Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Pe piața batoanelor de ciocolată din România, doar trei din primele zece branduri sunt produse pe plan local, arăta un clasament întocmit anul trecut de Ziarul Financiar. Cu toate acestea, într-un top cinci al celor mai vândute mărci de batoane de ciocolată de pe piața românească, cele două mărci românești (Rom Autentic și Făgăraș, ce dețin pozițiile unu și trei) totalizează vânzări care întrec locurile doi, patru și cinci (Snikers, Lion și Kinder Bueno): 43,5 milioane batoane vândute (în 2013), față de ”doar” 39 milioane batoane vândute de competitorii din top 5. Numărul unu în top, brandul Rom Autentic, produs la București de Kandia Dulce întrece pe piața din România, într-un raport de aproape 2 la 1, marca Snickers, numărul unu mondial cu vânzări de peste 3 miliarde de dolari la nivel global.


 


Kandia, un lider "Dulce"


 


În 2014, liderul pieței, Kandia Dulce, care deține mărcile de batoane de ciocolată Rom Autentic, Făgăraș, Papi, Kandia, Laura, Vis, Primola, Novatini, Majestic și Heidi și-a întărit poziția, crescându-și vânzările până la nivelul de 36,6 milioane de bucăți pentru marca Rom Autentic și până la 15 milioane de bucăți în cazul mărcii Făgăraș (rezultat înregistrat în cele 12 luni ale intervalului septembrie 2013-august 2014). Rom Autentic este cel mai puternic brand al Kandia Dulce, 25% din cifra de afaceri și volumele realizate de companie fiind reprezentate de produsele comercializate sub această marcă; acest brand este numărul 1 în categoria de batoane de ciocolată, cu o cotă de piață de 20% în volum și 21% în valoare, în august 2014 (calculele realizate de Kandia Dulce bazate în parte pe datele raportate de Nielsen prin intermediul Retail Index Service).


 


Produsul nu diferă cu nimic de prototip, dovedind că nu este nevoie de o reinventare permanentă, păstrându-și forma, de-a lungul timpului, și însemnele tricolorului românesc. Singurele modificări aduse produsului au fost cele referitoare la gramaj (dimensiuni) ca răspuns la cererea crescută din partea consumatorilor. De remarcat și faptul că majoritatea ingredientelor sunt cumpărate din România (doar cacaoa este adusă de afară).


 


 


Batonul de ciocolată Rom Autentic a reușit să își păstreze relevanța atât pentru publicul ce a copilărit cu el în perioada comunistă, cât și pentru generațiile de după 1990. ”În spatele succesului ROM a stat un mix de factori. Succesul a fost foarte evident mai ales în ultimele 12 luni. Evoluția aceasta are la bază mai mulți factori printre care produsele nou lansate, în ultimul an. ROM a migrat de la componenta dark în zona de ciocolată cu lapte. Noutatea aceasta a deschis o componentă de consum care este foarte mare. 85% dintre consumatorii de ciocolată preferă ciocolata cu lapte. În jur de 15% preferă ciocolata amăruie 


 


În ultimul timp, ciocolata amăruie cucerește un segment din ce în ce mai mare de public, la nivel global, nu doar la noi, dar, totuși, nu atinge niveluri comparabile de consum cu ciocolata cu lapte”, declara într-un interviu pentru DCNews, managerul Kandia Dulce, Mihai Georgescu. În afara Rom Autentic, liderul pieței batoanelor de ciocolată, Kandia Dulce mai deține mărcile Făgăraș (locul 3 pe piața batoanelor de ciocolată), Papi (locul 9), precum și alte mărci: Kandia, Laura, Vis, Primola, Novatini, Majestic, Heidi.


 


În luptă cu giganții pieței internaționale


 


Cei mai importanți concurenți ai Kandia, pe segmentul batoanelor de ciocolată sunt toți competirori de anvergură internațională: Mars (cu mărcile Snickers, Bounty, Twix și Mars), Ferrero (cu Kinder Bueno) și Nestlé Romania (cu mărcile Lion și Kit Kat), conform datelor furnizate de Consiliul Concurenței. De remarcat că principala bătălie pe segmentul batoanelor de ciocolată la nivel de companii se dă între produsele Kandia Dulce (vânzări totale în top 10 cele mai bine vândute branduri de batoane de ciocolată la nivelul anilor 2013 de 48,1 milioane bucăți, cu mărcile Rom Autentic, Făgăraș și Papi)) și cele ale Mars (42,9 milioane bucăți vândute prin mărcile Snickers, Bounty, Twix și Mars).


 


Din punctul de vedere al mărcilor, competitorii principali ai Rom Autentic sunt Snickers (de la Mars, ce ocupă locul 2 pe segmentul batoanelor de ciocolată, cu vânzări de 17,4 milioane bucăți în 2013, an pentru care există date comparabile), Lion (de la Nestle, locul 4 cu 10,9 milioane bucăți vândute), Kinder Bueno (de la Ferrrero, locul 5, cu vânzări de 10,7 milioane bucăți).


 


Segmentul batoanelor este una dintre cele mai mari categorii din piața ciocolatei, ajungând la o valoare totală de aproximativ 60 de milioane de euro. Domeniul a fost relativ stabil ca evoluție și pondere în piața ciocolatei în ultimii trei ani, schimbările de la un an la altul fiind relativ mici și uneori de sens contrar dacă ne raportăm la volume și valori. Spre exemplu, piața batoanelor de ciocolată a înregistrat în perioada decembrie 2012 - noiembrie 2013 o scădere de 0,6% în volum și un plus de 0,6% în valoare, ajungând la 258 de milioane de lei (58 mil. euro)“, conform datelor furnizate de compania de cercetare de piață Nielsen. Stagnarea pieței batoanelor de ciocolată se poate explica și prin concurența pe care o fac acestor produse napolitanele ”countlines” (ambalate individual), segment care ia o parte din vânzările în volum ale pieței batoanelor de ciocolată, în condițiile în trendul de consum este unul centrat din ce în ce mai mult pe o nutriție echilibrată, compusă din produse mai ușoare și mai sărace din punctul de vedere al numărului de calorii.


 


Raportat la preț, la cantități egale (kg), batoanele de ciocolată se află între tablete, care sunt cele mai ieftine și bomboane și praline care este categoria cea mai scumpă din piața ciocolatei, conform datelor Consiliului Concurenței. Batoanele de ciocolată sunt mult mai des cumpărate decât tabletele și bomboanele. Ele sunt disponibile pe scară largă în magazine mici, care captează 75% din vânzările acestei categorii.


 


Adolescenții, primii cumpărători


 


Batoanele de ciocolată sunt cumpărate în primul rând pentru consumul instant de către adolescenți și tineri și sunt în mod normal servite ca o gustare individuală. ”Batonul de ciocolată este în esență un produs de impuls. El este cumpărat pe baza unui impuls care se generează în 3-4 secunde. Deci, pentru a face vânzare, trebuie să fii foarte vizibil. Pentru a fi vizibil, trebuie să îți instalezi un echipament de vânzare care să îți sublinieze vizibilitatea sau să îți faci loc în cadrul unui echipament deja existent. În zona tradițională, trebuie să îți instalezi propriul echipament, care să îți asigure acea vizibilitate. Componenta de distribuție și de vizibilitate în ecuația performanței ROM sunt cele mai importante. În plus, este foarte importantă partea de comunicare”, arată directorul Kandia Dulce.


 


Consum mic de ciocolată pe locuitor, în România


 


În România, consumul de ciocolată (tablete, batoane, praline) este mult sub media europeană, fiind de circa 1,4 kg per capita, conform datelor Euromonitor 2013. Bulgaria, de exemplu, are un consum de ciocolată de 3,2 kg/locuitor/an, Elveția de 11 kg/locuitor/an, iar media consumului de ciocolată în UE este de 6 kg/locuitor/an. ”Avem nivele de consum mai mici decât în alte țări, dar trebuie să nuanțăm puțin lucrurile. Dacă facem o analiză în România urban față de rural, comparativ cu țările din Europa, vom vedea că lucrurile se schimbă net, iar diferențele nu sunt foarte mari. Să nu uităm că România este o țară care are o anumită infrastructură, iar infrastructura are o mare importanță în capacitatea de a dezvolta consumul.


 


În al doilea rând, vorbim și despre o infrastructură demografică care nu îți permite să accesezi în același fel și cu aceleași costuri toți consumatorii. Astfel, ai o zonă de consum relativ comparabilă cu media europeană, în orașe, dar există și o zonă de consum rural, unde nivelul scade foarte mult”, explica pentru DCNews, managerul Kandia Dulce, Mihai Georgescu.


 


Un alt motiv al consumului mai scăzut de ciocolată al românilor este și faptul că încă facem în casă multe prăjituri, în medie, de două-trei ori pe săptămână, conform datelor firmelor de cercetare a pieței. Astfel, Ioana Mocanu, Group Brand Manager Confectionary, Nestlé Romania, companie care este prezentă pe piața locală cu două mărci de batoane de ciocolată: Lion și Kit Kat, declara pentru Revista Piața că „Problema ar putea veni și din faptul că încă nu suntem obișnuiți să consumăm atât de mult din comerț, românii continuând să gătească foarte des prăjituri și deserturi în casă”.

Alte articole recomandate:

Cu aproape 25 de ani în urmă, au fost emise regulamente de stabilire a unei proceduri comunitare pentru limitarea maximă a nivelului reziduurilor provenite din produsele medicinale veterinare, în alimentele de origine animală.  La nivel național, au fost, de asemenea, structurate direcții și grupuri de cercetare care au susținut Ministerul Agriculturii (MADR) și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) în emiterea și promovarea de [...]
Președintele Traian Băsescu cere Parlamentului reexaminarea Legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare. Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, titlul legii transmisă promulgării face referire la "unele măsuri de reglementare a vânzării - cumpărării terenurilor agricole [...]
Fructele deshidratate prin liofilizare încep să fie din ce în ce mai căutate atât pe piețele europene, cât și pe cele din Statele Unite. Obținute printr-un proces de înghețare, urmat de extragerea aproape în totalitate a apei, fructele liofilizate sunt preferate astăzi celor congelate pentru că își păstrează intacte proprietățile nutritive și aroma. În plus, nu au conținut suplimentar de zahăr, sunt ideale pentru a fi consumate cu cereale, la [...]
Industria berii din Romania a cunoscut anul trecut un declin abrupt de 10%, in conditiile in care in 2012 piata a avansat cu 7,5%. Nici 2014 nu pare a se desfasura dupa un scenariu cu final fericit in conditiile in care autoritatile nu vor oferi un cadru fiscal predictibil si acciza la bere nu va reveni la un nivel acceptabil, a spus Onno Rombouts, presedintele Asociatiei Berarii Romaniei. Consumul de bere a inregistrat anul trecut o contractie de 10,3%, atingand un volum de 16,3 milioane d [...]
Banca Comercială Carpatica, Partener Principal Finanțare al Expo-Conferinței Meat & Milk 2014, a traversat o perioadă de transformare și inovare, pentru a-și maximiza oferta destinată fermierilor și investitorilor din sectoarele de carne și lapte ale României. Acestea, vor fi detaliate participanților la evenimentul care va avea loc în zilele de 11 și 12 iunie, la Hotel Hilton din Sibiu, dar și la standul pe care Banca Comercială [...]
Ca urmare a publicarii de catre revista Fabrica de Lapte a unor acuzatii lansate de Brandprivat.ro, la adresa companiei Lactag, acuzatii care vorbesc despre modul incorect in care firma argeseana ar informa consumatorii, am primit la redactie mai multe opinii care vin sa demonteze argumentele publicatiei citate. Iata una dintre reactii: ”Ca proprietar si conducator de societate comerciala care detine o ferma mare de vaci de lapte, ferma stabila si activa de multi ani in Romania, pot [...]
Fondatorii firmei se recomandă mai întâi ca specialiști în industria laptelui și abia apoi ca oameni de afaceri. O afacere construită cu mână sigură și care nu s-a prins în hățișurile crizei. Deși SC Almera International este o firmă gălățeană, punctul de lucru în care se prelucrează laptele e în Bacău. Într-o țară în care cei mai mulți dintre consumatori sunt săraci și țin bine de puținii bani pe care îi au, trebuie să știi și cum să [...]
Lăsând alte considerente referitoare la accesările fondurilor europene, considerente care țin mai mult de zonele gri ale relațiilor oamenilor de afaceri cu autoritățile, merită de subliniat faptul că, pe lângă hachițele instituționale, sunt destule inadvertențe în metodologia specifică, fapt care ne determină să prezentăm câteva observații. Observațiile sunt efectuate de specialiștii de la Metodologie.ro.   Inadvertențe de substanță Una dintre inadvertențele HG [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN