Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Globalizarea și extinderea UE către est au pus logistica europeană în fața unor noi provocări. Cu atât mai mult, ca parte a economiei Uniunii Europene, activitatea de logistică alimentară din România trebuie să se conecteze și mai mult la rețeaua Pieței Comune, de aici, dar și din oportunitățile de care dispune, rezultând dezvoltarea așteptată de toți actorii din lanțul afacerilor: furnizori-distribuitori-comercianți.


 


Cerințe de dezvoltare structurală, la nivel european


 


Pentru a atinge dezideratul propus, România trebuie să respecte câteva criterii trasate de Comisia Europeană. Astfel, potrivit unui document oficial al acestei instituții, se estimează că, la nivel mondial, sectorul logisticii reprezintă aproximativ 5,4 trilioane de euro, adică 13,8 % din PIB-ul global. În medie, costurile cu logistica reprezintă 10-15 % din costul final al produsului finit. Pe de altă parte, potrivit studiului ”Piața de logistică alimentară a Europei”, realizat la comanda Nagel Group de către Peter Klaus, profesor emerit la Universitatea Erlangen-Nuremberg, și coordonator al grupului de lucru Fraunhofer pentru Supply Chain Services (SCS), relevă faptul că, în fiecare an, circa 600 kg de produse alimentare sunt transportate către cele 515 milioane de consumatori din Europa, ceea ce corespunde unui volum de distribuție de peste 300 de milioane de tone pe parcursul unui întreg an.


Însă, deși logistica devine tot mai importantă, ea încă nu face obiectul unor studii statistice fiabile. Specialiștii de la Bruxelles afirmă că firmele din UE recunosc tot mai mult existența unor alternative competitive pentru transport. De aceea, oficialii europeni reafirmă necesitatea realizării unui echilibru între securitate și fluiditatea transporturilor. Comisia dorește introducerea logisticii în cadrul politicii transporturilor, astfel încât acest domeniu să devină un factor capital în luarea deciziilor. De aceea, autoritățile europene propun intervenții în următoarele domenii:


- Identificarea ambuteiajelor în vederea abordării acestor obstacole care afectează logistica și fluiditatea transporturilor;


- Exploatarea rețelelor de tehnologie a informației și comunicațiilor, prin asocierea logisticii cu sisteme precum Galileo, pentru a repera și a urmări încărcăturile. De asemenea, companiile ar trebui să aibă acces facil, cu cost scăzut, la această tehnologie.


- Stabilirea unui certificat european, ținând cont că, în Europa, educația și formarea în domeniul transporturilor prezintă variații mari. Prin urmare, Comisia este în favoarea stabilirii unui program de certificare pentru specialiștii în logistică, prin programul Leonardo Da Vinci.


- Dezvoltarea de indicatori statistici și crearea unei imagini fiabile a calității logistice a pieței europene a transporturilor.


- Utilizarea mai bună a infrastructurii, inclusiv prin eficientizarea instalațiilor de transbordare, incluzând porturile maritime și aeroporturile, prin utilizarea tehnologiilor de vârf, precum informatica avansată.


- Recunoașterea calității, prin crearea unei Etichete de calitate.


- Simplificarea lanțurilor multimodale, prin simplificarea formalităților vamale și facilizarea accesului la o interfață administrativă unică.


- Promovarea unei structuri de reglementare a multimodalității la nivel mondial.


- Stabilirea unor standarde europene de încărcare. Normele privind dimensiunile vehiculelor și unitățile de încărcare trebuie să corespundă nevoilor logisticii avansate și ale mobilității durabile. Comisia a propus standarde europene comune pentru unitățile intermodale de încărcare. În prezent, există o diversitate de configurări, ceea ce crește costurile transportului intracomunitar.


 


Potențial ridicat de creștere pentru companiile din România


 


Revenind la studiul realizat de Peter Klaus, acesta evidențiază faptul că România se află printre țările în care există un potențial ridicat de creștere, în activitatea de logistică alimentară, în condițiile în care există în continuare o mare parte din piață încă neintegrată în lanțul de aprovizionare industrială. Astfel, pe măsură ce importanța autoconsumului și a alimentelor comercializate prin intermediul vânzărilor directe se va diminua, va crește și rolul serviciilor logistice, în piață.


 


Datele indică, la nivel european, o piață a producătorilor industriali evaluată la 866 de miliarde de euro sau 589 milioane de tone în volum, în timp ce valoarea alimentelor produse și distribuite local este de numai 182 miliarde de euro, care corespunde unui volum de 94 milioane de tone. Pe de altă parte, pe lângă tendința de internaționalizare a sectorului alimentar, există și un curent divergent care propune ca o cantitate cât mai mare din alimentele consumate să provină din agricultura locală sau să fie fabricată local. Potrivit profesorului Klaus, acest trend va avea un impact mult mai redus decât cel de consolidare a producției alimentare, inclusiv în România, unde se produc în jur de 8,72 milioane de tone pe an, dintre care exportul reprezintă 13,8%.


 


Costul total al serviciilor logistice este evaluat la două miliarde de euro, din care 1,1 miliarde de euro reprezintă cheltuielile cu logistica primară, iar 900 de milioane de euro reprezintă logistica secundară, care corespunde retailerilor și angrosiștilor. În comparație, valoarea serviciilor logistice în Germania se ridică la 20 de miliarde de euro.Piața locală oferă un potențial ridicat din punct de vedere al agriculturii și industriei alimentare. Astfel, consumul pe cap de locuitor de carne și lapte este cu mult sub media UE, iar puterea medie de cumpărare din România este, de asemenea, încă scăzută. „Comerțul alimentar internațional se poziționează în creștere pe această piață cu o populație de 22 de milioane de locuitori”, afirmă, la rândul său, Bernhard Heinrich, CEO al Nagel-Group.


 


Nevoie stringentă de specialiști


 


Pentru a reuși, companiile care activează pe piața logisticii și, în special a logisticii cu produse alimentare, care implică specificități deosebite, mai trebuie să rezolve și problema absenței specialiștilor. Marea majoritate a acestora s-au format sub „patronajul” know-how-ului adus de firmele internaționale, sub imperativul unui hei-rup de moment. Din păcate,  Logistica & Supply Chain nu este studiată, ca materie, în universități. Într-adevăr, ARILOG, o organizație care activează pentru pregătirea specialiștilor în varii domenii, are un parteneriat cu ASE-ul care, de câțiva ani, are un curs de un singur semestru al ultimului an. Dar, este foarte puțin, iar lucrurile nu merg prea bine, întâmplându-se, chiar, să se rateze deschiderea unei serii de cursuri demonstrative pe baza de voluntariat, pentru a asigura măcar un minim nivel de cunoștințe și a crește gradul de interes. Iar, ratarea a fost cauzată, culmea, de lipsa de interes a companiilor!


 


În general, existența unei competențe apare atunci când este nevoie de ea și așa s-a întâmplat și cu nevoia de profesionalism și experiență în domeniul logisticii. Când ești prins cu depozitele și magazinele pline de mărfuri care nu se mai vând, cash-ul a dispărut din conturi, ratele la camioane trebuie plătite periodic iar intrările sunt mici, și din când în când, clienții îți cer termene de plată mai mari de 60-90 de zile, când clienții încep să fie din ce în ce mai exclusiviști în alegerea celei mai bune soluții, începi să cauți profesioniști care să îți aducă inovație, soluții eficiente de reducere a costurilor și optimizări de operațiuni. Astfel, a început să crească și gradul de interes al personalului din logistică, pentru perfecționare, și deși de abia suntem la primii pași, această profesionalizare are un ritm de creștere relativ mare la toate nivelurile.


 


Ironic este faptul că avem puțini specialiști, dar și cei existenți au făcut muncă de pionierat în această industrie tânără pentru România. Ca urmare, mulți au fost puși în situații critice, situații care i-au format ca specialiști de cea mai înaltă clasă, care pot face față într-o poziție similară,  în Occident. Dar, toți aceștia, sunt ”calificați la locul de muncă”. Spre norocul industriei, criza a adus o schimbare de optică în rândul angajatorilor, acordând o atenție mai mare pentru pregătirea oamenilor.

Alte articole recomandate:

Bion Environmental Technologies Inc. a patentat de curand o inovatie care, practic, revolutioneaza modul de depozitare a carnii, dupa cum anunta Meat&Poultry.com. Conform unui comunicat al companiei, inovatia consta in principal in modul de transare dar si in tratamentul aplicat carni imediat dupa transare. Bion Environmental Techologies Inc afirma ca, aplicand solutiile tehnologice patentate de curand, se pot realiza economii  sunbstantiale de costuri in activitatea de depozitare si [...]
(Autor: Maria Demetriad) Răcirea produselor alimentare până la temperaturi apropiate de punctul de congelare, fără formare de gheață în produs, este denumitărefrigerare. De regulă presupune transfer de căldură și masă (umiditate) de la produs la mediul de răcire. Temperatura de refrigerare a produselor alimentare este de 0…5°C. Mediul de răcire trebuie să aibă temperatura mai redusă cu 3…5°C. Clasificarea refrigerării se poate realiza după mai mul [...]
România a înregistrat anul trecut, cea mai mare creștere a vânzărilor în retail din Uniunea Europeană. Drept consecință, pozitivă de data aceasta, cererea generată de companiile care activează în sectoarele Retail și Distribuție/Logistică a avut o contribuție majoră la rezultatele pozitive de pe piața de leasing. Cererea pentru dezvoltări industriale va urma un trend ascendent fiind susținută de creșterea consumului, dar și de nevoia companiilor din sectoarel [...]
  O mare parte a costurilor adiacente producției, dar care se regăsesc în prețul final al produsului, o reprezintă cheltuielile de funcționare în sine a fiecărei unități de producție. Printre acestea se numără și cele legate de manevrarea mărfurilor care, prin natura lucrurilor, utilizează mijloace de transport intrauzinal. La rândul lor, acestea pot fi: elevatoare, transportoare fixe sau mobile, electrocare, motocare, stivuitoare. O soluție pentru diminuarea acestor [...]
Interfrig Ploiești, una dintre companiile de vîrf din România, care activează în zona tehnologică a producției de lactate și carne, va fi prezentă la Expo-Conferința InternaționalăMeat & Milk 2016, care va avea loc în zilele de 12 și 13 mai a.c. la Hotel Alpin, din Poiana Brașov.   Special pentru sectorul lactatelor, Interfrig Ploiești produce și furnizează: Sisteme integrate de procesare, de la design, [...]
"Dezvoltarea tehnologiilor avansate de congelare au permis conservarea eficientă a valorii nutritive a fructelor și legumelor pentru perioade mai lungi, au redus pierderile materiale și au avut ca rezultat mărirea termenul de valabilitate a produsului. Toți acești factori au impulsionat popularitatea fructelor și legumelor congelate în rândul consumatorilor. Având în vedere, mediul dinamic și competitiv din piață, inovarea de produ [...]
Transportatorul orădean de marfă Frigoexpres, care a intrat în insolvență în august anul trecut, a ajuns să își asigure 70% din  business din livrările în străinătate, în țări precum Germania, Franța sau Danemarca, unde a semnat contracte cu producători de legume și lapte după ce înainte de insolvență cea mai mare parte a afacerilor erau generate de transportul pe piața locală. „Am depus planul de reorganizare. Noi suntem optimiști, rămâne [...]
PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services, lichidatorul Pic SA, a finalizat vanzarea hypermaketului Pic Oradea catre Western Logistics SRL, firma afiliata grupului Alf Mizzi & sons Ltd din Malta, ce acopera o gama larga de segmente de afaceri, incluzand dezvoltari imobiliare, distributie, retail, publicitate si turism. „Tranzactia s-a realizat in contextul unei piete imobiliare cu o lichiditate scazuta, indeosebi pentru activele a caror valoare se ridica la cateva milioane de [...]

 

Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN