Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Deși dispune de 400.000 ha de lacuri naturale sau artificiale (inclusiv Delta Dunării), de 84.500 ha de ferme piscicole, de 66.000 km de râuri, de 250 km de litoral și de o zonă economică exclusivă de 25.000 de km² în Marea Neagră, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul anual de pește pe cap de locuitor, cu un nivel de doar 6,3 kg, conform celor mai noi date publicate de Comisia Europeană în publicația sa ”Facts and figures on the Common Fisheries Policy Basic - statistical data - 2014 EDITION”, cifre susținute și de Asociația Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor și Comercianților de Pește din România - RO-FISH, organizație care asigură 80% din toată procesarea și desfacerea de pește din România.


 


Doar 4 kg de om!


 


Zona Mării Negre nu este cea mai importantă zonă de pescuit pentru România, aici găsim doar șprot, rechin, calcan și pești de talie mică. La un consum anual pe piața românească de circa 120.000 de tone în 2010, numai 15.000 de tone au provenit din producția autohtonă”, arăta Marian Cuzdrioreanu, președintele organizației RO-FISH, citat de Agerpres. În schimb, datele FAO indică un consum de pește de doar 4 kg/an/locuitor și o creștere a acestuia până în 2030 cu 58% față de nivelul actual, ceea ce ar însemna atingerea unui nivel de 6,3 kg/an/locuitor abia în 2030.


 


În urma României, conform datelor Eurostat, se află doar Ungaria, țară fără ieșire la mare, unde consumul anual de pește pe locuitor se ridică, în conformitate cu datele Eurostat la doar 5,3 kg. De altfel, din punctul de vedere al consumului de pește Europa se împarte în patru macro-regiuni, regiunea din care fac parte țările central și est-europene fiind cunoscută a nu avea o deosebită tradiție în consumul de produse din pește.


 


Cu toate acestea, studiile de specialitate arată că țările central și est-europene au un potențial însemnat de creștere a consumului de pește, în special în ceea ce privește semipreparatele procesate din pește.


 


Țările din nordul Europei consumă în special produse pescărești prelucrate și specii de pește de apă rece, cum ar fi cod, hering și macrou; statele din zona mediteraneeană preferă peștele proaspăt, neprelucrat și specii precum merluciul, sardina, și calamarul; iar Franța (considerată ea însăși o macroregiune) combină preferințele celor două macro-regiuni (cea nordică și cea mediteraneeană). Media europeană în ceea ce privește consumul anual de pește pe locuitor este de 23,1 kg, valoare ce se situează peste media mondială de 18,9 kg și care este de aproape 4 ori mai mare decât consumul din România.


 


Declin puternic al consumului, după Revoluție


 


Înainte de 1989 consumul de pește pe cap de locuitor în România era de circa 8,5 kilograme pe an, însă după Revoluție acesta s-a redus drastic: în 1990 a ajuns la 2,5 kg și la un minim de 2 kg/locuitor/an în perioada 1993 – 1999 după care a revenit pe creștere, atingând o valoare de 3,8-4,7 kg în perioada 2005-2008 și de 6,3 kg în prezent.


 


Prognozele RO-FISH arată însă că în 2-3 ani consumul de pește al României ar putea atinge o valoare de 8 kg/an/locuitor, nivel foarte apropiat de cel din 1989. Dacă am avea în vedere procentul de creștere indicat de FAO (+58%), pe care l-am aplica la datele furnizate pentru momentul actual de Eurostat și RO-FISH (6,3 kg) am ajunge la un nivel al consumului de 9,95 kg/an/locuitor în 2030 pentru piața românească.


 


"Consumul mediu de pește va crește la nivelul anului 1989, când România avea o flotă care ne situa pe locul trei la nivel european și pe zece la nivel mondial, ca volum al capturilor. Din 2007, s-a lucrat, atât la nivel de minister cât și de patronat, la un program de dezvoltare a sectorului de pescuit și am elaborat o strategie care să permită creșterea acestui sector cu beneficii majore pentru economie, dar și pentru siguranța alimentară a populației. Consumul românilor este încă mic, dacă ne raportăm la media vest-europeană de peste 20 kg/cap de locuitor,” declara pentru Agerpres, Marian Cuzdrioreanu, președintele organizației RO-FISH.


 


Creșterea accelerată a consumului de pește în România, în următorii ani, poate fi explicată și prin nivelul anormal de scăzut al consumului pe parcursul anilor `90 cuplat cu o așteptată creștere în nivelul de trai. În plus, extinderea gamei de noi produse disponibile pentru consumatorii români, împreună cu disponibilitatea crescută de produse pescărești, ca urmare a răspândirii rețelelor de supermarket-uri în întreaga țară va conduce la creșterea consumului de pește pe cap de locuitor. 


 


Românii preferă peștele congelat


 


Prețul, tipul peștelui și aspectul acestuia în vitrină sunt cele mai importante criterii de cumpărare pentru consumatorul român de produse piscicole, după cum relevă un studiu realizat de TNS CSOP în august 2012 pentru Revista Progresiv, studiu care mai arăta și că în 14% dintre gospodăriile din România nu se consumă deloc pește sau produse din pește, iar 56% dintre români sunt mai degrabă consumatori ocazionali de produse piscicole. Cele mai consumate produse piscicole sunt peștele proaspăt și cel congelat, peste 60% dintre respondenții la amintitul studiu declarând că obișnuiesc să le consume.


 


La polul opus, salatele din pește și specialitățile congelate au avut un grad de menționare de doar 15%. Un studiu FAO publicat la începutul acestui an arată de asemenea că speciile de pești de apă dulce sunt principalele specii consumate în Bulgaria, România și Slovacia, produsele respective fiind importate în special din țările din fosta URSS (inclusiv Țările Baltice), în condițiile în care producția internă reușește să acopere doar o mică parte din consum. Tiparul de consum al pieței românești de produse piscicole este orientat spre speciile de pește cu o valoare comercială scăzută.


 


Din cauza puterii de cumpărare scăzute, românii preferă peștele congelat, cel proaspăt fiind prea scump. Însă, datorită corectitudinii controlului veterinar, peștele congelat este foarte sigur pentru consum”, arăta Marian Cuzdrioreanu. „Românii consumă cel mai mult - 50% - pești pelagici - (macrou, hering, capelin, stavrid), 25% pește cu carne albă, 10% pești de apă dulce, 10% fructe de mare. Avem, însă, programe de dezvoltare a acvaculturii și pescuitului din apele interne și marine, astfel încât peștele să devină un aliment accesibil tuturor românilor. În prezent, importăm fructe de mare și pește congelat din toate colțurile lumii - Norvegia, Irlanda, Islanda, SUA, Canada, Spania, Insulele Feroe, Uruguay, Lituania, Argentina, Taiwan, China, Vietnam, Olanda, Danemarca, Polonia si Bulgaria (șprot)”, explica președinteleRO-FISH.


 


Țările sud-est europene, inclusiv România vor păstra în mare parte același profil de consum și în 2030, dar vor introduce treptat noi produse pe piețele lor se arată în raportul FAO. De exemplu, produsele piscicole precum creveții și tonul vor fi din ce în ce mai des întâlnite în pescării și supermarket-uri. Cu toate acestea, macroul, codul, heringul, somonul și diverse moluște vor continua să fie speciile cele mai consumate și peste un deceniu și jumătate, pe piața românească.


Somonul va înregistra cea mai mare rată de creștere a consumului, 230 la sută între 1998 și 2030, explicația fiind aceea că această specie este din ce în ce mai competitivă în termeni de preț comparativ cu orice alt pește alb de captură, și în consecință va intra pe unele piețe central-europene în care există o nișă importantă pentru această specie, fie în stare proaspătă sau refrigerată, fie pe segmentul celor care vor să consume mai mult pește în loc de carne.


Conform FAO, timpul disponibil pentru gătit mai redus și îmbunătățirea puterii de cumpărare vor ”împinge” cererea către produsele piscicole preparate sau semi-preparate, care vor înlocui treptat unele produse piscicole marinate tradiționale sau unele produse conservate. Alte tipuri de produse piscicole, cum ar fi cefalopodele, moluștele și crustaceele vor deține și peste un deceniu și jumătate o cotă scăzută din piața de gen (aproximativ 10%).


În general, peste un deceniu și jumătate, speciile consumate vor fi mult mai variate în fostele țări ale blocului sovietic, va crește, de asemenea, importanța produselor preparate și se modifica semnificativ forma de comercializare a produselor piscicole, ceea ce va constitui o nouă și importantă provocare pentru industria UE- 28, se arată în studiul FAO.


Consumul de pește pe cap de locuitor în UE-28 (kg/an/locuitor) (av=average=medie


Sursa: FAO

Alte articole recomandate:

Știți cine ia cu adevărat în serios calitatea vieții și a creat o platformă specială pentru a ajuta cât mai multă lume să ducă o viață mai sănătoasă? Sigur veți intui după ce aflați că platforma dezvoltată în parteneriat cu Fundația CardioPrevent se numește PROFI iubește sănătatea.   “Prin motivare pozitivă, platforma noastră combate sedentarismul și fumatul și totodată promovează o alimentație [...]
Producția bazată pe biotehnologie în România se ridică la aproximativ 5 miliarde de euro, a declarat, recent, pentru AGERPRES, Nicolae Hristea, director executiv al Asociației AgroBiotechRom.           'În România se folosește foarte multă biotehnologie, de la fabricarea iaurtului, brânzeturilor, a vinului și până la cea a medicamentelor. În ceea ce privește cifra de afaceri, cred că producția bazată p [...]
Ioan Șerbănescu: Termenul de condimente sau mirodenii a fost aplicat, mai întâi, exclusiv ingredientelor cu gust pătrunzător, iute sau aromatic, uneori parfumurilor sau chiar ingredientelor folosite pentru îmbălsămări. Astăzi există tendința de a limita utilizarea termenului, doar pentru ingredientele folosite la fabricarea produselor alimentare și a băuturilor, cu toate că unele dintre acestea continuă să aibă utilizări adiționale, în medicină sau [...]
McDonald Holdings (Japonia) Ltd. va raporta pentru anul fiscal 2014 pierderi de 17 miliarde de yeni (157 milioane dolari), din venitul net. Compania consideră că o serie de inovații în meniu, cum ar fi un nou Tonkatsu McBurger va convinge consumatorii să revină în restaurantele sale. “Rezultatele financiare ale companiei au fost afectate în mare măsură de incidentul Shanghai HUSI,” se arăta într-un comunicat al companiei. “Este probabil că [...]
Și la această ediție a târgului Indagra Food, compania Debiton Termo a demonstrat că este și va fi și în continuare unul dintre etaloanele de profesionalism și calitate a produselor și serviciilor oferite clienților săi. Astfel, în zilele evenimentului, vizitatorii au luat cunoștință cu foarte complexa gamă oferită prezenților dar și potențialilor clienți care vor să își optimizeze procesul tehnologi [...]
Interesul global pentru alimentele congelate a crescut în ultimii ani, ducând la numeroase oportunități de creștere pentru producători. De fapt, firma de cercetare Technavio, care a realizat studiul ”Frozen food packaging-Key considerations for optimising your business”, prezice că piața globală a ambalajelor alimentelor congelate va ajunge la aproape 8 miliarde de euro, în 2019, crescând la un CAGR de aproximativ 5%, până în 2020. [...]
Bucureștenii comandă cel mai mult și mai des de mâncare acasă și la birou, cheltuind în medie 50 lei pe o comandă zilnică, în timp ce clujenii, timișorenii și ieșenii care comandă mâncare online cheltuie aproximativ 40 lei per comandă, potrivit foodpanda România, platforma de comenzi de mâncare susținută de Rocket Internet, cel mai mare incubator de business-uri online din lume. La nivelul celor mai scumpe comenzi foodpanda tot Bucureștiul este lider, ce [...]
Pe toată perioada târgului INDAGRA (29 octombrie – 2 noiembrie 2014), ce are loc la Romexpo, în București, Organizația Somelierilor din România organizează între orele 12.00-13.00, 14.30-15.30 și 16.30-17.30, cursuri de degustare de vinuri. Cursurile se țin în cadrul pavilionului central (Pavilionul A) la standul D302.  În cadrul acestor cursuri se predau noțiuni despre vinuri, caracteristicile acestora, modul în [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN