Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria Turtoi UniversitateaDunărea de Jos din Galați) Amprenta de carbon este definită, în general, ca totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse direct sau indirect de o organizație, un eveniment, un produs sau o persoană sau sunt acumulate de-a lungul etapelor vieții unui produs. Evaluarea amprentei de carbon permite identificarea posibilităților de reducere a acestor emisii.


Carbon footprint is generally defined as the total emissions of greenhouse gases directly and indirectly produced by an organization, event, product or person, or accumulated over a product’s life cycle. Carbon footprint assessment allows identifying opportunities that reduce these emissions.


Noțiunea și originea „amprentei de carbon”


„Amprenta de carbon” a devenit un termen la modă în ultimii ani, fiind utilizat pretutindeni, de la mass-media, la guverne și în lumea afacerilor. Noțiunea este dezbătută public cu privire la responsabilitatea față de mediul înconjurător și la acțiunile de reducere a amenințării schimbărilor climatice la nivel global.


Întrucât amprenta totală de carbon nu poate fi calculată din cauza volumului mare de date care trebuie prelucrate și a faptului că dioxidul de carbon este produs și în mod natural, a fost propusă o definiție mai practică (Wright et al., 2011, Carbon Management, 2(1), p. 61-68). Astfel, „amprenta de carbon este măsura cantității totale a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și metan (CH4) ale unei populații, sistem sau activități definite, luând în considerare toate sursele relevante și depozitele în limita spațială și temporală a populației, sistemului sau activității de interes. Este calculată ca dioxid de carbon echivalent (CO2e) folosind potențialul de încălzire globală în 100 de ani (PIG100).”


Amprenta de carbon provine din noțiunea „amprenta ecologică”, dezvoltată în anii 1990 de Rees și Wackernagel care estimează numărul de planete Pământ care ar fi necesare, teoretic, dacă toți locuitorii planetei ar consuma resurse naturale la același nivel ca persoana care o calculează. Spre deosebire de aceasta, amprenta de carbon este mult mai specifică întrucât se calculează pe baza măsurării emisiilor directe de gaze care provoacă schimbări climatice în atmosferă.


Gazele cu efect de seră (GES) pot fi emise în timpul transportului, curățării terenurilor, defrișărilor și prin producerea și consumul de alimente, combustibil, bunuri de larg consum, materiale, lemn, drumuri, clădiri și servicii. Cele mai multe dintre emisiile care compun amprenta de carbon provin din surse indirecte, de exemplu consum de combustibil pentru a produce bunuri de larg consum. Sursele directe se referă, de exemplu, la consumul de combustibil pentru deplasare cu mașina personală sau pentru a găti alimente în gospodărie.


Evaluarea ciclului de viață (Lyfe Cycle Assessment, LCA) este o tehnică folosită pentru a înțelege mai bine, a măsura și a reduce impactul asupra mediului prin evaluarea completă a tuturor surselor și tipurilor de impact asupra mediului, în fiecare etapă din ciclul de viață al unui produs (de exemplu de la materia primă până la consumul, eliminarea sau reciclarea produsului, cu toate etapele de prelucrare, distribuție, utilizare etc.).


 


Amprenta de carbon a laptelui


Ciclul de viață al laptelui începe cu producerea hranei pentru animalele producătoare de lapte (în special vaci, dar și oi, capre, bivolițe etc.) și transportul acesteia la ferme. Etapa următoare este creșterea animalelor de lapte în care amprenta de carbon se calculează ca schimbul net de GES în CO2echivalent pe unitatea de lapte produs.


Sursele de emisie primară din aceste etape includ fermentarea enterică, gunoiul de grajd, terenurile agricole utilizate în producția de furaje, arderea combustibilului în instalațiile folosite pentru producerea furajelor și manipularea gunoiului de grajd. Sursele de emisie secundară sunt cele care au loc în timpul producerii resurselor folosite la fermă: combustibil, electricitate, mașini, îngrășăminte, pesticide, alte materiale și achiziția animalelor de înlocuire.


La evaluarea unor ferme de lapte de diferite dimensiuni și strategii de producție s-au obținut amprente de carbon de 0,37-0,69 kg CO2e/kg lapte în funcție de nivelul producției de lapte și de strategiile folosite la hrănire și manipularea gunoiului (Rotz et al., 2010, Journal of Dairy Science, 93(3), p. 1266-1282).


Dintr-un alt studiu efectuat în 28 de ferme din zona alpină a Italiei (Penati et al., 2013, Italian Journal of Animal Science, vol. 12, p. 584-592) a rezultat că pentru a produce un kg de lapte corectat (cu conținut standardizat de grăsime și proteine) sunt necesari 3,18 m2 de teren, o mare parte a terenurilor agricole fiind pășuni montane utilizate pe timpul verii. De asemenea, energia provenită din surse neregenerabile a fost mare, în medie de 5,14 MJ/ kg lapte corectat. Valorile medii ale GES au fost de 1,14 kg CO2e, respectiv 0,021 kg SO2/kg lapte corectat.


Următoarea etapă din ciclul de viață al laptelui este transportul acestuia de la ferme la fabricile de prelucrare. Studiul lui Ulrich et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S50-S56) efectuat pentru transportul a 4,81×109 kg lapte pe distanțe medii de circa 850 km arată emisii de gaze de eșapament de 0,050 kg CO2e/kg lapte transportat sau 0,071 kg CO2e/kg lapte consumat, ceea ce reprezintă 3,5% din totalul emisiilor GHG pentru laptele consumat.


Nutter et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S57-S64) au estimat emisiile GES de la fabricile de prelucrare a laptelui, incluzând fiecare etapă: depozitarea laptelui la rece, prelucrarea, ambalarea și distribuția spre locurile de vânzare. Cea mai mare contribuție la emisiile GES revine emisiilor din timpul transportului, respectiv 29% din total, urmată de consumul de energie electrică la prelucrare de 27% din total. O reducere a distanței de transport prin reașezarea relațiilor ferme de lapte – fabrici de prelucrare poate contribui la diminuarea emisiilor GES.


La toate acestea se adaugă o contribuție de 12% a comerțului cu amănuntul și 20% pierderi la consum. Rezultă că cea mai mare parte a emisiilor GES din ciclul de viață al laptelui, circa 65% din total, revine producției. Prin urmare, eficiența în consumul energetic și de combustibil reprezintă calea principală de reducere a emisiilor GES. De asemenea, agenții frigorifici necesari în sectorul comerțului cu amănuntul și la consumator reprezintă o sursă cheie de emisii GES.

Alte articole recomandate:

  Uniunea Europeană trebuie să actualizeze modul in care reglementează biotehnologia pe măsură ce progresele sunt înregistrate în ameliorarea plantelor, a declarat profesorul Huw Jones de la Institutul de cercetare Rothamsted. "În cazul în care reglementările UE privind biotehnologia nu evoluează în conformitate cu cunostintele noastre despre genetica plantelor, Europa va continua să fie în spatele restului lumii atunci când vine vorba d [...]
Ancheta epidemiologică desfășurată de Ministerul Sănătății a identificat ca o probabilă cauză a îmbolnăvirilor anumite alimente. Ca urmare, ANSVSA, conform procedurilor, a prelevat probe din alimentele indicate de Ministerul Sănătății, prin informările transmise prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje.   În data de 25 februarie, echipe mixte, alcătuite din inspectori DSVSA și DSP din județele Argeș și Dolj au demarat acțiunea de prelevare de probe, care au [...]
  O taxă de 20 de pence pe litru pentru băuturile cu zahăr în Londra ar îmbunătăți sănătatea și ar economisi până la 39 de milioane de lire sterline în domeniul asistentei medicale, spun militanții acestei campanii, informează Food Navigator. Militantii din Marea Britanie au sugerat că o taxă de 20 de pence per litru pentru băuturile cu zahăr va îmbunătăți sănătatea consumatorilor și de a salva bani - dar sunt astfel de id [...]
Angajații Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov și medicii veterinari de liberă practică din județ au fost instruiți pentru recunoașterea Pestei Porcine Africane, după ce Comisia Europeană a informat administrațiile veterinare ale statelor membre UE că s-au confirmat două cazuri de boală, în Lituania. “Lituania a aplicat, încă de la confirmare, măsuri în conformitate cu prevederile Directivei  Consiliului 60/2002/CE, stabilind [...]
În contextul în care în ultimii ani am asistat la mai multe incidente privind proveniența unor produse alimentare, atât la nivel național, cât și european, trasabilitatea reprezintă o soluție care garantează siguranța produselor alimentare, informeaza revista Progresiv. Care sunt cerințele pe care trebuie să le respecte operatorii din sectorul alimentar privind normele de trasabilitate și ce responsabilități au [...]
Veștile cu privire la existența acestui orez sintetic au început să iasă la iveală treptat pe rețelele de socializare Facebook și WhatsApp. Se speculează că, în prezent, orezul din plastic a început să pună stăpânire inclusiv pe piața de larg consum din Singapore, nefiind exclusă posibilitatea exportului către Occident!   Orezul sintetic vândut pe piețele din China și-a găsit, probabil, drumul și către alte țări asiatice, printre care Vietnam, Indonezia și [...]
Cetățenii care vin din Ucraina și Republica Moldova nu mai au voie să aducă lapte sau carne proaspata în România. Măsura a fost luată pentru a preveni apariția virusului gripei porcine africane și pe teritoriul țării noastre. Focare există în Lituania, Polonia și Rusia, dar există un risc crescut și în Ucraina. Carnea și laptele descoperite în bagaje vor fi confiscate. În plus, vor fi dezinfectate camioanele care transportă animale sau produse d [...]
Ilie Stoian: Foodrinkeurope.eu, portalul Comisiei europene de specialitate, a publicat ”Programul european de îmbunătățire și inovație în domeniul biohazardului până în 2020 și mai departe”. Pornind de la realitățile lumii de azi, de la noile provocări puse în fața producătorilor de alimente dar și în fața celor care sunt puși să supravegheze siguranța alimentară a unui produs, a unei fabrici, a unui popor, programul trasează liniile ca [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN