Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa


Deși discuțiile cu privire la reducerea TVA la alimentele de bază au fost destul de dese și animate în ultimii doi-trei ani, nimic concret nu s-a realizat până acum. Problema majoră este aceea că statul ar trebui să facă față într-o primă fază unei reduceri a încasărilor bugetare din TVA, reducere care ar putea să se ridice în sectorul industriei cărnii la circa 150 de milioane de euro, având în vedere situația pieței din prezent. ”Primul neajuns al mecanismului (și cel mai de temut, nu din cauzã de FMI, ci de echilibru bugetar) este cã el necesitã, cel puțin în prima fazã, renunțarea la câteva sute de milioane de euro pe care statul le încaseazã, dar le înapoiazã.”, explică Mihai Vișan, directorul executiv al Romalimenta, într-o luare de poziție, în buletinul asociației pentru luna decembrie a anului trecut.


La ora actuală, România se numără printre statele cu cel mai mare TVA la carne din Europa, doar Ungaria – 27% și Danemarca – 25% depășindu-ne. În schimb în Irlanda și Marea Britanie TVA-ul  la carne este ZERO. "Statele europene taxeazã redus alimentele din două motive majore: bun simț fațã de consumatori și simț economic fațã de piațã și fisc. Sistemul este simplu și generalizat, fãrã dantelãrii.”, arăta Mihai Vișan, directorul executiv al Romalimenta, în buletinul asociației pentru luna decembrie a anului trecut.


În momentul de față, guvernanții se gândesc și la o altă măsură ce ar putea fi extinsă și în domeniul industriei cărnii, taxarea inversă. Această măsură, ce urmează a fi valabilă doi ani, a fost deja introdusă de guvern la jumătatea lui 2011, în domeniul comerțului cu cereale și plante oleaginoase. Ea implică eliminarea plății TVA pentru fiecare element din lanțul producător-intermediar-comerciant-procesator, această taxă urmând a fi plătită doar de cumpărătorul final al produselor.


Măsura este însă contestată de mai multe grupuri de producători. ”Mai avantajos pentru statul român este TVA-ul de 9 la sută pe toată filiera de produs, decât taxarea inversă. 9 este mai mare decât 0, orice este mai mare decât 0”, declara recent Viorel Marin, președintele ANAMOB.


"În acest moment, sunt două scenarii posibile, introducerea taxării inverse pentru toate alimentele de bază sau reducerea TVA. Scăderea TVA poate fi adoptată de România", arăta Alex Jurconi, reprezentant al gigantului american Smithfield, unul dintre cei mai mari crescători de porcine.


Amânarea reducerii TVA pentru alimentele de bază este însă în detrimentul consumatorului, dar, credem noi, și al statului, care pierde ca urmare a restrângerii consumului și implicit al activității economice generatoare de taxe.


Deși discuțiile în acest sens pot să pară ipotetice putem constata rezultatul concret al creșterii TVA inclusiv la alimentele de bază, iar rezultatele nu sunt unele care să arate că măsura respectivă a fost una utilă și benefică economiei românești în ansamblu.


 


”Calcule de finanțiști”!!!


Creșterea TVA de la 19% la 24% a condus la scăderea consumului anual  în comerțul cu amănuntul cu aproximativ 10%. Au arătat-o și o arată în continuare în mod constat în ultimii trei ani datele furnizate de procesatorii și comercianții de carne din România. Astfel, într-o analiză realizată de Ziarul Financiar se arăta că, dacă în 2008 afacerile cumulate ale primilor zece procesatori de carne se cifrau la 850 milioane de euro, la sfârșitul anului 2010 rulajele s-au redus la 700 milioane euro, explicația fiind dată în cea mai mare tocmai de această măsură prociclică a guvernului Boc (rămasă însă neschimbată și sub guvernul Ponta).


Un calcul simplu – pe care îl vom detalia în cele ce urmează - ne arată însă care ar fi ”câștigul obținut” de stat din această creștere de taxe. Astfel, la 100 de lei, statul colecta, prin TVA, 19 lei,, înainte de creșterea acestei taxe. Teoretic, odată cu creșterea TVA statul a început să colecteze 24 de lei, la cei 100 de lei cheltuiți de consumatorul final. Datele statistice ne arată însă că după creșterea TVA, consumul în comerțul cu amănuntul s-a redus cu circa 10%, astfel că statul în loc să colecteze 19 lei din 100 de lei s-a ales cu 24% din 90 de lei, adică 21,6 lei.


Câștigul ar fi de 2,6 lei la fiecare 100 lei de pe vremea când creșterea de TVA nu se produsese.


Dar reducerea cu 10% a consumului înseamnă reducerea tot cu aproximativ 10% a activității pe întregul lanț producție-distribuție-comercializare. Astfel că dacă înainte de creșterea TVA de la 19% la 24% într-un ipotetic magazin de cartier reprezentativ pentru media pieței se vindeau 100 de salamuri într-o lună, acum la același magazin de cartier se vând doar 90 de salamuri. Cele 10 salamuri care nu se mai vând, nu vor mai fi cerute de comerciant de la producător și prin urmare acele 10 salamuri nu vor mai fi produse, nu vor mai transportate și nu vor mai fi comercializate. Faptul că nu vor mai fi produse va conduce la scăderea consumului de materii prime, materiale, forță de muncă și energie necesare producerii acelor zece salamuri, adică abatoarele și crescătorii de animale vor da mai puțină carne către procesatori, vor fi cerute mai puține ingrediente necesare producerii salamurilor (folii de ambalare, conservați, arome etc.) utilajele vor funcționa mai puțin, consumând mai puțină energie etc. Pe lanțul de distribuție va fi necesar transportul unei cantități mai mici de produse, ceea ce înseamnă în mod ideal că vor pleca în cursă mai puține mașini de transport, că se vor plăti mai puține roviniete, că se va consuma mai puțină benzină/motorină, că vor fi plătiți mai puțini șoferi. În modul mai puțin ideal în cursă vor pleca tot atâtea mașini cu tot atâția șoferi, dar profitul procesatorului va avea serios de suferit deoarece cu o cifră de afaceri mai mică, el va trebui să facă față acelorași cheltuieli. Pe lanțul de comercializare, în mod ideal vor fi necesari mai puțini manipulanți (descărcători) și vânzători sau în modul mai puțin ideal situația de la lanțul de producție și transport se va repeta și aici, respectiv cu o cifră de afaceri diminuată comerciantul va trebui să facă față acelorași cheltuieli. În aceste condiții, statul va pierde la încasarea taxelor legate de profitul întreprinderilor, de salarii, de accize cu sume care sunt apropiate sau chiar le întrec pe cele obținute din creșterea TVA. De altfel, aceste efecte se văd foarte clar în datele Ministerului de Finanțe. În 2008, 2009 și 2010, spre exemplu, ponderea impozitului pe profit în PIB (PIB care și el a scăzut în 2010 și 2009 comparativ cu 2008) s-a diminuat de la 2,6% la 2,4% și respectiv 2,2%. Impozitul pe salarii și venit s-a menținut la valori de 3,7%, 3,8% și respectiv 3,5% din PIB în anii menționați (se impune, de asemenea, aceeași mențiune cu privire la scăderea PIB și în același timp). În acest context, se impune observația că în 2009 creșterea ponderii impozitului pe salarii și venit are o singură explicație: scăderea abruptă a PIB în 2009, comparativ cu 2008 și întârzierea sectorului real de a da oameni afară (întârziere de înțeles mai ales pe considerente sociale) pentru a-și eficientiza activitatea (acest fapt se corelează și cu scăderea profitului companiilor reflectată la nivelul bugetului de stat consolidat, prin scăderea veniturilor aferente acestui impozit). În același timp, evoluția încasărilor din TVA ca pondere în PIB a fost de 8,1% în 2008, 7% în 2009 (urmare a scăderii consumului, scădere generată de criză) și 7,7% în 2010 (urmare a creșterii TVA  de la 19% la 24%). Singurele creșteri de venituri în anii menționați au fost cele la veniturile din accize, cauza fiind însă creșterea respectivelor accize ca urmare a calendarului convenit cu UE. (8,2% în 2008, 9,9% în 2009 și, respectiv 10,3% din PIB în 2010; la acest capitol, a contat mult și îmbunătățirea colectării, pentru că tentația de evaziune fiscală a crescut odată cu cotele de taxare impuse). Prin urmare, dacă vrem să vedem efectul real al măsurii de creștere a TVA vom  constata că acesta a fost aproape nul la nivelul veniturilor încasate la bugetul de stat consolidat. Astfel, creșterea de TVA a adus un plus de 0,7 puncte procentuale din PIB (2010 față de 2009), surplus contracarat de scăderea cu 0,2 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe profit, de scăderea cu 0,3 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe salarii și venituri și cu o valoare care probabil este egală tot cu 0,1-0,3% din PIB a veniturilor din accize (ca urmare a scăderii consumului bunurilor accizabile) scădere mascată însă de creșterea accizelor în conformitate cu calendarul convenit cu UE. La pierderile suferite de stat va trebui să adaugăm însă cheltuielile crescute legate de plata ajutorului pe șomaj și a altor ajutate sociale. Și de ce nu și cheltuielile cu dobânzile și cu alte măsuri pentru stabilizarea sistemului bancar, sistem care resimte în prezent destul de puternic disponibilizările cauzate de criză.


 


Scăderea TVA va ieftini produsele la raft


Având în vedere cele arătate mai sus, dacă cineva din Ministerul de Finanțe ar avea curiozitatea de a vedea care au fost efectele ”benefice” ale creșterii TVA și ar pune toate datele într-un model economic de calcul al efectelor în economie, va avea cu siguranță surpriza de a vedea că ”beneficiile” au fost înghițite de efectele negative ale măsurii.


În aceste condiții, scăderea TVA la alimentele de bază (inclusiv carne și produse din carne), ar putea fi măsura benefică ce este atât de căutată de guvernele ultimilor ani pentru a reporni motorul economiei.


Și în ciuda unor păreri exprimate în presă sau în mediul economic prin care se spune că scăderea TVA nu se va vedea în prețurile de la raft, există șanse reale ca în fapt, să se producă exact efectul negat: scăderea prețului produselor.


"Introducerea TVA de 10% pentru alimentele de bază va reduce prețurile cu cel puțin o cincime. Competiția între producătorii din industria cărnii este fantastică în acest moment. Capacitățile de producție sunt în acest moment de zece ori mai mari decât cererea de pe piață", arăta Radu Timiș, proprietar al producătorului de mezeluri CrisTim și președinte al Asociației Române a Cărnii, cu ocazia unui seminar pe tema fiscalității în agricultură, citat de Ziarul Financiar.  

Alte articole recomandate:

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria Turtoi UniversitateaDunărea de Jos din Galați) Amprenta de carbon este definită, în general, ca totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse direct sau indirect de o organizație, un eveniment, un produs sau o persoană sau sunt acumulate de-a lungul etapelor vieții unui produs. Evaluarea amprentei de carbon permite identificarea posibilităților de reducere a acestor emisii. Carbon footprint is generally defined as the total emissions [...]
  În ultimii ani piața românească a ciocolatei s-a dovedit a fi mai puțin atractivă pentru investitori. Astfel, mai multe companii producătoare precum Perfetti van Mello Ferrero sau preferat să plece din România sau să își mute producția în țările vecine, după ce au înregistrat pierderi, în vreme ce acele companii care au rămas, au fost nevoite să facă față dificultăților legate de restrângerea pieței [...]
În ziua de 25 mai, la București, a avut loc cea de-a treia ediție a Conferinței IFS, organizată de Inaq Consulting, eveniment care s-a dovedit a fi nu doar un real succes, reunind în sala lucrărilor peste 250 de participanți, ci și un pas real în excelența în producție, comerț și, per total, în afaceri, prin informațiile de specialitate care au fost aduse în fața auditoriului.   De fapt, [...]
Bugetul total alocat pentru programul privind distribuirea fructelor în școlile din România este de 64,6 milioane de lei, din care 31,6 milioane de lei sunt alocate de Uniunea Europeană, iar diferența de 33 de milioane de lei reprezintă co-finanțarea asigurată de statul român, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Guvernul României a adoptat, în ședința din 10 septembrie 2014, Hotărârea [...]
Italian Food Technology: 20 ani de experienta si peste 2.000 clienti multumiti pe tot globul (Europa, Africa de Sud, Japonia, SUA, Brazilia, etc,  chiar si Nepal)   " Proiectul nostru a început în 1995. Odată cu apariția normelor CE care nu recomanda utilizarea lemnului pentru mesele de maturare a brânzei, am început să explorez soluții inovatoare ", a declarat Fausto Speziali, directorul general al IFT srl ( Italian Food Technology). "Din [...]
Setul Testo 206-pH2 vă permite să măsurați sigur și eficient valoarea pH-ului și a temperaturii în medii semisolide. Este ideal pentru laboratoare, industria alimentară sau procesele de producție industrială. Testo 206-pH2 este ideal pentru aplicații în medii semisolide, în special pentru măsurarea pH-ului în alimente vâscoase cum ar fi jeleuri, creme, brânzeturi, fructe, etc. Instrumentul se remarcă datorită combinației dintre sonda pH [...]
Compania Lactocrist, aflată în situație dificilă, se vinde prin lichidator la un preț de 271.800 de euro. Fabrica este situată în localitatea Cristian, județul Sibiu, informeaza Ziarul financiar. Fabrica apartine familiei Contiu, care a incercat din 2002 dezvoltarea unei afaceri  prin prepararea produselor lactate. Gama variata de produse realizate 100% natural, a ajutat afacerea sa se dezvolte, astfel ca in 2008 s-a deschis noua sectie de productie construita pr [...]
Bureau Veritas, liderul mondial in servicii de certificare, a demarat un parteneriat de succes cu Velpitar, cea mai mare companie de panificatie din Romania. Certificarea IFS la nivel inalt, obtinuta in urma auditului Bureau Veritas, este o dovada clara a angajamentului Velpitar fata de setul de cerinte necesare pentru a indeplini standardele de siguranta alimentara si a dorintei de imbunatatire continua pentru satisfactia clientului final. Redam mai jos comunicatul Velpitar.   Vel [...]

 

Conferinta Meat Milkk 2019
Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN
Ultimele anunturi