Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria Turtoi UniversitateaDunărea de Jos din Galați) Amprenta de carbon este definită, în general, ca totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse direct sau indirect de o organizație, un eveniment, un produs sau o persoană sau sunt acumulate de-a lungul etapelor vieții unui produs. Evaluarea amprentei de carbon permite identificarea posibilităților de reducere a acestor emisii.


Carbon footprint is generally defined as the total emissions of greenhouse gases directly and indirectly produced by an organization, event, product or person, or accumulated over a product’s life cycle. Carbon footprint assessment allows identifying opportunities that reduce these emissions.


Noțiunea și originea „amprentei de carbon”


„Amprenta de carbon” a devenit un termen la modă în ultimii ani, fiind utilizat pretutindeni, de la mass-media, la guverne și în lumea afacerilor. Noțiunea este dezbătută public cu privire la responsabilitatea față de mediul înconjurător și la acțiunile de reducere a amenințării schimbărilor climatice la nivel global.


Întrucât amprenta totală de carbon nu poate fi calculată din cauza volumului mare de date care trebuie prelucrate și a faptului că dioxidul de carbon este produs și în mod natural, a fost propusă o definiție mai practică (Wright et al., 2011, Carbon Management, 2(1), p. 61-68). Astfel, „amprenta de carbon este măsura cantității totale a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și metan (CH4) ale unei populații, sistem sau activități definite, luând în considerare toate sursele relevante și depozitele în limita spațială și temporală a populației, sistemului sau activității de interes. Este calculată ca dioxid de carbon echivalent (CO2e) folosind potențialul de încălzire globală în 100 de ani (PIG100).”


Amprenta de carbon provine din noțiunea „amprenta ecologică”, dezvoltată în anii 1990 de Rees și Wackernagel care estimează numărul de planete Pământ care ar fi necesare, teoretic, dacă toți locuitorii planetei ar consuma resurse naturale la același nivel ca persoana care o calculează. Spre deosebire de aceasta, amprenta de carbon este mult mai specifică întrucât se calculează pe baza măsurării emisiilor directe de gaze care provoacă schimbări climatice în atmosferă.


Gazele cu efect de seră (GES) pot fi emise în timpul transportului, curățării terenurilor, defrișărilor și prin producerea și consumul de alimente, combustibil, bunuri de larg consum, materiale, lemn, drumuri, clădiri și servicii. Cele mai multe dintre emisiile care compun amprenta de carbon provin din surse indirecte, de exemplu consum de combustibil pentru a produce bunuri de larg consum. Sursele directe se referă, de exemplu, la consumul de combustibil pentru deplasare cu mașina personală sau pentru a găti alimente în gospodărie.


Evaluarea ciclului de viață (Lyfe Cycle Assessment, LCA) este o tehnică folosită pentru a înțelege mai bine, a măsura și a reduce impactul asupra mediului prin evaluarea completă a tuturor surselor și tipurilor de impact asupra mediului, în fiecare etapă din ciclul de viață al unui produs (de exemplu de la materia primă până la consumul, eliminarea sau reciclarea produsului, cu toate etapele de prelucrare, distribuție, utilizare etc.).


 


Amprenta de carbon a laptelui


Ciclul de viață al laptelui începe cu producerea hranei pentru animalele producătoare de lapte (în special vaci, dar și oi, capre, bivolițe etc.) și transportul acesteia la ferme. Etapa următoare este creșterea animalelor de lapte în care amprenta de carbon se calculează ca schimbul net de GES în CO2echivalent pe unitatea de lapte produs.


Sursele de emisie primară din aceste etape includ fermentarea enterică, gunoiul de grajd, terenurile agricole utilizate în producția de furaje, arderea combustibilului în instalațiile folosite pentru producerea furajelor și manipularea gunoiului de grajd. Sursele de emisie secundară sunt cele care au loc în timpul producerii resurselor folosite la fermă: combustibil, electricitate, mașini, îngrășăminte, pesticide, alte materiale și achiziția animalelor de înlocuire.


La evaluarea unor ferme de lapte de diferite dimensiuni și strategii de producție s-au obținut amprente de carbon de 0,37-0,69 kg CO2e/kg lapte în funcție de nivelul producției de lapte și de strategiile folosite la hrănire și manipularea gunoiului (Rotz et al., 2010, Journal of Dairy Science, 93(3), p. 1266-1282).


Dintr-un alt studiu efectuat în 28 de ferme din zona alpină a Italiei (Penati et al., 2013, Italian Journal of Animal Science, vol. 12, p. 584-592) a rezultat că pentru a produce un kg de lapte corectat (cu conținut standardizat de grăsime și proteine) sunt necesari 3,18 m2 de teren, o mare parte a terenurilor agricole fiind pășuni montane utilizate pe timpul verii. De asemenea, energia provenită din surse neregenerabile a fost mare, în medie de 5,14 MJ/ kg lapte corectat. Valorile medii ale GES au fost de 1,14 kg CO2e, respectiv 0,021 kg SO2/kg lapte corectat.


Următoarea etapă din ciclul de viață al laptelui este transportul acestuia de la ferme la fabricile de prelucrare. Studiul lui Ulrich et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S50-S56) efectuat pentru transportul a 4,81×109 kg lapte pe distanțe medii de circa 850 km arată emisii de gaze de eșapament de 0,050 kg CO2e/kg lapte transportat sau 0,071 kg CO2e/kg lapte consumat, ceea ce reprezintă 3,5% din totalul emisiilor GHG pentru laptele consumat.


Nutter et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S57-S64) au estimat emisiile GES de la fabricile de prelucrare a laptelui, incluzând fiecare etapă: depozitarea laptelui la rece, prelucrarea, ambalarea și distribuția spre locurile de vânzare. Cea mai mare contribuție la emisiile GES revine emisiilor din timpul transportului, respectiv 29% din total, urmată de consumul de energie electrică la prelucrare de 27% din total. O reducere a distanței de transport prin reașezarea relațiilor ferme de lapte – fabrici de prelucrare poate contribui la diminuarea emisiilor GES.


La toate acestea se adaugă o contribuție de 12% a comerțului cu amănuntul și 20% pierderi la consum. Rezultă că cea mai mare parte a emisiilor GES din ciclul de viață al laptelui, circa 65% din total, revine producției. Prin urmare, eficiența în consumul energetic și de combustibil reprezintă calea principală de reducere a emisiilor GES. De asemenea, agenții frigorifici necesari în sectorul comerțului cu amănuntul și la consumator reprezintă o sursă cheie de emisii GES.

Alte articole recomandate:

(Comunicat) În data de 03.07.2017, la Constanța, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a lansat ”Comandamentul Sezon Estival 2017”. Scopul acestui Comandament este de a contribui, prin derularea activităților specifice, la protejarea sănătății publice și implicit, a intereselor turiștilor aflați în vacanță pe litoralul românesc. Astfel, în perioada 3 iulie – 03 septembrie 2017, echipe de inspectori sanitari [...]
Circa 80 din cele peste o sută de elemente ale sistemului periodic sunt metale. Unele metale sunt cunoscute ca fiind esențiale pentru viața omului, altele sunt toxice, chiar și în cantități mici. Aceste metale se regăsesc în toate alimentele, în cantități mai mari sau mai mici, în funcție de diferite circumstanțe. Multe metale se găsesc în structura unor molecule biologice, de exemplu fier în hemoglobină, cupru, zinc, mangan, magneziu, cobalt în [...]
Prima zi a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk a prilejuit punerea în discuție a calității produselor lactate, în cadrul dezbaterii cu titlul ”Calitatea alimentului și încrederea consumatorului în etichetă”. La dezbatere au participat: Doamna Dana Tănase-Director al Direcției Siguranță Alimentară a Produselor de Origine Animală, Dorin Cojocaru-Președinte APRIL și Cristian Popa-Consultant pe probleme d [...]
Compania Sartorom a confirmat participarea la ediția a V-a a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk, eveniment care se va desfășura în zilele de 12 și 13 mai la Hotel Alpin din Poiana Brașov, sub titlul ”SUBFINANȚARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI-Ziduri în calea unui business de succes într-o economie aflată în dezechilibru”. Despre Sartorom Sartorom s-a născut acum aproape 25 de ani din dorinta unei [...]
Multe alimente existente pe piata respecta normele care tin de gust si de aspect, dar nu respecta normele care tin de calitatea nutritiva a unui produs, fapt esential când vine vorba de mâncare. Aspectul e sesizat si în raportul de activitate al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, conform caruia o mare parte dintre alimentele vândute în comert nu respecta normele de etichetare si de conformitate impuse de legislatia în [...]
(Comunicat) În  perioada 17.07.2017 – 23.07.2017, medicii veterinari oficiali din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța, împreună cu inspectoriisanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor delegați care activează în Comandamentul Sezon Estival 2017, au desfășurat activități de control în unități de producere, prelucrare, procesare, depozitare, valorificare și comercializare a produselor alimentare. Astfel, au [...]
  Detectarea arsenicului și arsenicului anorganic rămâne o provocare pentru unele laboratoare, potrivit testelor de proeficiență, informează Food Navigator. Testele urmăresc capacitatea laboratoarelor de a determina nivelurile de cadmiu, plumb, arsenic, mercur și arsenic anorganic in ciuperci. Rezultatele au aratat capabilități de analiză pentru a determina că nivelurile de arsenic și arsenic anorganic au crescut de la ultimele teste in 2010. Cu toat [...]
În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor, vor intensifica acțiunile de control la unitățile care procesează, depozitează, transportă și comercializează produse alimentare de origine animală animală și non-animală. Sunt vizate și unități de fabricare a produselor de morărit și panificație, a produselor de patiserie, depozite cu legume, fructe, semințe și conserve, unități de fabricare a băuturilor alcoolice ș [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN