Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria Turtoi UniversitateaDunărea de Jos din Galați) Amprenta de carbon este definită, în general, ca totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse direct sau indirect de o organizație, un eveniment, un produs sau o persoană sau sunt acumulate de-a lungul etapelor vieții unui produs. Evaluarea amprentei de carbon permite identificarea posibilităților de reducere a acestor emisii.


Carbon footprint is generally defined as the total emissions of greenhouse gases directly and indirectly produced by an organization, event, product or person, or accumulated over a product’s life cycle. Carbon footprint assessment allows identifying opportunities that reduce these emissions.


Noțiunea și originea „amprentei de carbon”


„Amprenta de carbon” a devenit un termen la modă în ultimii ani, fiind utilizat pretutindeni, de la mass-media, la guverne și în lumea afacerilor. Noțiunea este dezbătută public cu privire la responsabilitatea față de mediul înconjurător și la acțiunile de reducere a amenințării schimbărilor climatice la nivel global.


Întrucât amprenta totală de carbon nu poate fi calculată din cauza volumului mare de date care trebuie prelucrate și a faptului că dioxidul de carbon este produs și în mod natural, a fost propusă o definiție mai practică (Wright et al., 2011, Carbon Management, 2(1), p. 61-68). Astfel, „amprenta de carbon este măsura cantității totale a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și metan (CH4) ale unei populații, sistem sau activități definite, luând în considerare toate sursele relevante și depozitele în limita spațială și temporală a populației, sistemului sau activității de interes. Este calculată ca dioxid de carbon echivalent (CO2e) folosind potențialul de încălzire globală în 100 de ani (PIG100).”


Amprenta de carbon provine din noțiunea „amprenta ecologică”, dezvoltată în anii 1990 de Rees și Wackernagel care estimează numărul de planete Pământ care ar fi necesare, teoretic, dacă toți locuitorii planetei ar consuma resurse naturale la același nivel ca persoana care o calculează. Spre deosebire de aceasta, amprenta de carbon este mult mai specifică întrucât se calculează pe baza măsurării emisiilor directe de gaze care provoacă schimbări climatice în atmosferă.


Gazele cu efect de seră (GES) pot fi emise în timpul transportului, curățării terenurilor, defrișărilor și prin producerea și consumul de alimente, combustibil, bunuri de larg consum, materiale, lemn, drumuri, clădiri și servicii. Cele mai multe dintre emisiile care compun amprenta de carbon provin din surse indirecte, de exemplu consum de combustibil pentru a produce bunuri de larg consum. Sursele directe se referă, de exemplu, la consumul de combustibil pentru deplasare cu mașina personală sau pentru a găti alimente în gospodărie.


Evaluarea ciclului de viață (Lyfe Cycle Assessment, LCA) este o tehnică folosită pentru a înțelege mai bine, a măsura și a reduce impactul asupra mediului prin evaluarea completă a tuturor surselor și tipurilor de impact asupra mediului, în fiecare etapă din ciclul de viață al unui produs (de exemplu de la materia primă până la consumul, eliminarea sau reciclarea produsului, cu toate etapele de prelucrare, distribuție, utilizare etc.).


 


Amprenta de carbon a laptelui


Ciclul de viață al laptelui începe cu producerea hranei pentru animalele producătoare de lapte (în special vaci, dar și oi, capre, bivolițe etc.) și transportul acesteia la ferme. Etapa următoare este creșterea animalelor de lapte în care amprenta de carbon se calculează ca schimbul net de GES în CO2echivalent pe unitatea de lapte produs.


Sursele de emisie primară din aceste etape includ fermentarea enterică, gunoiul de grajd, terenurile agricole utilizate în producția de furaje, arderea combustibilului în instalațiile folosite pentru producerea furajelor și manipularea gunoiului de grajd. Sursele de emisie secundară sunt cele care au loc în timpul producerii resurselor folosite la fermă: combustibil, electricitate, mașini, îngrășăminte, pesticide, alte materiale și achiziția animalelor de înlocuire.


La evaluarea unor ferme de lapte de diferite dimensiuni și strategii de producție s-au obținut amprente de carbon de 0,37-0,69 kg CO2e/kg lapte în funcție de nivelul producției de lapte și de strategiile folosite la hrănire și manipularea gunoiului (Rotz et al., 2010, Journal of Dairy Science, 93(3), p. 1266-1282).


Dintr-un alt studiu efectuat în 28 de ferme din zona alpină a Italiei (Penati et al., 2013, Italian Journal of Animal Science, vol. 12, p. 584-592) a rezultat că pentru a produce un kg de lapte corectat (cu conținut standardizat de grăsime și proteine) sunt necesari 3,18 m2 de teren, o mare parte a terenurilor agricole fiind pășuni montane utilizate pe timpul verii. De asemenea, energia provenită din surse neregenerabile a fost mare, în medie de 5,14 MJ/ kg lapte corectat. Valorile medii ale GES au fost de 1,14 kg CO2e, respectiv 0,021 kg SO2/kg lapte corectat.


Următoarea etapă din ciclul de viață al laptelui este transportul acestuia de la ferme la fabricile de prelucrare. Studiul lui Ulrich et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S50-S56) efectuat pentru transportul a 4,81×109 kg lapte pe distanțe medii de circa 850 km arată emisii de gaze de eșapament de 0,050 kg CO2e/kg lapte transportat sau 0,071 kg CO2e/kg lapte consumat, ceea ce reprezintă 3,5% din totalul emisiilor GHG pentru laptele consumat.


Nutter et al. (2013, International Dairy Science, vol. 31, p. S57-S64) au estimat emisiile GES de la fabricile de prelucrare a laptelui, incluzând fiecare etapă: depozitarea laptelui la rece, prelucrarea, ambalarea și distribuția spre locurile de vânzare. Cea mai mare contribuție la emisiile GES revine emisiilor din timpul transportului, respectiv 29% din total, urmată de consumul de energie electrică la prelucrare de 27% din total. O reducere a distanței de transport prin reașezarea relațiilor ferme de lapte – fabrici de prelucrare poate contribui la diminuarea emisiilor GES.


La toate acestea se adaugă o contribuție de 12% a comerțului cu amănuntul și 20% pierderi la consum. Rezultă că cea mai mare parte a emisiilor GES din ciclul de viață al laptelui, circa 65% din total, revine producției. Prin urmare, eficiența în consumul energetic și de combustibil reprezintă calea principală de reducere a emisiilor GES. De asemenea, agenții frigorifici necesari în sectorul comerțului cu amănuntul și la consumator reprezintă o sursă cheie de emisii GES.

Alte articole recomandate:

În cursul lunii noiembrie 2016 Direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor precum și a municipiului București au desfăsurat activități de control în unitățile din industria agroalimentară care desfășoară activități pe domenii de activitate, precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii și produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare și alcoolice, depozitarea de semințe, legume și fructe. C [...]
Mai multe persoane alcoolice din Amsterdam sunt recompensate cu bere după ce muncesc aproximativ șase ore pe zi pentru salubrizarea orașului, informează BBC. Inițiativa aparține companiei private Rainbow, iar proiectul de față este finanțat parțial cu bani de la guvernul olandez.   Organizatorii afirmă că din punctul lor de vedere și celelalte țări ar trebui să abandoneze corectitudinea politica de modă veche și să adopte aceleași măsuri.   Rene, un bărbat în vârstă de 52 [...]
Conform expertilor FAO / WHO unele Hidrocarburi Policiclice Aromatice (abrev. HAP) sunt cancerigeni genotoxici. HAP pot contamina alimentele in timpul procesului de afumare si a procesului de incalzire si  uscare sau prin poluarea mediului ( particular pestele si produsele din peste sunt vulnerabile la contaminare).  Pentru a respecta HAP, Regulamentul ( EC) No 1881/ 2006 din 19 Decembrie 2006 cu privire la nivelul maxim pentru anumiti contaminati in alimente, a fost inlocuit d [...]
(Comunicat) În cursul lunii mai 2017, Direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor precum și a municipiului București au desfășurat 8.998 de controale în unitățile din industria agroalimentară care desfășoară activități în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  semințelor, [...]
Ca să-i ferească pe consumatori de eventualele neplăceri cauzate de consumul de carne alterată, polițiștii teleormăneni acționează în piețele și târgurile din județ. Raziile urmăresc prevenirea ilegalităților în domeniul sacrificării și comercializării cărnii și produselor specifice în perioada sărbătorilor Pascale. O astfel de razie a avut loc duminică de dimineață în vestitul târg de la Gălăteni, care, deși nu are autorizație de funcționare, își [...]
DairyReporter publică în ediția on-line de ieri o știre potrivit căreia EFSA este pe cale să anunțe declararea utilizării tehnologice a aspartamului ca fiind sigură. Astfel, potrivit declarațiilor Alicjei Mortensen, Chairman al Food Additives and Nutrient Sources Added to Foods, din cadrul EFSA, ”ultimele opinii ale specialiștilor care au efectuat peste 200 de cercetări în acest domeniu, sunt favorabile utilizării aspartamului în produs [...]
În perioada 23-27.05.2016, inspectorii din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor București, au desfășurat activități de control în: cantine care funcționează în incinta creșelor și grădinițelor, unități de procesare și depozitare a produselor alimentare, unități de comercializare a produselor alimentare de origine animală, unități de alimentație publică etc. Au fost verificate 308 de unități, iar în urma acestor controale au fost aplicate [...]
Diabeticii, persoanele care suferă de intoleranțe alimentare, afecțiuni digestive, renale,  alergii sau cei care pur și simplu au adoptat un stil de viață mai sănătos pot avea o masă festivă de Sărbători la fel de bogată ca restul familiei, potrivit AlimenteSpeciale.ro, unul dintre cele mai mari magazine online de pe piața locală, specializat în produse dietetice și terapeutice.   În timp ce majoritatea românilor mai fac anumit [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN