Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

”Noul Cod civil refuzând să preia nominalismul monetar ca principiu, consacrat ca atare, manifestă un valorism „punctual”, aplicabil doar în unele cazuri prevăzute de lege sau, dimpotrivă, complet exclus în alte ipoteze reglementate legal”, arăta Lect. Univ. Dr. Felicia ROȘIORU, în articolul ”Mecanisme de actualizare a creanței consacrate de noul cod civil”.


 


Data de evaluare a prejudiciului


 


”Deși Noul Cod civil menține principiul reparării integrale a prejudiciului (art. 1349 alin. 2 și art. 1385) și principiul repunerii victimei în situația anterioară săvârșirii faptei ilicite, din nefericire, el stabilește ca dată de evaluare a prejudiciului pe cea a producerii lui (art. 1386 alin. 2). Soluția oferită de această prevedere legală nu este cea mai potrivită, măcar și pentru faptul că astfel este încurajat pârâtul, autor al faptei ilicite, să amâne cât mai mult posibil soluționarea procesului, întinderea daunelor-interese fiind fixată, conform art. 1386 alin. 2 din Noul Cod civil, la data producerii prejudiciului, menționează Dr. Felicia ROȘIORU în articolul menționat.


 


 


Art. 1386 alin. 1 din Noul Cod civil stabilește principiul reparării prejudiciului în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de repararea în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. De asemenea, art. 1385 alin. 1 din Noul Cod civil stabilește principiul reparării integrale a prejudiciului.


 


”Or, se poate lesne constata că niciunul din aceste principii nu este respectat prin stabilirea ca dată a evaluării cea a producerii prejudiciului. Mai mult, forma actuală a textului creează discrepanțe între repararea în natură a prejudiciului, care prin ipoteză asigură o repunere în situația anterioară perfectă, și repararea prejudiciului prin echivalent, limitată legal la data la care acesta a fost cauzat. S-a considerat, cu just temei, că ar fi fost preferabilă consacrarea soluției stabilirii despăgubirilor în funcție de valoarea prejudiciului la data pronunțării hotărârii judecătorești,”, precizează aceasta.


 


Soluții pentru suplinirea lipsurilor legii


 


Astfel, autoarea arată că: ”Chiar și în contextul actualei prevederi legale, apreciem că victima ar beneficia de două posibilități pentru a obține repararea integrală a prejudiciului, în echivalent valoric. Prima soluție este oferită de prevederile art. 1385 alin. 3 din Noul Cod civil, potrivit căruia despăgubirea trebuie să cuprindă și câștigul pe care, în condiții obișnuite, victima ar fi putut să îl realizeze. Luăm exemplul unui litigiu care poartă asupra unui imobil, prin ipoteză imposibil de restituit în natură.


 


 


În măsura în care la data cauzării prejudiciului el valora 150 000 lei, iar la momentul pronunțării hotărârii judecătorești valoarea sa de piață ar fi de 170 000 lei, în mod indubitabil diferența de 20 000 lei reprezintă un câștig pe care victima l-ar fi realizat dacă ar fi fost în continuare proprietar al imobilului. Așadar, apreciem că victima poate cere diferența dintre valoarea bunului la data suferirii prejudiciului și cea de la data pronunțării hotărârii judecătorești, determinată de deprecierea monetară sau de jocul pieței, al cererii și al ofertei, pe temeiul art. 1385 alin. 3 din Noul Cod civil, cu titlu de câștig pe care, în condiții obișnuite, victima ar fi putut să îl realizeze.


 


Cea de-a doua soluție a fost afirmată în repetate rânduri în doctrină. Potrivit art. 1386 alin. 4 din Noul Cod civil, în cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, ca sumă globală sau ca prestații periodice, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micșorat ori a încetat. Modificarea ulterioară a sumei de bani reprezentând despăgubirea pentru repararea prejudiciilor viitoare este admisă și în cazul deprecierii monetare, respectiv în cazul scăderii evidente a puterii de cumpărare, deoarece, având în vedere natura sa de datorie de valoare, cuantumul monetar al obligației de reparare poate fi recalculat astfel încât suma de bani să exprime valoarea integrală a prejudiciului cauzat. Creanța victimei prejudiciate are ca obiect valoarea prejudiciului care i-a fost cauzat și care trebuie acoperit pecuniar în întregime. Cuantumul primar al obligației este dat de valoarea prejudiciului, iar suma de bani acordată reprezintă doar instrumentul de plată, pentru a stinge obligația”.


 


Reglementarea garanției pentru evicțiune


 


Soluțiile propuse de autoare urmează aceeași logică cu reglementarea garanției pentru evicțiune potrivit Noului Cod civil. Art. 1701 din Noul Cod civil prevede că, în caz de evicțiune totală, vânzătorul este ținut la restituirea integrală a prețului primit chiar dacă, la data evicțiunii, valoarea bunului vândut a scăzut sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate, fie din neglijența cumpărătorului, fie prin forță majoră.


 


 


În mod similar, art. 1341 din Codul civil din 1864 îl obliga pe vânzător să restituie prețul vânzării (înțeles în sens larg, incluzând accesorii precum cheltuielile ocazionate de vânzare sau a celor judiciare (ocazionate de acțiunea prin care a fost evins și de acțiunea în garanție) chiar și în cazul în care cumpărătorul a fost de rea-credință. Degradarea bunului datorită unui eveniment imprevizibil nu înlătură această obligație de plată a valorii integrale (art. 1701, teza finală, din Noul Cod civil, art. 1342 Codul civil din 1864).


 


Art. 1701 alin. 3 din Noul Cod civil, similar art. 1344 din Codul civil din 1864, dă dreptul cumpărătorului să solicite contra-echivalentul sporului de valoare a bunului vândut, indiferent de cauza din care provine. Astfel, în ipoteza în care valoarea bunului a scăzut comparativ cu momentul vânzării, chiar din cauze imputabile cumpărătorului, se va restitui prețul de achiziționare. Dacă, dimpotrivă, valoarea bunului „la epoca evicțiunii” a crescut, această valoare este datorată, art. 1701 alin. 3 din Noul Cod civil statuând  expres că, în cazul în care lucrul vândut are, la data evicțiunii, o valoare mai mare, din orice cauză, vânzătorul este dator să plătească cumpărătorului, pe lângă prețul vânzării, sporul de valoare acumulat până la data evicțiunii.

Alte articole recomandate:

Președintele Traian Băsescu cere Parlamentului reexaminarea Legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare. Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, titlul legii transmisă promulgării face referire la "unele măsuri de reglementare a vânzării - cumpărării terenurilor agricole [...]
Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș, a declarat recent că vrea ca cele două scheme separate de distribuție a produselor alimentare sănătoase în școli - cea pentru lapte, din 1977, respectiv cea pentru legume-fructe, din 2009, să fie incluse într-un singur program, păstrând aceiași alocare bugetară.   Astfel, Comisia Europeană (CE) vine cu anumite elemente de simplificare și de flexibilitate pentru a crește eficiența acestui program. Mai mult, potrivit spuselor [...]
Selgros a fost primul mare retailist care a reacționat, după ce, ieri, a fost anunțată că a fost amendată de Consilul Concurenței cu peste 11 milioane de euro pentru practici anticoncurențiale.   După cum se afirmă în revista Fabrica de Carne, care a preluat un comunicat oficial, Consiliul Concurenței a amendat patru dintre cei mai importanți jucători din comerțul local – Metro Cash&Carry, Selgros, Mega Image și Real – cu 29 de milioane de euro [...]
Proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice a fost adoptat, marți, în Camera Deputaților, ca for decizional, fiind eliminat din text dreptul de preemțiune pentru tinerii până în 40 de ani. "Mă bucur că proiectul de lege a trecut foarte repede prin Parlament chiar dacă au survenit câteva modificări. O modificare este aceea prin care se elimină [...]
Autoritățile vor să curețe piața de produse contrafăcute și vândute ca tradiționale, însă eforturile sunt în zadar, dacă rețetele nu vor fi standardizate. România e plină de produse vândute ca fiind tradiționale, însă chiar și autoritățile sunt de acord că nu toate cele 4.400 de produse atestate chiar sunt făcute ca pe vremea bunicilor. De aceea, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un ordin care va reglementa procedura de atestare a [...]
Majoritatea lucrurilor pe care le aruncăm pot fi reciclate. Reciclare are avantaje pentru mediului înconjurător, contribuie la formarea de noi locuri de muncă și poate încuraja inovarea. Resursele limitate, emisiile mari de carbon și poluarea la scară largă au forțat Uniunea Europeană (UE) să intensifice procesul de reciclare în țările membre pentru a transforma economia europeană într-una mult mai circulară, dar și pentru a crea locuri de muncă, pentru a red [...]
Ministrul finanțelor, Ioana Petrescu, a declarat, miercuri, că numărul de firme active în domeniul panificației a crescut datorită reducerii TVA de la 24% la 9%, fără a preciza cifra. Ulterior, președintele Rompan, Aurel Popescu, a spus că, acum, sunt înregistrate 4.570 de firme la Autoritatea Sanitar-Veterinară, față de 5.000, în urmă cu un an.Premierul Victor Ponta, ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin și reprezentanții Rompan au [...]
România percepe o cotă standard de TVA de 24%. Este al cincilea cel mai înalt nivel din UE, după Ungaria, care are un neobișnuit 27%, peste nivelul maxim din Uniunea Europeană, și după Danemarca, Suedia (țări cunoscute pentru nivelul ridicat al fiscalității dar și pentru calitatea vieții) și de proaspăt intrată în Uniunea Europeană, Croația, care au o cotă de 24%. Cu excepția pâinii și a produselor de panificație, România percepe cota standard de 24% la TVA la [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN