Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa


Deși discuțiile cu privire la reducerea TVA la alimentele de bază au fost destul de dese și animate în ultimii doi-trei ani, nimic concret nu s-a realizat până acum. Problema majoră este aceea că statul ar trebui să facă față într-o primă fază unei reduceri a încasărilor bugetare din TVA, reducere care ar putea să se ridice în sectorul industriei cărnii la circa 150 de milioane de euro, având în vedere situația pieței din prezent. ”Primul neajuns al mecanismului (și cel mai de temut, nu din cauzã de FMI, ci de echilibru bugetar) este cã el necesitã, cel puțin în prima fazã, renunțarea la câteva sute de milioane de euro pe care statul le încaseazã, dar le înapoiazã.”, explică Mihai Vișan, directorul executiv al Romalimenta, într-o luare de poziție, în buletinul asociației pentru luna decembrie a anului trecut.


La ora actuală, România se numără printre statele cu cel mai mare TVA la carne din Europa, doar Ungaria – 27% și Danemarca – 25% depășindu-ne. În schimb în Irlanda și Marea Britanie TVA-ul  la carne este ZERO. "Statele europene taxeazã redus alimentele din două motive majore: bun simț fațã de consumatori și simț economic fațã de piațã și fisc. Sistemul este simplu și generalizat, fãrã dantelãrii.”, arăta Mihai Vișan, directorul executiv al Romalimenta, în buletinul asociației pentru luna decembrie a anului trecut.


În momentul de față, guvernanții se gândesc și la o altă măsură ce ar putea fi extinsă și în domeniul industriei cărnii, taxarea inversă. Această măsură, ce urmează a fi valabilă doi ani, a fost deja introdusă de guvern la jumătatea lui 2011, în domeniul comerțului cu cereale și plante oleaginoase. Ea implică eliminarea plății TVA pentru fiecare element din lanțul producător-intermediar-comerciant-procesator, această taxă urmând a fi plătită doar de cumpărătorul final al produselor.


Măsura este însă contestată de mai multe grupuri de producători. ”Mai avantajos pentru statul român este TVA-ul de 9 la sută pe toată filiera de produs, decât taxarea inversă. 9 este mai mare decât 0, orice este mai mare decât 0”, declara recent Viorel Marin, președintele ANAMOB.


"În acest moment, sunt două scenarii posibile, introducerea taxării inverse pentru toate alimentele de bază sau reducerea TVA. Scăderea TVA poate fi adoptată de România", arăta Alex Jurconi, reprezentant al gigantului american Smithfield, unul dintre cei mai mari crescători de porcine.


Amânarea reducerii TVA pentru alimentele de bază este însă în detrimentul consumatorului, dar, credem noi, și al statului, care pierde ca urmare a restrângerii consumului și implicit al activității economice generatoare de taxe.


Deși discuțiile în acest sens pot să pară ipotetice putem constata rezultatul concret al creșterii TVA inclusiv la alimentele de bază, iar rezultatele nu sunt unele care să arate că măsura respectivă a fost una utilă și benefică economiei românești în ansamblu.


 


”Calcule de finanțiști”!!!


Creșterea TVA de la 19% la 24% a condus la scăderea consumului anual  în comerțul cu amănuntul cu aproximativ 10%. Au arătat-o și o arată în continuare în mod constat în ultimii trei ani datele furnizate de procesatorii și comercianții de carne din România. Astfel, într-o analiză realizată de Ziarul Financiar se arăta că, dacă în 2008 afacerile cumulate ale primilor zece procesatori de carne se cifrau la 850 milioane de euro, la sfârșitul anului 2010 rulajele s-au redus la 700 milioane euro, explicația fiind dată în cea mai mare tocmai de această măsură prociclică a guvernului Boc (rămasă însă neschimbată și sub guvernul Ponta).


Un calcul simplu – pe care îl vom detalia în cele ce urmează - ne arată însă care ar fi ”câștigul obținut” de stat din această creștere de taxe. Astfel, la 100 de lei, statul colecta, prin TVA, 19 lei,, înainte de creșterea acestei taxe. Teoretic, odată cu creșterea TVA statul a început să colecteze 24 de lei, la cei 100 de lei cheltuiți de consumatorul final. Datele statistice ne arată însă că după creșterea TVA, consumul în comerțul cu amănuntul s-a redus cu circa 10%, astfel că statul în loc să colecteze 19 lei din 100 de lei s-a ales cu 24% din 90 de lei, adică 21,6 lei.


Câștigul ar fi de 2,6 lei la fiecare 100 lei de pe vremea când creșterea de TVA nu se produsese.


Dar reducerea cu 10% a consumului înseamnă reducerea tot cu aproximativ 10% a activității pe întregul lanț producție-distribuție-comercializare. Astfel că dacă înainte de creșterea TVA de la 19% la 24% într-un ipotetic magazin de cartier reprezentativ pentru media pieței se vindeau 100 de salamuri într-o lună, acum la același magazin de cartier se vând doar 90 de salamuri. Cele 10 salamuri care nu se mai vând, nu vor mai fi cerute de comerciant de la producător și prin urmare acele 10 salamuri nu vor mai fi produse, nu vor mai transportate și nu vor mai fi comercializate. Faptul că nu vor mai fi produse va conduce la scăderea consumului de materii prime, materiale, forță de muncă și energie necesare producerii acelor zece salamuri, adică abatoarele și crescătorii de animale vor da mai puțină carne către procesatori, vor fi cerute mai puține ingrediente necesare producerii salamurilor (folii de ambalare, conservați, arome etc.) utilajele vor funcționa mai puțin, consumând mai puțină energie etc. Pe lanțul de distribuție va fi necesar transportul unei cantități mai mici de produse, ceea ce înseamnă în mod ideal că vor pleca în cursă mai puține mașini de transport, că se vor plăti mai puține roviniete, că se va consuma mai puțină benzină/motorină, că vor fi plătiți mai puțini șoferi. În modul mai puțin ideal în cursă vor pleca tot atâtea mașini cu tot atâția șoferi, dar profitul procesatorului va avea serios de suferit deoarece cu o cifră de afaceri mai mică, el va trebui să facă față acelorași cheltuieli. Pe lanțul de comercializare, în mod ideal vor fi necesari mai puțini manipulanți (descărcători) și vânzători sau în modul mai puțin ideal situația de la lanțul de producție și transport se va repeta și aici, respectiv cu o cifră de afaceri diminuată comerciantul va trebui să facă față acelorași cheltuieli. În aceste condiții, statul va pierde la încasarea taxelor legate de profitul întreprinderilor, de salarii, de accize cu sume care sunt apropiate sau chiar le întrec pe cele obținute din creșterea TVA. De altfel, aceste efecte se văd foarte clar în datele Ministerului de Finanțe. În 2008, 2009 și 2010, spre exemplu, ponderea impozitului pe profit în PIB (PIB care și el a scăzut în 2010 și 2009 comparativ cu 2008) s-a diminuat de la 2,6% la 2,4% și respectiv 2,2%. Impozitul pe salarii și venit s-a menținut la valori de 3,7%, 3,8% și respectiv 3,5% din PIB în anii menționați (se impune, de asemenea, aceeași mențiune cu privire la scăderea PIB și în același timp). În acest context, se impune observația că în 2009 creșterea ponderii impozitului pe salarii și venit are o singură explicație: scăderea abruptă a PIB în 2009, comparativ cu 2008 și întârzierea sectorului real de a da oameni afară (întârziere de înțeles mai ales pe considerente sociale) pentru a-și eficientiza activitatea (acest fapt se corelează și cu scăderea profitului companiilor reflectată la nivelul bugetului de stat consolidat, prin scăderea veniturilor aferente acestui impozit). În același timp, evoluția încasărilor din TVA ca pondere în PIB a fost de 8,1% în 2008, 7% în 2009 (urmare a scăderii consumului, scădere generată de criză) și 7,7% în 2010 (urmare a creșterii TVA  de la 19% la 24%). Singurele creșteri de venituri în anii menționați au fost cele la veniturile din accize, cauza fiind însă creșterea respectivelor accize ca urmare a calendarului convenit cu UE. (8,2% în 2008, 9,9% în 2009 și, respectiv 10,3% din PIB în 2010; la acest capitol, a contat mult și îmbunătățirea colectării, pentru că tentația de evaziune fiscală a crescut odată cu cotele de taxare impuse). Prin urmare, dacă vrem să vedem efectul real al măsurii de creștere a TVA vom  constata că acesta a fost aproape nul la nivelul veniturilor încasate la bugetul de stat consolidat. Astfel, creșterea de TVA a adus un plus de 0,7 puncte procentuale din PIB (2010 față de 2009), surplus contracarat de scăderea cu 0,2 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe profit, de scăderea cu 0,3 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe salarii și venituri și cu o valoare care probabil este egală tot cu 0,1-0,3% din PIB a veniturilor din accize (ca urmare a scăderii consumului bunurilor accizabile) scădere mascată însă de creșterea accizelor în conformitate cu calendarul convenit cu UE. La pierderile suferite de stat va trebui să adaugăm însă cheltuielile crescute legate de plata ajutorului pe șomaj și a altor ajutate sociale. Și de ce nu și cheltuielile cu dobânzile și cu alte măsuri pentru stabilizarea sistemului bancar, sistem care resimte în prezent destul de puternic disponibilizările cauzate de criză.


 


Scăderea TVA va ieftini produsele la raft


Având în vedere cele arătate mai sus, dacă cineva din Ministerul de Finanțe ar avea curiozitatea de a vedea care au fost efectele ”benefice” ale creșterii TVA și ar pune toate datele într-un model economic de calcul al efectelor în economie, va avea cu siguranță surpriza de a vedea că ”beneficiile” au fost înghițite de efectele negative ale măsurii.


În aceste condiții, scăderea TVA la alimentele de bază (inclusiv carne și produse din carne), ar putea fi măsura benefică ce este atât de căutată de guvernele ultimilor ani pentru a reporni motorul economiei.


Și în ciuda unor păreri exprimate în presă sau în mediul economic prin care se spune că scăderea TVA nu se va vedea în prețurile de la raft, există șanse reale ca în fapt, să se producă exact efectul negat: scăderea prețului produselor.


"Introducerea TVA de 10% pentru alimentele de bază va reduce prețurile cu cel puțin o cincime. Competiția între producătorii din industria cărnii este fantastică în acest moment. Capacitățile de producție sunt în acest moment de zece ori mai mari decât cererea de pe piață", arăta Radu Timiș, proprietar al producătorului de mezeluri CrisTim și președinte al Asociației Române a Cărnii, cu ocazia unui seminar pe tema fiscalității în agricultură, citat de Ziarul Financiar.  

Alte articole recomandate:

(Comunicat) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, s-a întâlnit cu Ambasadorul Statului Qatar, Abdulla Nasser A. Alhemaidi și cu o delegație de oameni de afaceri din această țară, interesați să dezvolte relațiile de colaborare româno-qatareze în sfera domeniului agriculturii și dezvoltării rurale. În acest sens, oaspeții din Qatar și-au manifestat dorința de a deschide o societate comercială [...]
Revista Biz a lansat in cadrul conferintei BrandRo cea de-a cincea editie consecutiva si prima versiune extinsa a “Top 100 cele mai puternice branduri romanesti”, clasament ce are la baza un studiu realizat de compania de cercetare Unlock Market Research. Pentru al cincilea an consecutiv Borsec se afla pe prima pozitie in topul brandurilor romanesti si este urmat de Dero, Gerovital, Dorna, Arctic, Dacia, Elmiplant, Aqua Carpatica, Farmec si Petrom. “Dac [...]
Decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană are un impact puternic asupra producătorilor din România, deoarece legumele și fructele destinate pieței rusești sunt redistribuite către alte țări ceea ce înseamnă o competiție serioasă din moment ce prețurile sunt la jumătate față de cele practicate de producătorii autohtoni. Producătorii de legume și fructe din România sunt îngrijorați de această măsură pentru că nu ma [...]
La conferința internațională Meat&Milk 2014, desfășurată la Sibiu, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a tras un semnal de alarmă asupra problemelor cu care se confruntă procesatorii, probleme care, în final, tot asupra consumatorilor se răsfrâng. „România este singura țară din lume care-și distruge procesatorii. De ce procesarea cărnii –care, în România este o companie de familie-de ce noi suntem huliți și se dorește eliminarea noastră de pe [...]
Unitatea de procesare a cărnii, Edeka din Rheinstetten este considerată a fi una dintre cele mai moderne din Germania. În jur de 900 de angajați contribuie la procesarea și ambalarea proces a peste 600 de tone de carne proaspătă și prelucrată în fiecare zi, informează Global meat news. Cel mai bine vandut și, în același timp, produsul cel mai sensibil de pe segmentul cărnii gata preparată este carnea tocată. Livrată sub diferite tipuri (carne de porc, [...]
(Agerpres) Cazul atipic de ESB depistat la o carcasă de bovină din România nu prezintă niciun risc pentru sănătatea populației, a asigurat președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu. „În urma investigațiilor făcute până în acest moment și având confirmarea a două laboratoare de referință, cel național pentru encefalopatie spongiformă bovină din cadrul IDSA și cel european din [...]
Ministrul român al agriculturii și dezvoltării rurale, Daniel Constantin, și-a exprimat speranța ieri, la Bruxelles, ca dosarul autorizării aditivilor bicarbonat de sodiu și carmin la prepararea mititeilor românești să treacă în scurt timp de Parlamentul European și de Consiliul European, după decizia în acest sens a Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală (SCFCAH) de la 10 martie.            [...]
Producătorul de bere danez Carlsberg a dezvoltat primul ambalaj 100% biodegradabil pentru a îmbutelia băuturi. Prezentat sub denumirea comercială “Green Fiber Bottle”, ambalajul este fabricat din fibră celulozică similară materialului din care sunt produse ambalajele pentru electrocasnice și cofrajele pentru ouă și cântărește "mult mai puțin" față de sticlă, potrivit directorului de ambalaje al companiei, Håkon Langen, citat de Quartz. “Ambalajul va [...]

 

Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN