Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Deși dispune de 400.000 ha de lacuri naturale sau artificiale (inclusiv Delta Dunării), de 84.500 ha de ferme piscicole, de 66.000 km de râuri, de 250 km de litoral și de o zonă economică exclusivă de 25.000 de km² în Marea Neagră, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul anual de pește pe cap de locuitor, cu un nivel de doar 6,3 kg, conform celor mai noi date publicate de Comisia Europeană în publicația sa ”Facts and figures on the Common Fisheries Policy Basic - statistical data - 2014 EDITION”, cifre susținute și de Asociația Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor și Comercianților de Pește din România - RO-FISH, organizație care asigură 80% din toată procesarea și desfacerea de pește din România.


 


Doar 4 kg de om!


 


Zona Mării Negre nu este cea mai importantă zonă de pescuit pentru România, aici găsim doar șprot, rechin, calcan și pești de talie mică. La un consum anual pe piața românească de circa 120.000 de tone în 2010, numai 15.000 de tone au provenit din producția autohtonă”, arăta Marian Cuzdrioreanu, președintele organizației RO-FISH, citat de Agerpres. În schimb, datele FAO indică un consum de pește de doar 4 kg/an/locuitor și o creștere a acestuia până în 2030 cu 58% față de nivelul actual, ceea ce ar însemna atingerea unui nivel de 6,3 kg/an/locuitor abia în 2030.


 


În urma României, conform datelor Eurostat, se află doar Ungaria, țară fără ieșire la mare, unde consumul anual de pește pe locuitor se ridică, în conformitate cu datele Eurostat la doar 5,3 kg. De altfel, din punctul de vedere al consumului de pește Europa se împarte în patru macro-regiuni, regiunea din care fac parte țările central și est-europene fiind cunoscută a nu avea o deosebită tradiție în consumul de produse din pește.


 


Cu toate acestea, studiile de specialitate arată că țările central și est-europene au un potențial însemnat de creștere a consumului de pește, în special în ceea ce privește semipreparatele procesate din pește.


 


Țările din nordul Europei consumă în special produse pescărești prelucrate și specii de pește de apă rece, cum ar fi cod, hering și macrou; statele din zona mediteraneeană preferă peștele proaspăt, neprelucrat și specii precum merluciul, sardina, și calamarul; iar Franța (considerată ea însăși o macroregiune) combină preferințele celor două macro-regiuni (cea nordică și cea mediteraneeană). Media europeană în ceea ce privește consumul anual de pește pe locuitor este de 23,1 kg, valoare ce se situează peste media mondială de 18,9 kg și care este de aproape 4 ori mai mare decât consumul din România.


 


Declin puternic al consumului, după Revoluție


 


Înainte de 1989 consumul de pește pe cap de locuitor în România era de circa 8,5 kilograme pe an, însă după Revoluție acesta s-a redus drastic: în 1990 a ajuns la 2,5 kg și la un minim de 2 kg/locuitor/an în perioada 1993 – 1999 după care a revenit pe creștere, atingând o valoare de 3,8-4,7 kg în perioada 2005-2008 și de 6,3 kg în prezent.


 


Prognozele RO-FISH arată însă că în 2-3 ani consumul de pește al României ar putea atinge o valoare de 8 kg/an/locuitor, nivel foarte apropiat de cel din 1989. Dacă am avea în vedere procentul de creștere indicat de FAO (+58%), pe care l-am aplica la datele furnizate pentru momentul actual de Eurostat și RO-FISH (6,3 kg) am ajunge la un nivel al consumului de 9,95 kg/an/locuitor în 2030 pentru piața românească.


 


"Consumul mediu de pește va crește la nivelul anului 1989, când România avea o flotă care ne situa pe locul trei la nivel european și pe zece la nivel mondial, ca volum al capturilor. Din 2007, s-a lucrat, atât la nivel de minister cât și de patronat, la un program de dezvoltare a sectorului de pescuit și am elaborat o strategie care să permită creșterea acestui sector cu beneficii majore pentru economie, dar și pentru siguranța alimentară a populației. Consumul românilor este încă mic, dacă ne raportăm la media vest-europeană de peste 20 kg/cap de locuitor,” declara pentru Agerpres, Marian Cuzdrioreanu, președintele organizației RO-FISH.


 


Creșterea accelerată a consumului de pește în România, în următorii ani, poate fi explicată și prin nivelul anormal de scăzut al consumului pe parcursul anilor `90 cuplat cu o așteptată creștere în nivelul de trai. În plus, extinderea gamei de noi produse disponibile pentru consumatorii români, împreună cu disponibilitatea crescută de produse pescărești, ca urmare a răspândirii rețelelor de supermarket-uri în întreaga țară va conduce la creșterea consumului de pește pe cap de locuitor. 


 


Românii preferă peștele congelat


 


Prețul, tipul peștelui și aspectul acestuia în vitrină sunt cele mai importante criterii de cumpărare pentru consumatorul român de produse piscicole, după cum relevă un studiu realizat de TNS CSOP în august 2012 pentru Revista Progresiv, studiu care mai arăta și că în 14% dintre gospodăriile din România nu se consumă deloc pește sau produse din pește, iar 56% dintre români sunt mai degrabă consumatori ocazionali de produse piscicole. Cele mai consumate produse piscicole sunt peștele proaspăt și cel congelat, peste 60% dintre respondenții la amintitul studiu declarând că obișnuiesc să le consume.


 


La polul opus, salatele din pește și specialitățile congelate au avut un grad de menționare de doar 15%. Un studiu FAO publicat la începutul acestui an arată de asemenea că speciile de pești de apă dulce sunt principalele specii consumate în Bulgaria, România și Slovacia, produsele respective fiind importate în special din țările din fosta URSS (inclusiv Țările Baltice), în condițiile în care producția internă reușește să acopere doar o mică parte din consum. Tiparul de consum al pieței românești de produse piscicole este orientat spre speciile de pește cu o valoare comercială scăzută.


 


Din cauza puterii de cumpărare scăzute, românii preferă peștele congelat, cel proaspăt fiind prea scump. Însă, datorită corectitudinii controlului veterinar, peștele congelat este foarte sigur pentru consum”, arăta Marian Cuzdrioreanu. „Românii consumă cel mai mult - 50% - pești pelagici - (macrou, hering, capelin, stavrid), 25% pește cu carne albă, 10% pești de apă dulce, 10% fructe de mare. Avem, însă, programe de dezvoltare a acvaculturii și pescuitului din apele interne și marine, astfel încât peștele să devină un aliment accesibil tuturor românilor. În prezent, importăm fructe de mare și pește congelat din toate colțurile lumii - Norvegia, Irlanda, Islanda, SUA, Canada, Spania, Insulele Feroe, Uruguay, Lituania, Argentina, Taiwan, China, Vietnam, Olanda, Danemarca, Polonia si Bulgaria (șprot)”, explica președinteleRO-FISH.


 


Țările sud-est europene, inclusiv România vor păstra în mare parte același profil de consum și în 2030, dar vor introduce treptat noi produse pe piețele lor se arată în raportul FAO. De exemplu, produsele piscicole precum creveții și tonul vor fi din ce în ce mai des întâlnite în pescării și supermarket-uri. Cu toate acestea, macroul, codul, heringul, somonul și diverse moluște vor continua să fie speciile cele mai consumate și peste un deceniu și jumătate, pe piața românească.


Somonul va înregistra cea mai mare rată de creștere a consumului, 230 la sută între 1998 și 2030, explicația fiind aceea că această specie este din ce în ce mai competitivă în termeni de preț comparativ cu orice alt pește alb de captură, și în consecință va intra pe unele piețe central-europene în care există o nișă importantă pentru această specie, fie în stare proaspătă sau refrigerată, fie pe segmentul celor care vor să consume mai mult pește în loc de carne.


Conform FAO, timpul disponibil pentru gătit mai redus și îmbunătățirea puterii de cumpărare vor ”împinge” cererea către produsele piscicole preparate sau semi-preparate, care vor înlocui treptat unele produse piscicole marinate tradiționale sau unele produse conservate. Alte tipuri de produse piscicole, cum ar fi cefalopodele, moluștele și crustaceele vor deține și peste un deceniu și jumătate o cotă scăzută din piața de gen (aproximativ 10%).


În general, peste un deceniu și jumătate, speciile consumate vor fi mult mai variate în fostele țări ale blocului sovietic, va crește, de asemenea, importanța produselor preparate și se modifica semnificativ forma de comercializare a produselor piscicole, ceea ce va constitui o nouă și importantă provocare pentru industria UE- 28, se arată în studiul FAO.


Consumul de pește pe cap de locuitor în UE-28 (kg/an/locuitor) (av=average=medie


Sursa: FAO

Alte articole recomandate:

Cele mai mari zece companii din industria bunurilor de larg consum alimentare au afaceri anuale de 355 de miliarde de euro, conform calculelor ZF. Pe piața locală ele fac afaceri de circa 1,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că România este practic inexistentă în economia totală a businessului lor, cu o pondere de 0,4%.  Giganți precum Nestlé, Coca-Cola, Da­no­ne sau Unilever controlează ce mănâncă și ce bea o lume întreagă prin intermediul a [...]
Piața de produse de nutriție sănătoasă pentru copii înregistrează o ușoară creștere în ultimii 2 ani; Copiii de până în 10 ani, cei mai “răsfățați” atunci când vine vorba de grija acordată unei alimentații sănătoase; Diferența de preț dintre o gustare clasică și una naturală nu este foarte mare, calitatea fiind de cele mai multe ori diferită;   (Comunicat) Conform estimărilor Unicorn Naturals, [...]
Statele membre UE vor fi obligate sa reduca utilizarea pungilor de plastic cu cel putin 80%. Potrivit unui proiect legislativ adoptat  de Parlamentul European, scaderea utilizarii plasticului la cel mult 20% din totalul volumului de ambalaje trebuie sa aiba loc pana in 2019. Actul normativ prevede ca statele membre pot aplica in acest scop taxarea pungilor sau pur si simplu interzicerea oferirii acestora gratis, cu exceptia celor foarte usoare, utilizate pentru a impacheta carnea cruda, [...]
TVA de 9% la pîine este o măsură temporară, ale cărei efecte urmează să fie analizate la un an de la introducere, adică în mai puțin de o lună. Dacă impactul nu este pozitiv, cota riscă să revină la 24%. Ministrul Finanțelor mizează pe înregistrarea mai multor firme în domeniu, astfel încât să scadă evaziunea. Datele de la Registrul Comerțului, obținute de Capital, arată, însă, că numărul companiilor din domeniu este mai mic, acum, decât era [...]
Actorul Gerard Depardieu a anunțat că își va lansa propria marcă de vodcă, în Rusia, unde a primit cetățenia anul trecut. Actorul francez, aflat în vizită în regiunea Volga, a spus că băutura va fi produsă din materie primă pură din punct de vedere ecologic și cu apă de izvor, scrie The Telegraph. Depardieu a precizat că mai vrea să producă în Rusia o linie de ustensile de bucătărie și să deschidă un lanț de restaurante cu numel [...]
Producătorul de vin Mur­fatlar, liderul pieței de profil după cifra de afaceri din 2014, trimite la export circa 20% din producție, însă vrea să majoreze livrările la extern, atât prin consolidarea pe piețele unde deja este prezent, dar și pe altele noi, precum cele din Europa Centrală.   „SUA și Israel rămân piețe prin­cipale, tradiționale. Totodată avem vânzări foarte bune în Italia, Spania, Anglia datorită comu­nităților de români [...]
Acum, după derularea lucrărilor celei de-a V-a ediții a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk 2016, domnul Ministru al Agriculturii a publicat pe pagina de Facebook a domniei sale un mesaj adresat organizatorilor eevenimentului, dar și actorilor din sectoarele de carne și lapte ale României. Iată textul Domniei Sale: ”Mulțumesc organizatorilor Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk pentru discuția la care am participat [...]
Un producător belgian de ciocolată numit ISIS este nevoit să își schimbe numele, pentru a doua oară într-un an, din cauză că noua sa identitate, "ISIS chocolates" suferă din cauza asocierii acesteia de către cumpărători cu gruparea jihadistă Stat Islamic.w.isischocolates.be) Anul trecut, compania și-a schimbat numele din Italo Suisse, întrucât compania nu avea nicio legătură cu niciuna dintre cele două țări. Acum,compania este nevoită să renunțe și la numele de ISIS, [...]

 

Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN