Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa


Dacă ne propunem să facem o paralelă între situația comerțului cu amănuntul de la începutul anilor ‘90, în România, și situația de azi, observăm că lucrurile au început să progreseze, îndreptându-se spre o direcție corectă. Acest progres se datorează în mare măsură firmelor străine care activează în comerțul cu amănuntul din România și care au adus cu ele soluții validate în țările lor de origine, cum ar fi Cora, Carrefour, Billa, Kaufland, Mega Image etc.


 


Tendințe în comerțul cu amănuntul


 


Probleme mari înregistrează micile firme aparținând unor întreprinzători români. Aceștia respectă foarte rar regulile generale, mai ales în privința etalării și promovării sortimentului comercializat. Ambientul exterior al multor unități comerciale lasă de multe ori de dorit, prin atitudinea de a trata exteriorul ca aparținând altcuiva.


În ceea ce privește gestiunea sortimentului de mărfuri și etalarea acestora, în România există încă diferențe majore față de magazinele existente în țările dezvoltate ale lumii. Încă descoperim în multe magazine etalări de genul: „nu contează unde, nu contează ce”, „de toate pentru toți”, „etalare tip bazar” etc., care nu au nici o logică estetică, merceologică și comercială. Nu se respectă reguli elementare de vecinătate, de asociere a produselor în consum sau în utilizare.


Există etalări de produse complet eterogene. În plus, nu se urmărește situația fiecărui articol (vânzare, cantitate, adaos comercial, rentabilitate etc.). Sunt multe mărfuri care nu se vând, dar sunt menținute fără justificare în sortiment. De cele mai multe ori, analiza se face global, pe ansamblul sortimentului, performanțele firmelor bazându-se, de fapt, doar pe un număr restrâns de articole. În ceea ce privește design-ul interior există o serie de neajunsuri. Poate cel mai grav este cel reprezentat de „inițiativa”  unor întreprinzători de a desființa pereți sau de a interveni asupra lor, deși aceștia sunt de rezistență și fără niciun fel de autorizare.


Totuși, interiorul
magazinelor a început să fie tratat cu mai multă grijă, începând cu starea de curățenie și continuând cu confortul termic, cu finisajele și decorurile utilizate, cu iluminatul folosit etc. Prezentăm în continuare, câteva reguli absolut necesare în promovarea mărfurilor la raft.


Rolul etalării mărfurilor


- Pune în valoare articolul realizând o legătură între consumator și locul de vânzare a articolului;


- Poate modifica dorința de cumpărare a unui client;


- Furnizează anumite informații inedite despre utilizarea produsului.


 


Scopul etalării


- atenționarea clientului;


- atragerea și oprirea clientului;


- nașterea cererii de impuls;


- materializarea impulsului;


 


Reguli generale de etalare a mărfurilor


Indiferent dacă sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie respectate următoarele principii :


- Produsele trebuie să fie dezirabile. Aceasta presupune ca prețul, prezentarea și condiționarea produsului să răspundă motivațiilor pentru care clienții se adresează magazinului.


- Produsele trebuie să fie liber oferite. Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot să “ascundă” produsele, de a transfera stocurile de mărfuri în sala de vânzare la îndemâna și la vederea clientului.


- Produsele trebuie să fie lesnicios accesibile.


- Etalarea mărfurilor pe rafturi trebuie să asigure senzația de abundență și de varietate a ofertei. Mărfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele să fie descoperite de clienți.


- Produsele ieftine se expun printre cele scumpe și la toate trebuie specificat prețul.


- Locul de expunere se găsește în urma unor încercări repetate prin care se studiază impactul lor asupra clienților.


- Mărfurile care se vând mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clienții sunt mai atenți la intrare.


- Mărfurile care se vând mai repede se expun lângă ușile de la depozit, dar și printre cele cu circulație lentă.


 


Produsele se expun grupat.


Modul de grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face o grupare după tipul produselor (conserve), procesul tehnologic (băuturile alcoolice), destinație (bărbați, femei, copii). Etalarea depinde de produse: pe rafturi (conservele), în vitrine frigorifice (produsele perisabile) etc. Produsele existente în suprafața de vânzare trebuie să prezinte prețul. Amenajarea vitrinelor trebuie să se facă astfel încât:



- să pună în valoare articolul ;


- să formeze dorința de cumpărare ;


- să furnizeze informații despre utilizare ;


- nu se expun multe mărfuri în vitrină ;


- fiecare produs trebuie să constituie un punct de atracție ;


- vitrina trebuie să se schimbe cât mai des ;


- trebuie menținută o curățenie perfectă în vitrină.


 


Opțiunea de notorietate


 


Deși există reguli bine determinate în ceea ce privește etalarea și așezarea mărfurilor în interiorul spațiului de vânzare (în funcție de rentabilitatea produselor, linear etc.) comercianții, mai ales cei care expun mărfurile în magazine mari, gen hipermarket, supermarket, optează, totuși, pentru etalarea mărfurilor în funcție de notorietatea mărcilor. Este adevărat că, la această decizie, contribuie foarte mult și consumatorul român, care încă își dezvoltă capacitatea de a alege un produs și se lasă influențat în mare parte de publicitate, promoții etc.


Promovarea vânzărilor


 


Reprezintă un ansamblu de tehnici și mijloace de comunicație puse în aplicare de o firmă în cadrul planului său de acțiune comercială, în scopul creării sau schimbării comportamentului de cumpărare al clientelei potențiale/vizate. Activitatea promoțională destinată îmbunătățirii vitezei sau volumului vânzărilor constă, în principal, în asocierea unui avantaj temporar, care să faciliteze sau să stimuleze cumpărarea produsului (ex: acordarea de stimulente, pe termen scurt, în scopul încurajării clienților potențiali să testeze și să achiziționeze produsele firmei).


 


Principalele obiective ale promovării vânzărilor sunt:


 


- atragerea atenției consumatorilor privind oferta firmei;


- creșterea loialității: confirmarea alegerii făcute și încurajarea cumpărătorilor să sporească numărul și cantitatea achizițiilor;


- lărgirea distribuției: atrage atenția unor noi detailiști sau angrosiști asupra produsului;


- îmbunătățirea imaginii produsului, menținerea mărcii în atenția consumatorilor, întărirea legăturii între marcă și consumatori.


 


Exemple de tehnici de promovare a vânzărilor produselor: degustare, reduceri de preț, cupoane sau bonuri de reducere, prime-cadou, oferte-pachet, vânzări grupate, recompense (remize, premii, cadouri s.a.), oferte de rambursare, concursuri, jocuri, tomboleloterii autorizate,  promovarea la distribuitor, promovare prin ambalaj etc.


 


Alte modalități de promovare a vânzărilor:


 


-   promovare prin personalități/celebrități;


-   premii pentru ambalaje refolosibile;


-   premii de fidelitate;


-   vânzările experimentale (de probă);


 


 


Merchandising


 


Această activitate reprezintă un ansamblu de metode și tehnici de prezentare activă, în cele mai bune condiții materiale și psihologice a unui produs, la locul de vânzare, ceea ce implică: semnalare, expunere, evidențiere, întâietate etcKeppner a descris această tehnică fiind un "ansamblul de activități prin care se asigură consumatorului marfa de care are nevoie, la locul și momentul potrivit, la prețul potrivit". Cele mai importante aspecte la care merchandisingul face referire sunt:


- amplasamentul de comercializare al produsului în magazin/raion (etalare, eșantionare, condiționare, preambalare, marcare, etichetare s.a.). O buna poziționare constă în definirea justă a asortimentului, alegerea referințelor - pentru găsirea locului potrivit și acoperirea cât mai completă a cererii;


- suprafața de vânzare atribuită per produs (fr. - espace de linéaire), calculată în centimetri sau fețe de ambalaje de produse (engl. - facings);


- cantitatea din fiecare produs care va fi prezentată în cadrul raionului (inclusiv cântărire, dozare, verificarea greutății, imprimare, codificare s.a.) - cantitate suficientă pentru ca produsul să fie vizibil și pentru a evita rupturile de stocuri între două perioade de aprovizionare, cantități limitate pentru a evita stocurile inutile;


- modalitățile de dispunere și de aranjare a mărfii, mobilierul de prezentare folosit: etajere, paleți, coșuri, rafturi (modulare) de perete, vitrine, gondole, tejghele, standuri (rotative), display-uri, expozitoare etc.;


- punerea în evidență a suprafețelor având un impact puternic asupra cumpărătorului: extremitățile rafturilor, etajere situate la nivelul privirii și al mâinilor (rezervate pentru promovarea produselor noi și "împingerea" pe piață a unor articole); dispunerea cât mai economică a mărfurilor, dotare adecvată cu echipamente;


- natura materialelor de semnalizare și de publicitate folosite la locul de vânzare: etichete, postere, afișe, pliante, broșuri, reclamă sonoră, video, animatori, obiecte promoționale etc.;


- modul de aranjare/planul și designul magazinului, modul de dirijare a clienților, fluxul deservirii, decoruri, lumină, culorile folosite, ambianța, atmosfera intimă etc.


 


Publicitatea la locul de vânzare


Aceasta reprezintă un ansamblu de mijloace promoționale, care vizează o prezentare și punere în valoarea activă cât mai adecvată a produselor și serviciilor firmei, la punctele de vânzare; acestea sunt menite să conducă la transformarea motivației de cumpărare a consumatorului în achiziție efectivă. Factor dinamizator al vânzărilor și de comunicație între produs și consumator (ca ultimă punte de legătura), rolul PLV este primordial în stimularea încercării și cumpărării produsului (prima achiziție), în popularizarea și "împingerea" mărcii către consumator (în peste ½ din cazuri clientul se decide să cumpere în ultimul moment, chiar la locul de expunere a produsului).


Exemple de mijloacele de publicitate comercială utilizate la punctele de vânzare:


- reclama grafică (afișe, postere, pliante, cataloage de prezentare, broșuri, autocolante publicitare etc.);


- reclama sonoră (efectuată de vânzător cu prilejul vânzării, difuzarea de anunțuri/spoturi publicitare în magazin, folosirea de teme muzicale, cu prilejul unor demonstrații practice etc.);


- reclama video (prezentarea de filme video publicitare);


- promovarea prin marcă (imaginea si notorietatea mărcii);


       - promovarea prin ambalaj;


       - punct de informare comercială; 


      - expoziții în magazin (stand de prezentare privilegiată, amplasament special, alee a mărcii etc.);


       - sampling (stand de degustare);


       - cadouri, obiecte promoționale personalizate, uniforma personalului etc.


 


 

Alte articole recomandate:

Anul acesta, în abatoarele din România, vor fi sacrificate circa 4,4 milioane de porcine, în scădere cu 2,2% față de anul 2013, conform estimărilor publicate săptămâna aceasta de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE), informeaza Recolta. În anul 2013, numărul porcinelor sacrificate în România a fost de 4,5 milioane de capete. Aproape 1,5 milioane din totalul efectivelor au fost sacrificate în primul semestru, în timp ce [...]
Adrian Simion și Floriana Vlaicu, el antreprenor de „profesie“, care a testat industria de advertising, cea de brokeraj și a înființat o firmă de securizare a sistemelor informatice în urmă cu zece ani, iar ea fondatoare a unei școli de cafea, au deschis la jumătatea lunii iulie o prăjitorie de cafea pe strada Eminescu din Capitală, în care au investit în jur de 60.000 de euro, informeaza ZF. „În urmă cu un an, într-o perioadă în care [...]
Topul lunar al celor mai vizibile branduri in online si pe Facebook este realizat pe baza datelor ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei TreeWorks. Pentru luna ianuarie, Top-ul vizibilitatii este condus de Cotnari. Topul acopera brandurile prezente in online in 27 de categorii.  Datele pentru brandurile din categoria vin sunt prezentate mai jos in 7 slide-uri, pentru fiecare indicator. INDICATOR To [...]
 Indicele prețurilor produselor alimentare la nivel mondial, elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a înregistrat în luna iunie 2014 cea de a treia lună consecutivă de scădere, în principal ca urmare a scăderii prețurilor la cereale și uleiuri vegetale, arată datele publicate, joi, de FAO, transmite Reuters. FAO dă lunar publicității propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate de un coș [...]
 România va rămâne în sezonul 2014/2015 al treilea exportator de grâu din UE cu livrări de 4 milioane de tone, în scădere cu 17% față de sezonul precedent, dar peste alți producători mari precum Polonia, Italia sau Bulgaria. România rămâne însă mult în spatele liderilor Franța și Germania. Aproape întreaga miză a afacerilor de export va fi reprezentantă de piețele din Orientul Mijlociu și Africa având în vedere că 3 [...]
Asa s-ar putea rezuma rezultatele celui mai recent val al studiului anual Shopper Trends realizat de Nielsen Romania, prezentat in avanpremiera in Revista Progresiv. Sunt si vesti bune: anul 2013 s-a incheiat pe un trend pozitiv din punct de vedere al increderii consumatorilor, iar apetitul in ceea ce priveste incercarea de produse noi ramane constant. Cu toate acestea, singura crestere pe care o vedem in piata FMCG este in valoare, dar chiar si aceasta in linie cu inflatia, ceea ce se traduce [...]
Lipton Ice Tea lanseaza campania educationala “Ai verde la ceai”, impreuna cu un nou sortiment de Ice Tea pe baza de ceai verde – Lipton Green Ice Tea Mint Lime. Prin noua campanie, Lipton isi propune sa evidentieze faptul ca intr-o sticla de Ice Tea gasim 3 ingrediente esentiale: ceai + apa + fructe. In plus, campania Lipton prezinta beneficiile consumului de ceai si invita consumatorii sa descopere ca Ice Tea-ul este un produs racoritor si delicios, ce poate fi savurat in [...]
În sezonul limonadelor, piața citricelor primește o lovitură ”fără noimă”. Se pare că principalii importatori de citrice de pe piața internă au primit o lovitură puternică, astfel încât cantitățile de fructe au scăzut considerabil. În aceste condiții, lămâile au ajuns să coste în unele magazine chiar și 13 lei kilogramul, informeaza Agrointel. Dezvăluirea a fost făcută ieri seară de către avocatul Pavel Abraham, [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN