Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Deși dispune de 400.000 ha de lacuri naturale sau artificiale (inclusiv Delta Dunării), de 84.500 ha de ferme piscicole, de 66.000 km de râuri, de 250 km de litoral și de o zonă economică exclusivă de 25.000 de km² în Marea Neagră, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul anual de pește pe cap de locuitor, cu un nivel de doar 6,3 kg, conform celor mai noi date publicate de Comisia Europeană în publicația sa ”Facts and figures on the Common Fisheries Policy Basic - statistical data - 2014 EDITION”, cifre susținute și de Asociația Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor și Comercianților de Pește din România - RO-FISH, organizație care asigură 80% din toată procesarea și desfacerea de pește din România.


 


Doar 4 kg de om!


 


Zona Mării Negre nu este cea mai importantă zonă de pescuit pentru România, aici găsim doar șprot, rechin, calcan și pești de talie mică. La un consum anual pe piața românească de circa 120.000 de tone în 2010, numai 15.000 de tone au provenit din producția autohtonă”, arăta Marian Cuzdrioreanu, președintele organizației RO-FISH, citat de Agerpres. În schimb, datele FAO indică un consum de pește de doar 4 kg/an/locuitor și o creștere a acestuia până în 2030 cu 58% față de nivelul actual, ceea ce ar însemna atingerea unui nivel de 6,3 kg/an/locuitor abia în 2030.


 


În urma României, conform datelor Eurostat, se află doar Ungaria, țară fără ieșire la mare, unde consumul anual de pește pe locuitor se ridică, în conformitate cu datele Eurostat la doar 5,3 kg. De altfel, din punctul de vedere al consumului de pește Europa se împarte în patru macro-regiuni, regiunea din care fac parte țările central și est-europene fiind cunoscută a nu avea o deosebită tradiție în consumul de produse din pește.


 


Cu toate acestea, studiile de specialitate arată că țările central și est-europene au un potențial însemnat de creștere a consumului de pește, în special în ceea ce privește semipreparatele procesate din pește.


 


Țările din nordul Europei consumă în special produse pescărești prelucrate și specii de pește de apă rece, cum ar fi cod, hering și macrou; statele din zona mediteraneeană preferă peștele proaspăt, neprelucrat și specii precum merluciul, sardina, și calamarul; iar Franța (considerată ea însăși o macroregiune) combină preferințele celor două macro-regiuni (cea nordică și cea mediteraneeană). Media europeană în ceea ce privește consumul anual de pește pe locuitor este de 23,1 kg, valoare ce se situează peste media mondială de 18,9 kg și care este de aproape 4 ori mai mare decât consumul din România.


 


Declin puternic al consumului, după Revoluție


 


Înainte de 1989 consumul de pește pe cap de locuitor în România era de circa 8,5 kilograme pe an, însă după Revoluție acesta s-a redus drastic: în 1990 a ajuns la 2,5 kg și la un minim de 2 kg/locuitor/an în perioada 1993 – 1999 după care a revenit pe creștere, atingând o valoare de 3,8-4,7 kg în perioada 2005-2008 și de 6,3 kg în prezent.


 


Prognozele RO-FISH arată însă că în 2-3 ani consumul de pește al României ar putea atinge o valoare de 8 kg/an/locuitor, nivel foarte apropiat de cel din 1989. Dacă am avea în vedere procentul de creștere indicat de FAO (+58%), pe care l-am aplica la datele furnizate pentru momentul actual de Eurostat și RO-FISH (6,3 kg) am ajunge la un nivel al consumului de 9,95 kg/an/locuitor în 2030 pentru piața românească.


 


"Consumul mediu de pește va crește la nivelul anului 1989, când România avea o flotă care ne situa pe locul trei la nivel european și pe zece la nivel mondial, ca volum al capturilor. Din 2007, s-a lucrat, atât la nivel de minister cât și de patronat, la un program de dezvoltare a sectorului de pescuit și am elaborat o strategie care să permită creșterea acestui sector cu beneficii majore pentru economie, dar și pentru siguranța alimentară a populației. Consumul românilor este încă mic, dacă ne raportăm la media vest-europeană de peste 20 kg/cap de locuitor,” declara pentru Agerpres, Marian Cuzdrioreanu, președintele organizației RO-FISH.


 


Creșterea accelerată a consumului de pește în România, în următorii ani, poate fi explicată și prin nivelul anormal de scăzut al consumului pe parcursul anilor `90 cuplat cu o așteptată creștere în nivelul de trai. În plus, extinderea gamei de noi produse disponibile pentru consumatorii români, împreună cu disponibilitatea crescută de produse pescărești, ca urmare a răspândirii rețelelor de supermarket-uri în întreaga țară va conduce la creșterea consumului de pește pe cap de locuitor. 


 


Românii preferă peștele congelat


 


Prețul, tipul peștelui și aspectul acestuia în vitrină sunt cele mai importante criterii de cumpărare pentru consumatorul român de produse piscicole, după cum relevă un studiu realizat de TNS CSOP în august 2012 pentru Revista Progresiv, studiu care mai arăta și că în 14% dintre gospodăriile din România nu se consumă deloc pește sau produse din pește, iar 56% dintre români sunt mai degrabă consumatori ocazionali de produse piscicole. Cele mai consumate produse piscicole sunt peștele proaspăt și cel congelat, peste 60% dintre respondenții la amintitul studiu declarând că obișnuiesc să le consume.


 


La polul opus, salatele din pește și specialitățile congelate au avut un grad de menționare de doar 15%. Un studiu FAO publicat la începutul acestui an arată de asemenea că speciile de pești de apă dulce sunt principalele specii consumate în Bulgaria, România și Slovacia, produsele respective fiind importate în special din țările din fosta URSS (inclusiv Țările Baltice), în condițiile în care producția internă reușește să acopere doar o mică parte din consum. Tiparul de consum al pieței românești de produse piscicole este orientat spre speciile de pește cu o valoare comercială scăzută.


 


Din cauza puterii de cumpărare scăzute, românii preferă peștele congelat, cel proaspăt fiind prea scump. Însă, datorită corectitudinii controlului veterinar, peștele congelat este foarte sigur pentru consum”, arăta Marian Cuzdrioreanu. „Românii consumă cel mai mult - 50% - pești pelagici - (macrou, hering, capelin, stavrid), 25% pește cu carne albă, 10% pești de apă dulce, 10% fructe de mare. Avem, însă, programe de dezvoltare a acvaculturii și pescuitului din apele interne și marine, astfel încât peștele să devină un aliment accesibil tuturor românilor. În prezent, importăm fructe de mare și pește congelat din toate colțurile lumii - Norvegia, Irlanda, Islanda, SUA, Canada, Spania, Insulele Feroe, Uruguay, Lituania, Argentina, Taiwan, China, Vietnam, Olanda, Danemarca, Polonia si Bulgaria (șprot)”, explica președinteleRO-FISH.


 


Țările sud-est europene, inclusiv România vor păstra în mare parte același profil de consum și în 2030, dar vor introduce treptat noi produse pe piețele lor se arată în raportul FAO. De exemplu, produsele piscicole precum creveții și tonul vor fi din ce în ce mai des întâlnite în pescării și supermarket-uri. Cu toate acestea, macroul, codul, heringul, somonul și diverse moluște vor continua să fie speciile cele mai consumate și peste un deceniu și jumătate, pe piața românească.


Somonul va înregistra cea mai mare rată de creștere a consumului, 230 la sută între 1998 și 2030, explicația fiind aceea că această specie este din ce în ce mai competitivă în termeni de preț comparativ cu orice alt pește alb de captură, și în consecință va intra pe unele piețe central-europene în care există o nișă importantă pentru această specie, fie în stare proaspătă sau refrigerată, fie pe segmentul celor care vor să consume mai mult pește în loc de carne.


Conform FAO, timpul disponibil pentru gătit mai redus și îmbunătățirea puterii de cumpărare vor ”împinge” cererea către produsele piscicole preparate sau semi-preparate, care vor înlocui treptat unele produse piscicole marinate tradiționale sau unele produse conservate. Alte tipuri de produse piscicole, cum ar fi cefalopodele, moluștele și crustaceele vor deține și peste un deceniu și jumătate o cotă scăzută din piața de gen (aproximativ 10%).


În general, peste un deceniu și jumătate, speciile consumate vor fi mult mai variate în fostele țări ale blocului sovietic, va crește, de asemenea, importanța produselor preparate și se modifica semnificativ forma de comercializare a produselor piscicole, ceea ce va constitui o nouă și importantă provocare pentru industria UE- 28, se arată în studiul FAO.


Consumul de pește pe cap de locuitor în UE-28 (kg/an/locuitor) (av=average=medie


Sursa: FAO

Alte articole recomandate:

Liderul exportatorilor de băuturi a fost în prima parte a anului trecut Coca-Cola HBC Romania, care este și cel mai mare producător din industria de profil. Industria băuturilor este o piață de circa 2 miliarde de euro anual, unde activează peste 500 de companii. Exporturile de băuturi au avan­sat în prima jumătate a anului tre­cut cu 5%, pană la 62,6  mi­lioa­ne de euro, Romania de­ve­nind un centru regional de producție pentru cele mai mar [...]
Kalizea Boromir, companie creată de producătorul de panificație Boromir Prod și cea mai mare cooperativă agricolă din Franța, Kalizea SAS, a primit o infuzie de capital de peste 13 milioane de lei (3,4 mil. euro) în luna septembrie, conform datelor de la Registrul Comerțului. Boromir Prod Buzău deține 40% din acțiunile acestei companii, conform datelor transmise anterior de producător. Kalizea este membră a grupului francez Vivescia Industries, un gigant cu afaceri de 4 mld. euro, ce [...]
Sectorul Lactate & Branzeturi a generat in luna iulie a acestui an 1.600 de aparitii in online, cu 26% mai putin decat in luna iunie, si un viewership de peste 18 milioane. Vizibilitatea sectorului a crescut in presa online cu 9%, pe bloguri & forumuri cu 6%, dar a scazut cu 35% pe retelele sociale. Cele mai de succes postari vin din partea Olympus Romania, cu 911 like-uri, 391 share-uri si 1.082 comentarii, după cum informeaza Iqads. Topul [...]
Ileana Muntean, de profesie scenarist de film, și-a încercat norocul pentru prima dată în antreprenoriat în urmă cu șase ani, când, împreună cu o colegă de facultate, a deschis un magazin cu produse bio în centrul Capitalei, după o in­ves­ti­ție de circa 75.000 de euro. Dacă la început magazinul Pukka Food avea doar un angajat și în jur de 300-400 de produse expuse pe rafturi, în prezent antre­pre­noarea are patru [...]
Energia verde a atras în primele cinci luni din acest an investiții de 570 mil. euro, în proiecte noi de 341 MW, potrivit datelor publicate de Transelectrica, rezultat de aproape cinci ori mai mic față de prognozele avansate pentru acest an de către Autoritatea Națională de Regle­men­tare în domeniul Energiei (ANRE), citata de Ziarul financiar. În ianuarie anul acesta, ANRE spunea că, pe baza autorizațiilor de înființare care urmează să expire în [...]
Organizatorii Conferintei IFS vin cu noutati referitoare la confirmarea in calitate de speaker a domnului Stephan Tromp, Managing Director IFS Management GmbH, dar si la alaturarea unui nou partener H.B.P. EKO Distribution. Agenda evenimentului se completeaza cu o noua prezentare pe tema „Cerinte si posibilitati de testare a conformitatii ambalajelor si materialelor care intra in contact cu alimentele” sustinuta de IBA Bucuresti, iar reprezentantii companiei Sika vor prezenta [...]
Până acum puțină vreme, se numea Chez Marie-Icoanei. Acum, se nu mește El Pato, adică, nimic altceva decât unul dintre cele mai rafinate restaurante din centrul Bucureștiului, fiind situat pe strada Dionisie Lupu, la numărul 48; cu alte cuvinte, perfect la încemâna oricui dorește să se răsfețe cu o porție, sau două, sau mai multe, de rafinament și savoare, într-o ambianță care sugerează o eleganță simplă dar dinamică. [...]
(Agerpres) Muștarul comercializat pe piața românească are în conținut între 0 și 8 aditivi alimentari (E-uri), în timp ce aproape 45% din produsele studiate nu menționează pe etichetă conținutul de boabe sau de făină de muștar, potrivit rezultatelor unui proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate, derulat de Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România (ANPCPPS România) [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN