Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria Turtoi UniversitateaDunărea de Jos din Galați) Amprenta de carbon este definită, în general, ca totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse direct sau indirect de o organizație, un eveniment, un produs sau o persoană sau sunt acumulate de-a lungul etapelor vieții unui produs. Evaluarea amprentei de carbon permite identificarea posibilităților de reducere a acestor emisii.


Carbon footprint is generally defined as the total emissions of greenhouse gases directly and indirectly produced by an organization, event, product or person, or accumulated over a product’s life cycle. Carbon footprint assessment allows identifying opportunities that reduce these emissions.


Noțiunea și originea „amprentei de carbon”


„Amprenta de carbon” a devenit un termen la modă în ultimii ani, fiind utilizat pretutindeni, de la mass-media, la guverne și în lumea afacerilor. Noțiunea este dezbătută public cu privire la responsabilitatea față de mediul înconjurător și la acțiunile de reducere a amenințării schimbărilor climatice la nivel global.


Întrucât amprenta totală de carbon nu poate fi calculată din cauza volumului mare de date care trebuie prelucrate și a faptului că dioxidul de carbon este produs și în mod natural, a fost propusă o definiție mai practică (Wright et al., 2011, Carbon Management, 2(1), p. 61-68). Astfel, „amprenta de carbon este măsura cantității totale a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și metan (CH4) ale unei populații, sistem sau activități definite, luând în considerare toate sursele relevante și depozitele în limita spațială și temporală a populației, sistemului sau activității de interes. Este calculată ca dioxid de carbon echivalent (CO2e) folosind potențialul de încălzire globală în 100 de ani (PIG100).”


Amprenta de carbon provine din noțiunea „amprenta ecologică”, dezvoltată în anii 1990 de Rees și Wackernagel care estimează numărul de planete Pământ care ar fi necesare, teoretic, dacă toți locuitorii planetei ar consuma resurse naturale la același nivel ca persoana care o calculează. Spre deosebire de aceasta, amprenta de carbon este mult mai specifică întrucât se calculează pe baza măsurării emisiilor directe de gaze care provoacă schimbări climatice în atmosferă.


Gazele cu efect de seră (GES) pot fi emise în timpul transportului, curățării terenurilor, defrișărilor și prin producerea și consumul de alimente, combustibil, bunuri de larg consum, materiale, lemn, drumuri, clădiri și servicii. Cele mai multe dintre emisiile care compun amprenta de carbon provin din surse indirecte, de exemplu consum de combustibil pentru a produce bunuri de larg consum. Sursele directe se referă, de exemplu, la consumul de combustibil pentru deplasare cu mașina personală sau pentru a găti alimente în gospodărie.


Evaluarea ciclului de viață (Lyfe Cycle Assessment, LCA) este o tehnică folosită pentru a înțelege mai bine, a măsura și a reduce impactul asupra mediului prin evaluarea completă a tuturor surselor și tipurilor de impact asupra mediului, în fiecare etapă din ciclul de viață al unui produs (de exemplu de la materia primă până la consumul, eliminarea sau reciclarea produsului, cu toate etapele de prelucrare, distribuție, utilizare etc.).


 


Amprenta de carbon a laptelui


Ciclul de viață al laptelui începe cu producerea hranei pentru animalele producătoare de lapte (în special vaci, dar și oi, capre, bivolițe etc.) și transportul acesteia la ferme. Etapa următoare este creșterea animalelor de lapte în care amprenta de carbon se calculează ca schimbul net de GES în CO2echivalent pe unitatea de lapte produs.


Sursele de emisie primară din aceste etape includ fermentarea enterică, gunoiul de grajd, terenurile agricole utilizate în producția de furaje, arderea combustibilului în instalațiile folosite pentru producerea furajelor și manipularea gunoiului de grajd. Sursele de emisie secundară sunt cele care au loc în timpul producerii resurselor folosite la fermă: combustibil, electricitate, mașini, îngrășăminte, pesticide, alte materiale și achiziția animalelor de înlocuire.


La evaluarea unor ferme de lapte de diferite dimensiuni și strategii de producție s-au obținut amprente de carbon de 0,37-0,69 kg CO2e/kg lapte în funcție de nivelul producției de lapte și de strategiile folosite la hrănire și manipularea gunoiului (Rotz et al., 2010, Journal of Dairy Science, 93(3), p. 1266-1282).


Dintr-un alt studiu efectuat în 28 de ferme din zona alpină a Italiei (Penati et al., 2013, Italian Journal of Animal Science, vol. 12, p. 584-592) a rezultat că pentru a produce un kg de lapte corectat (cu conținut standardizat de grăsime și proteine) sunt necesari 3,18 m2 de teren, o mare parte a terenurilor agricole fiind pășuni montane utilizate pe timpul verii. De asemenea, energia provenită din surse neregenerabile a fost mare, în medie de 5,14 MJ/ kg lapte corectat. Valorile medii ale GES au fost de 1,14 kg CO2e, respectiv 0,021 kg SO2/kg lapte corectat.


Următoarea etapă din ciclul de viață al laptelui este transportul acestuia de la ferme la fabricile de prelucrare. Studiul lui Ulrich et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S50-S56) efectuat pentru transportul a 4,81×109 kg lapte pe distanțe medii de circa 850 km arată emisii de gaze de eșapament de 0,050 kg CO2e/kg lapte transportat sau 0,071 kg CO2e/kg lapte consumat, ceea ce reprezintă 3,5% din totalul emisiilor GHG pentru laptele consumat.


Nutter et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S57-S64) au estimat emisiile GES de la fabricile de prelucrare a laptelui, incluzând fiecare etapă: depozitarea laptelui la rece, prelucrarea, ambalarea și distribuția spre locurile de vânzare. Cea mai mare contribuție la emisiile GES revine emisiilor din timpul transportului, respectiv 29% din total, urmată de consumul de energie electrică la prelucrare de 27% din total. O reducere a distanței de transport prin reașezarea relațiilor ferme de lapte – fabrici de prelucrare poate contribui la diminuarea emisiilor GES.


La toate acestea se adaugă o contribuție de 12% a comerțului cu amănuntul și 20% pierderi la consum. Rezultă că cea mai mare parte a emisiilor GES din ciclul de viață al laptelui, circa 65% din total, revine producției. Prin urmare, eficiența în consumul energetic și de combustibil reprezintă calea principală de reducere a emisiilor GES. De asemenea, agenții frigorifici necesari în sectorul comerțului cu amănuntul și la consumator reprezintă o sursă cheie de emisii GES.

Alte articole recomandate:

În perioada 10.01.2014 – 13.02.2014, Direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și a Municipiului București au continuat activitățile de control în unitățile din industria agroalimentară. S-au efectuat 8.066 de controale în unități care-și desfășoară activitatea în domenii de activitate precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii și a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare și alcoolice, a altor produs [...]
Iaurt cu fructe, dar care nu conține tocmai fructe, telemea dietetică, dar cu 20% grăsime, după cum au aratat testele de laborator, brânză de vacă la preț de capră, sau, mai rău, brânză fără grăsimi din lapte, ci doar cu grăsimi vegetale. Și acestea sunt doar câteva dintre neregulile găsite de inspectorii de la Protecția Consumatorilor la aproape trei sferturi din cei puțin peste 1.000 de producătorii și comercianții de produse lactate verificați în toată țara. Circa [...]
Potrivit unui comunicat transmis la redactia infoALIMENT, in cursul lunii ianuarie 2015, Direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor precum și a municipiului București au desfăsurat activități de control în unitățile din industria agroalimentară.   Unitățile din industria agroalimentară controlate, desfășoară activități pe domenii de activitate diverse, precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii și produselor de patiserie, a altor produse [...]
Clientii erau indusi in eroare si cumparau produse care erau prezentate ca fiind vandute la preturi reduse. De fapt, acestia erau pacaliti de promotiile facute de reprezentantii magazinului. “Valoarea cea mai mare a sanctiunii aplicate este de 25.000 lei si a fost aplicata unui operator economic la începutul lunii iulie, în urma verificarii evolutiei preturilor de vânzare la un numar de produse alese aleatoriu din cataloagele promotionale ale acestuia. Astfel, s-a [...]
CODEX ALIMENTARIUS, adoptat in Romania sub forma SR 13462-1:2001 – Igiena alimentara. Principii generale,  face referire in Cap.9 “Informatii despre produse si constientizarea consumatorilor” la urmatorul aspect:“Informarea insuficienta cu privire la produs si/sau cunostintele neadecvate de igiena generala a alimentului pot duce la produse care sunt manevrate gresit in etapele ulterioare ale lantului alimentar. O astfel de manevrare gresita poate avea drept rezultat [...]
ANSVSA a demarat un program extins de controale la nivel național în vederea conformării prevederilor Deciziei Comisiei nr. 2014/176/UE referitoare la planul de controale coordonate de către Comisia Europeană. Acest plan de control urmărește stabilirea prevalenței unor practici frauduloase în comercializarea anumitor produse alimentare, prin determinare proteinei (ADN–ului) de cal în produsele alimentare comercializate și/sau etichetate ca având în conținut [...]
Compania Testo România a devenit Partener al  EXPO-Conferinței Internaționale Meat & Milk 2015, care se va desfășura în zilele de 3, 4 iunie la Hotel Alpin din Poiana Brașov, sub titlul ”Politici de sprijin, Retehnologizare, Performanță-Priorități pentru ieșirea din impas”.  Participarea Testo România va fi marcată în workshop-ul comun din ziua de 4 iunie, atunci când [...]
(Comunicat) În cadrul ședinței de Guvern, desfășurată în data de 04.11.2014, președintele ANSVSA, Dr. Vladimir Mănăstireanu a fost împuternicit să reprezinte statul român în demersurile care vor fi întreprinse privind încheierea Memorandumului de Înțelegere cu Secretarul pentru Agricultură, Zootehnie, Dezvoltare Rurală, Pescuit și Alimentație din Statele Unite Mexicane, prin intermediul Serviciului Național de Sănătate Publică, [...]

 

Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN