Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

”Noul Cod civil refuzând să preia nominalismul monetar ca principiu, consacrat ca atare, manifestă un valorism „punctual”, aplicabil doar în unele cazuri prevăzute de lege sau, dimpotrivă, complet exclus în alte ipoteze reglementate legal”, arăta Lect. Univ. Dr. Felicia ROȘIORU, în articolul ”Mecanisme de actualizare a creanței consacrate de noul cod civil”.


 


Data de evaluare a prejudiciului


 


”Deși Noul Cod civil menține principiul reparării integrale a prejudiciului (art. 1349 alin. 2 și art. 1385) și principiul repunerii victimei în situația anterioară săvârșirii faptei ilicite, din nefericire, el stabilește ca dată de evaluare a prejudiciului pe cea a producerii lui (art. 1386 alin. 2). Soluția oferită de această prevedere legală nu este cea mai potrivită, măcar și pentru faptul că astfel este încurajat pârâtul, autor al faptei ilicite, să amâne cât mai mult posibil soluționarea procesului, întinderea daunelor-interese fiind fixată, conform art. 1386 alin. 2 din Noul Cod civil, la data producerii prejudiciului, menționează Dr. Felicia ROȘIORU în articolul menționat.


 


 


Art. 1386 alin. 1 din Noul Cod civil stabilește principiul reparării prejudiciului în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de repararea în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. De asemenea, art. 1385 alin. 1 din Noul Cod civil stabilește principiul reparării integrale a prejudiciului.


 


”Or, se poate lesne constata că niciunul din aceste principii nu este respectat prin stabilirea ca dată a evaluării cea a producerii prejudiciului. Mai mult, forma actuală a textului creează discrepanțe între repararea în natură a prejudiciului, care prin ipoteză asigură o repunere în situația anterioară perfectă, și repararea prejudiciului prin echivalent, limitată legal la data la care acesta a fost cauzat. S-a considerat, cu just temei, că ar fi fost preferabilă consacrarea soluției stabilirii despăgubirilor în funcție de valoarea prejudiciului la data pronunțării hotărârii judecătorești,”, precizează aceasta.


 


Soluții pentru suplinirea lipsurilor legii


 


Astfel, autoarea arată că: ”Chiar și în contextul actualei prevederi legale, apreciem că victima ar beneficia de două posibilități pentru a obține repararea integrală a prejudiciului, în echivalent valoric. Prima soluție este oferită de prevederile art. 1385 alin. 3 din Noul Cod civil, potrivit căruia despăgubirea trebuie să cuprindă și câștigul pe care, în condiții obișnuite, victima ar fi putut să îl realizeze. Luăm exemplul unui litigiu care poartă asupra unui imobil, prin ipoteză imposibil de restituit în natură.


 


 


În măsura în care la data cauzării prejudiciului el valora 150 000 lei, iar la momentul pronunțării hotărârii judecătorești valoarea sa de piață ar fi de 170 000 lei, în mod indubitabil diferența de 20 000 lei reprezintă un câștig pe care victima l-ar fi realizat dacă ar fi fost în continuare proprietar al imobilului. Așadar, apreciem că victima poate cere diferența dintre valoarea bunului la data suferirii prejudiciului și cea de la data pronunțării hotărârii judecătorești, determinată de deprecierea monetară sau de jocul pieței, al cererii și al ofertei, pe temeiul art. 1385 alin. 3 din Noul Cod civil, cu titlu de câștig pe care, în condiții obișnuite, victima ar fi putut să îl realizeze.


 


Cea de-a doua soluție a fost afirmată în repetate rânduri în doctrină. Potrivit art. 1386 alin. 4 din Noul Cod civil, în cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, ca sumă globală sau ca prestații periodice, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micșorat ori a încetat. Modificarea ulterioară a sumei de bani reprezentând despăgubirea pentru repararea prejudiciilor viitoare este admisă și în cazul deprecierii monetare, respectiv în cazul scăderii evidente a puterii de cumpărare, deoarece, având în vedere natura sa de datorie de valoare, cuantumul monetar al obligației de reparare poate fi recalculat astfel încât suma de bani să exprime valoarea integrală a prejudiciului cauzat. Creanța victimei prejudiciate are ca obiect valoarea prejudiciului care i-a fost cauzat și care trebuie acoperit pecuniar în întregime. Cuantumul primar al obligației este dat de valoarea prejudiciului, iar suma de bani acordată reprezintă doar instrumentul de plată, pentru a stinge obligația”.


 


Reglementarea garanției pentru evicțiune


 


Soluțiile propuse de autoare urmează aceeași logică cu reglementarea garanției pentru evicțiune potrivit Noului Cod civil. Art. 1701 din Noul Cod civil prevede că, în caz de evicțiune totală, vânzătorul este ținut la restituirea integrală a prețului primit chiar dacă, la data evicțiunii, valoarea bunului vândut a scăzut sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate, fie din neglijența cumpărătorului, fie prin forță majoră.


 


 


În mod similar, art. 1341 din Codul civil din 1864 îl obliga pe vânzător să restituie prețul vânzării (înțeles în sens larg, incluzând accesorii precum cheltuielile ocazionate de vânzare sau a celor judiciare (ocazionate de acțiunea prin care a fost evins și de acțiunea în garanție) chiar și în cazul în care cumpărătorul a fost de rea-credință. Degradarea bunului datorită unui eveniment imprevizibil nu înlătură această obligație de plată a valorii integrale (art. 1701, teza finală, din Noul Cod civil, art. 1342 Codul civil din 1864).


 


Art. 1701 alin. 3 din Noul Cod civil, similar art. 1344 din Codul civil din 1864, dă dreptul cumpărătorului să solicite contra-echivalentul sporului de valoare a bunului vândut, indiferent de cauza din care provine. Astfel, în ipoteza în care valoarea bunului a scăzut comparativ cu momentul vânzării, chiar din cauze imputabile cumpărătorului, se va restitui prețul de achiziționare. Dacă, dimpotrivă, valoarea bunului „la epoca evicțiunii” a crescut, această valoare este datorată, art. 1701 alin. 3 din Noul Cod civil statuând  expres că, în cazul în care lucrul vândut are, la data evicțiunii, o valoare mai mare, din orice cauză, vânzătorul este dator să plătească cumpărătorului, pe lângă prețul vânzării, sporul de valoare acumulat până la data evicțiunii.

Alte articole recomandate:

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) la pâine și pe lanțul de producție va rămâne la 9%, indiferent de discuțiile care vor avea loc în perioada următoare cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a declarat, sâmbătă, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la târgul de produse tradiționale din curtea Ministerului Agriculturii. "Există un angajament al ministerelor și în primul [...]
  Criteriile de evaluare a laboratoarelor de testare a alimentelor sunt reprezentate de norme generale și specifice, în baza cărora se realizează evaluarea, în vederea autorizării laboratoarelor supuse controlului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Funcționarea laboratoarelor în care se desfășoară activități supuse autorizării sanitar veterinare este condiționată de autorizarea acestora de către autoritățile competente.   Noi, [...]
  Alimentele care provin exclusiv din zonele de munte vor putea purta eticheta de ”produs montan”, potrivit Comisiei Europeane care a adoptat  recent un nou regulament prin care se stabilesc condițiile de utilizare a acestei mențiunii în comercializare. Decizia luată la Bruxelles este favorabilă producătorilor români și le-ar putea asigura o mai mare deschidere pe piața internă, dar și în afară, informeaza Agrointel. Regulile conform [...]
(Agerpres) Impozitul pe construcții speciale va avea un impact negativ de 1,2 miliarde de lei, a declarat, marți, președintele Asociației Oamenilor de Afacerii din România, (AOAR), Florin Pogonaru, în cadrul unei conferințe de presă. Florin Pogonaru a arătat că, potrivit unui studiu realizat de Coaliția pentru Dezvoltarea României, impactul impozitului pe construcții speciale va fi negativ, de 1,2 miliarde lei, fața de impactul pozitiv la buget estimat de 480 milioan [...]
(Comunicat) La București a avut loc conferința anuală Deloitte Tax & Legal, eveniment susținut de către specialiștii Deloitte România și Reff & Asociații, care au dezbătut  împreună cu invitatul special, domnul Dan Manolescu, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice, noile tendințe fiscale și legislative, impactul viitor al acestora, precum și provocările cu care se confruntă companiile din România în contex [...]
(Agerpres) Asociația pentru Protejarea Cârnaților de Pleșcoi a început demersurile în vederea obținerii atestatului Indicația Geografică Protejată (IGP) pentru produsul tradițional „Cârnații de Pleșcoi”. Cârnații de Pleșcoi vor reprezenta prima marcă tradițională din județul Buzău reatestată conform noilor reglementări europene. Zona Berca, patria cârnaților de Pleșcoi, și comunele limitrofe vor avea un brand comun cu logo-ul I.G.P. cu care vor [...]
(Agerpres) Producătorul magiunului de Topoloveni, Sonimpex Topoloveni, are pe rol două procese cu producătorii care nu respectă legea magiunului, a declarat, recent, Bibiana Stanciulov, directorul general al companiei. "Pe rol avem două procese. Atâta timp cât nu am ajuns la primul termen nu are sens să divulgăm numele lor. Așteptăm să ne comunice avocatul primul termen. Am discutat cu producătorii si au spus "Ei si ce dacă!". A fost o notificare oficială, [...]
Guvernul a aprobat recent, un nou împrumut de la Trezoreria Statului, împrumut ce urmează să fie pus la dispoziția Autorităților de Management ale programelor operaționale sumele necesare pentru achitarea cererilor de rambursare și cererilor de plată depuse de beneficiari. "Guvernul României a alocat 1,3 miliarde de lei pentru plata beneficiarilor, prin aprobarea unui nou împrumut din Trezoreria Statului. Sunt asigurate astfel resursele necesa [...]

 

Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN
Ultimele anunturi