cât și mici, au în prezent mai multe oportunități de piață și o bază de clienți mai mare. Cu toate acestea, în ultimele decenii, schimbări precum sporirea gradului de concentrare și integrarea verticală a participanților pe piață în cadrul UE au produs modificări structurale ale lanțului de aprovizionare cu alimente.


 


Această situație a determinat diferențe semnificative ale nivelurilor puterii de negociere și dezechilibre economice în cadrul relațiilor comerciale individuale dintre participanții din lanțul de aprovizionare, din cauza practicilor comerciale neloiale (PCN), care pot fi definite ca practici care se abat în mod vădit de la buna conduită comercială, sunt contrare bunei-credințe și corectitudinii și sunt impuse în mod unilateral de un partener comercial asupra altuia. Deși este dificil să se evalueze întreaga sa amploare și frecvență, problema PCN a fost recunoscută de către toate părțile interesate din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. O serie de sondaje arată că PCN intervin relativ frecvent, cel puțin în anumite părți ale lanțului de aprovizionare. De exemplu, într-un sondaj la nivelul UE realizat printre furnizorii din lanțul alimentar, 96 % dintre respondenți au declarat că au fost deja supuși cel puțin unei forme de PCN.


 


În sondajul sus-menționat, efectuat la nivelul UE, 83 % dintre respondenții care au afirmat că au făcut obiectul unor PCN au declarat că PCN au provocat creșterea costurilor suportate, iar 77 % au declarat că PCN au provocat reducerea veniturilor obținute. În plus, ar putea exista, de asemenea, efecte indirecte de-a lungul lanțului de aprovizionare, întrucât IMM-urile, în special, ar putea fi descurajate să intre într-un raport comercial din cauza riscului de a deveni victime ale unor practici comerciale neloiale.


 


Probleme cauzate de Practicile Comerciale Neloiale


 


Consecințele posibile ale PCN la nivelul UE au atras nu numai atenția Comisiei Europene, ci și a Parlamentului European, identificând o listă de PCN specifice și a solicitat ca acestea să fie supuse supravegherii, unor reglementări și unor sancțiuni specifice:


 


1. Deși, în principiu, PCN pot apărea în orice sector, reacțiile părților interesate  sugerează că în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente aceste practici sunt


deosebit de problematice.


2. Principalele categorii de PCN identificate și confirmate de mai multe părți


interesate pot fi descrise după cum urmează:


 


- utilizarea abuzivă retroactivă a unor clauze contractuale imprecise, neclare sau


incomplete de către un partener comercial;


- un transfer excesiv și imprevizibil al costurilor sau al riscurilor de la un partener


comercial la altul;


- utilizarea unor informații confidențiale de către un partener comercial;


- încetarea neîntemeiată sau perturbarea unei relații comerciale.


 


3. Constrângerile legate de limitarea teritorială a aprovizionării au fost identificate drept o practică problematică. Astfel de constrângeri sunt uneori impuse comercianților cu amănuntul de către furnizorii multinaționali, care nu le permit să se aprovizioneze cu mărfuri identice transfrontalier sau dintr-o sursă centrală.


4. Efectele directe ale PCN menționate anterior, în special atunci când acestea sunt aplicate într-un mod imprevizibil, pot determina costuri nejustificate sau venituri mai scăzute decât cele preconizate pentru partenerul comercial având o poziție de negociere mai slabă.


 


46 % dintre respondenții la sondaj au considerat că PCN au un efect negativ asupra accesului la noi piețe sau asupra activităților transfrontaliere.


 


Inițiativa privind Lanțul de aprovizionare


 


Inițiativa privind lanțul de aprovizionare a fost elaborată în contextul Forumului la nivel înalt, pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, instituit de Comisie și format din autorități naționale și din reprezentanți ai principalelor părți interesate la nivelul UE din sectoarele furnizării și comercializării cu amănuntul de produse alimentare, elaborând câteva principii. Acestea includ:


 


-previzibilitatea modificării clauzelor contractuale;


-responsabilitatea pentru propriile riscuri antreprenoriale;


-necesitatea ca cererile și tarifele să fie justificate.


 


Într-o a doua etapă, a fost lansat un cadru voluntar privind punerea în aplicare a principiilor de bună practică (Inițiativa privind lanțul de aprovizionare). O societate poate adera la Inițiativa privind lanțul de aprovizionare după o proprie evaluare a respectării principiilor de bună practică. Conform cadrului și sub rezerva unor anumite condiții, litigiile individuale pot fi tratate prin mecanisme de soluționare a litigiilor, mediere și arbitraj. Pentru a preveni PCN, cadrul de punere în aplicare se axează pe cerințele organizaționale la nivelul societăților, inclusiv formarea personalului și capacitatea de a participa la mecanismele de soluționare a litigiilor definite de cadru.


 


În cazul încălcării acestor cerințe organizaționale, societatea respectivă poate fi exclusă din inițiativă. Societățile participante la cadru se angajează să ofere asigurări că părțile mai slabe care utilizează mecanisme de soluționare a litigiilor nu vor suferi represalii comerciale. Inițiativa este gestionată de un grup de guvernanță compus din diferite asociații ale părților interesate care reprezintă operatori din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Până în prezent, la nouă luni de la lansarea sa, s-au înregistrat 98 de grupuri și societăți de comerț cu amănuntul, de comerț cu ridicata și de producție, reprezentând 736 de întreprinderi din toate statele membre ale UE. Numărul IMM-urilor înregistrate este în creștere.


 


 


Strategia UE împotriva PCN


 


Codurile de conduită voluntare reprezintă un element important în vederea creării unui mediu caracterizat de relații echitabile și sustenabile între întreprinderi. Comisia încurajează toate întreprinderile și organizațiile relevante din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente să adere la o inițiativă voluntară de combatere a PCN, în special la Inițiativa privind lanțul de aprovizionare, pentru a-și demonstra angajamentul, a consolida încrederea în lanțul de aprovizionare cu alimente și a atinge masa critică și acoperirea largă necesare pentru ca un astfel de sistem să fie eficace.


 


Comisia încurajează întreprinderile din lanțul de aprovizionare cu alimente să promoveze activ Inițiativa privind lanțul de aprovizionare în rândul partenerilor lor


de afaceri și să-i informeze pe aceștia cu privire la drepturile și obligațiile lor.


Grupul de guvernanță al Inițiativei privind lanțul de aprovizionare ar trebui să își


continue și să își intensifice eforturile pentru a promova o cunoaștere mai bună în


rândul IMM-urilor și pentru a găsi modalități eficiente în care acestea pot adera la


inițiativă. IMM-urile sunt principalii beneficiari ai unor astfel de sisteme, prin urmare este esențial ca participarea lor să fie cât mai mare cu putință.


 


Principii de bună practică


 


Statele membre care au abordat deja PCN la nivel național au utilizat diferite abordări, inclusiv definiții diferite ale practicilor neloiale. Astfel de definiții naționale variază de la descrieri foarte generale la liste detaliate ale practicilor interzise. Pe de altă parte, unele state membre nu au întreprins încă niciun fel de acțiuni specifice de combatere a PCN.  Inițiativa privind lanțul de aprovizionare nu include o definiție precisă a PCN, însă oferă o listă de principii de bună practică și exemple de practici loiale și neloiale:


 


Acorduri scrise: acordurile ar trebui să fie scrise, cu excepția cazurilor în care acest lucru este imposibil sau acordurile verbale sunt acceptabile și avantajoase pentru ambele părți. Acestea ar trebui să fie clare și transparente și să acopere cât mai multe elemente relevante și previzibile, inclusiv drepturile și procedurile de reziliere.


 


Previzibilitate: modificările unilaterale ale clauzelor contractuale nu pot avea loc decât în cazul în care această posibilitate și circumstanțele și condițiile aferente au fost convenite în prealabil. Acordurile ar trebui să definească procedura de discuție între părți pentru adoptarea oricărei modificări necesare pentru punerea în aplicare a acordului sau ca urmare a unor circumstanțe neprevăzute, conform dispozițiilor acordului.


 


Respectare: acordurile trebuie să fie respectate.


 


Informare: atunci când se face schimb de informații, se vor respecta cu strictețe


legislația în domeniul concurenței și celelalte prevederi aplicabile, iar părțile ar trebui să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că informațiile furnizate sunt corecte și nu sunt înșelătoare.


 


Confidențialitate: trebuie să se respecte confidențialitatea informațiilor, cu excepția cazului în care informațiile sunt deja publice sau au fost obținute independent de către destinatar, în mod legal și cu bună credință. Partea destinatară utilizează informațiile confidențiale numai în scopul în care acestea au fost comunicate.


 


Responsabilitatea pentru riscuri: toate părțile contractante din cadrul lanțului de aprovizionare ar trebui să își asume în mod corespunzător propriile riscuri antreprenoriale.


 


Cerere justificată: părțile contractante nu recurg la amenințări pentru a obține un avantaj nejustificat sau pentru a transfera un cost nejustificat.

Alte articole recomandate:

Delaco Distribution, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața lactatelor, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 228 mil. lei (51,6 mil. euro), în creștere cu 10% comparativ cu anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Totodată, rulajele importatorului și distribuitorului bran­du­rilor Delaco, Del sau Lurpak au avansat cu 34% com­parativ cu 2010, anul în care grupul francez Bongrain, unul din­tre cele mai [...]
European Food și European Drinks, unele dintre cele mai mari companii din grupul alimentar creat de frații Ioan și Viorel Micula, au ajuns anul trecut la afaceri cumulate de 660 mil. lei (150 mil. euro), în scădere cu 10% față de 2011, ara­tă o analiză a ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanțe. (Pe 2012 companiile nu și-au pus datele). „Creșterea afacerilor nu depinde de noi, ci dacă se aplică sau nu în România legile. Evaziunea fiscală [...]
Sectorul Hipermarketuri si Supermarketuri a generat in luna iulie a acestui an peste 10.000 de aparitii in online, inregistrand o crestere de 17% fata de luna iunie, si un viewership de aproape 30 de milioane. Comparativ cu luna trecuta, vizibilitatea sectorului a crescut cu 30% in presa online, cu 13% pe bloguri si forumuri si cu 8% pe retelele sociale. Cele mai de succes postari vin din partea Carrefour Romania si Lidl Romania, cu 385 [...]
Comcereal Vaslui (simbol: CCEV), parte a grupului Racova, deținut de omul de afaceri Adrian Porumboiu, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 320,5 milioane lei (72,5 milioane euro), cu 17% mai mare decât cea din 2012, potrivit datelor remise Bursei de Valori București (BVB), citate de Bursa. În 2012, compania a consemnat încasări de 273,7 milioane lei, cu 46% peste cele din 2011, de 187 milioane lei.Atât veniturile, cât și cheltuielile au urcat anul [...]
România a exportat pește, crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice în cantitate totală de 2.239 de tone, în 2014, cu 38% mai puțin față de anul precedent. Importurile au fost mai mari de 21 de ori, de 47.081 tone, potrivit Institutului Național de Statistică (INSSE)   În 2014, România a importat cu aproape 23% mai multe produse acvatice decât în 2013, când importurile au fost de 38.285 [...]
Masura reducerii TVA la paine este considerata de autoritati benefica pentru populatie (de parca am manca doar paine!), atat Ministerul Finantelor, cat si patronatele din domeniu sustinand ca evaziunea de un miliard de lei s-ar fi diminuat cu 200-300 de milioane de lei. Consiliul Fiscal avertizeaza ca situatia este exact pe dos, iar gaura data bugetului prin diminuarea taxei se apropie de 400 de milioane de lei. Consiliul Fiscal atrage atentia ca incasarile din TVA au scazut puternic la buget, [...]
  Copa Cogeca solicită Uniunii Europene urgentarea luării unei decizii cu privire la autorizarea a 8 varietăți de cereale modificate genetic, alimente și furaje care s-au dovedit a fi sigure. Este nevoie de o decizie în acest sens pentru a se elimina riscul unei concurențe neloiale în fața furnizorilor americani, informeaza Recolta. Reprezentanții producătorilor europeni au solicitat Comisiei Europene condusă, încă, de Jose Barroso să nu mai întârzie [...]
SECTIUNEA 1: AUTORITATEA CONTRACTANTAI.1) DESCRIEREI.1.1) Sediul socialUNITATEA MILITARA 0418 BUCURESTICod fiscal: 4204267, Adresa: SOSEAUA ODAI, NR. 20, SECTOR 1, Bucuresti, Telefon: +40 0214106550/1155/1111/1166, Fax:I.1.2) Adresa la care se transmit ofertele:SOSEAUA ODAI, NR. 20, SECTOR 1, Bucuresti, Romania, cod postal: 013601, telefon:+40 0214106550/1155/1111/1166, fax:+40 0213054797, persoana de contact:NITOV IONELIAI.1.3) Adresa (locul) de deschidere a ofertelor:SOSEAUA ODAI, NR. 20, [...]

 

Living fresh
meatmilk
indagra
indagra food
testo
infoALIMENT MAGAZIN