Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Studiile realizate încă din anii 50, folosind electroforeza pe hârtie (PE), au scos în evidență polimorfismul proteinelor majore din lapte, Beta-LG fiind prima proteină al cărei polimorfism a fost identificat în 1955. Odată cu apariția unor tehnici de analiză a proteinelor: SGE (electroforeza în gel de amidon), AE (electroforeza în gel de agaroză), PAGE (electroforeza în gel de poliacrilamidă), IEF (electroforeza prin focalizare izoelectrică), HPLC (cromatografia în faza lichidă de înaltă performanță), Maldi TOF-MS (spectrometria de masă), s-au îmbunătățit substanțial cunoștințele legate de polimorfismul proteinelor majore din lapte la diverse specii de fermă.


Studiul polimorfismelor proteinelor din lapte la taurine, bubaline, ovine și caprine


Apariția tehnicilor bazate pe analiza ADN; PCR (reacția în lanț a polimerazei), PCR-RFLP (polimorfismul de lungime al fragmentelor de ADN amplificate și restrictate), SSCP (polimorfismul de conformație al fragmentelor de ADN monocaternare), RT-PCR (reacția în lanț a polimerazei în timp real) și a tehnicilor de secvențiere a ADN-ului, au permis descifrarea polimorfismelor care apar în structura genelor, care au repercusiuni asupra expresiei genice și compoziției în aminoacizi a variantelor genetice ale proteinelor majore din lapte.


Mutațiile care au apărut de-a lungul timpului în structura genelor care codifică cele 6 proteine majore din lapte au dus la apariția mai multor variante genetice, la acești loci. Aceste variații, denumite generic ”polimorfisme”, indică faptul că fiecare specie proteică din lapte poate să se prezinte sub două sau mai multe forme codificate de gene autozomale (alele), între care există interacțiune de co-dominanță, ceea ce înseamnă că ambele alele se exprimă la indivizi heterozigoți.


Alfa S1-CN este o proteină din lapte constituită din 199 aminoacizi, având o greutate moleculară de 23,614 kDa. La taurine, la locusul Alfa S1-CN, au fost identificate până în prezent 10 variante genetice: A, B, C, D, Eyak, Ebali, F, G, H și IRV. Alela IRV a fost redenumită ISM, deoarece nu a fost evidențiată la alte rase de taurine din România, fiind caracteristică numai rasei Sură de Stepă, varietatea moldovenească (SM=Sură Moldovenească). La bubaline au fost identificate 3 variante genetice: A, B și BRV.


În urma caracterizării la locusul Alfa S1-CN a populațiilor de Bivol Românesc, aceasta fiind redenumită după regiunea în care a fost identificată: S1-CN BBT (BT=Bivol din Transilvania). La ovine au fost identificate 9 variante genetice (A, B, C, D, E, F, G, H, I), în timp ce la caprine au fost identificate 17 variante genetice (A, B1, B2, B3, B4, C, D, E, F, G, H, I, L, M, N, 01, 02).


Beta-CN, proteină din lapte constituită din 209 aminoacizi, are o greutate moleculară de 23,983 kDa. La taurine, la locusul Beta-CN au fost identificate 14 variante genetice (A1, A2, A3, B, C, D, D, A3m, B2, A4, H, F, A5 și G), iar la bubaline au fost identificate 3 variante genetice (A, B și CRV). La ovine nu există dovezi clare privind polimorfismul la nivel proteic, iar caprine au fost identificate 8 variante genetice (A, A1, B, C, D, E, 0 și 0 prim).


Alfa S2-CN este o proteină din lapte constituită din 207 aminoacizi, având o greutate moleculară de 25,150 kDa. La taurine, la locusul Alfa S2-CN, au fost identificate 4 variante genetice (A, B, C, D), iar la bubaline 3 variante (A, B, C).  La ovine au fost identificate variantele A și B, iar la caprine 9 variante genetice: A, B, C, D, E, F, G, 0 și 0 prim.


Kappa-CN este o proteină din lapte, constituită din 169 aminoacizi, având o greutate moleculară de 19,007 kDa. La taurine, la locusul K-CN, au fost identificate 11 variante genetice (A, B, C, B2, E, F, G, Az, H, I, J). La bubaline, 2 variante genetice (A, B), iar la ovine o singură variantă genetică. La caprine sunt cunoscute 16 situsuri polimorfice, care corespund unui număr de 13 variante proteice și 3 mutații tăcute, implicând un număr de 15 situsuri polimorfe doar în exonul 4: A, B, B prim, B secund, C, C prim, F, G, H, I, J, L, D, E, K și M.


Alfa-LA, proteină din lapte constituită din 123 aminoacizi, are o greutate moleculară de 14,175 kDa. La taurine au fost identificate, la locusul Alfa-LA, 3 variante genetice (A, B, C), la bubaline și ovine câte 2 variante genetice (A, B),   la caprine 2 variante genetice: AI, respectiv AII.


Beta-LG este o proteină din lapte, constituită din 162 aminoacizi, cu o greutate moleculară de 18,277 kDa. La taurine, la locusul Beta-LG au fost identificate 13 variante genetice (A, B, C, Dr, Dyak, E, F, G, W, H, I, J), iar la bubaline, ovine și caprine variantele genetice A și B.


 


Influența variantelor genetice ale proteinelor majore din lapte asupra cantității


La taurine, influența variantelor genetice ale proteinelor din lapte asupra cantității acestuia a fost evaluată în numeroase studii. Astfel, genotiporile BB de la locusul Alfa S1-CN, A2A2 de la locusul Beta C-N, AA de la locusul Beta LG și AA (+15) de la locusul Alfa-LA au fost asociate cu o mai mare cantitate de lapte.


La ovine, studiile privind influența genotipurilor de la locusul Beta-LG asupra cantității laptelui sunt contradictorii; o parte dintre specialiști au constatat în urmă cu 20 de ani, la rasa Sarda, că genotipul BB este asociat cu o mai mare cantitate de lapte, în timp ce alt grup de cercetători a constatat, la rasa de ovine Siciliană, o superioritate a indivizilor AB la acest locus, în ceea ce privește producția de lapte. La rasa Valle de Belice, genotipul AA a fost asociat cu o cantitate și mai mare de lapte. La caprine se constată că genotipurile AA au o producție sensibil mai mare, față de celelalte genotipuri.


Genotipul CC de la locusul Alfa S1-CN, genotipul BB de la locusul Kappa-CN și genotipul BB de la locusul Beta-LG au fost corelate, la taurine, cu un conținut mai mare de cazeină și proteină totală a laptelui. Genotipul BB de la locusul Beta-LG a fost corelat cu un conținut mai mare de grăsime a laptelui, iar laptele provenit de la genotipul CC (locusul AlfaS1-CN), genotipul BB la locusul Beta-CN și genotipul BB la locusul Kappa-CN, coagulează laptele într-un imp mult mai scurt decât celelalte genotipuri. În același timp, genotipul BB de la locusul Kappa-CN influențează pozitiv randamentul de transformare a laptelui în brânzeturi, în comparație cu genotipurile AA, diferențele constante fiind între 2,7-15%, în funcție de tipul de brânză fabricată.


Pentru altă specie, efectele polimorfismului AlfaS1-CN asupra laptelui de capră au fost studiate, primar, la rasele franceze. Rezultatele au indicat că alela A, în comparație cu alelele E și F, are un efect semnificativ pozitiv asupra conținutului de proteină, grăsime și proprietăților de prelucrare a laptelui. Brânzeturile provenite de la genotipurile AA au un gust mai slab pronunțat de capră (datorită lipolizei mai slabe), în comparație cu genotipurile FF, care au un gust mai pronunțat (datorită lipolizei mai accentuate). Rezultate similare au fost obținute la rasele spaniole, la cele norvegiene și la unele rase din SUA.


La ovine, genotipul CC de la locusul Alfa S1-CN are o influență pozitivă asupra compoziției laptelui și randamentului de obținere al brânzeturilor. În experimente de fabricare a brânzeturilor s-au obținut diferențe (+) între genotipul CC, în comparație cu genotipurile CD, respectiv DD. Genotipul BB de la locusul Beta-LG a fost asociat cu un conținut mai mare de grăsime al laptelui și mai sărac în lactoză, având un efect favorabil asupra randamentului de obținere al brânzeturilor.

Alte articole recomandate:

în luna octombrie 2013, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatații agricole și centre de colectare de către unitățile procesatoare a crescut atât față de luna precedentă cât și față de luna octombrie 2012 cu 3,5%, respectiv cu 7,5%. În perioada 1.I – 31.X.2013 comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatații agricole și centre de colectare de către unitățile procesatoare a [...]
Preturile materiilor prime pentru industria alimentara sunt in scadere pe pietele internationale si pun o presiune tot mai mare pe preturile produselor finite din industria FMCG. Conform cotatiilor afisate de principalele burse pentru cereale, carne sau oleaginoase, preturile pentru principalele materii prime sunt in scadere usoara de mai multe luni consecutiv, informeaza Revista Piata. Pe lantul alimentar, crescatorii de animale sunt printre primii beneficiari ai recoltelor bune d [...]
(Comunicat) REECO va organiza pentru a doua oară târgul și conferințele PV Platform România, punctul de întalnire nr.1 pentru experții din domeniul fotovoltaic, între 9 și 11 aprilie 2014 la Expo Arad International. Evenimentul va avea loc în paralel cu cea de-a VI-a ediție ENREG ENERGIA REGENERABILA®, cel mai mare târg de energie regenerabilă și eficiență energetică în construcții și renovări din euro regiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa. În [...]
Telemeaua de Ibănești este al doilea produs românesc care a obținut certificare în Uniunea Europeană, după magiunul de Topoloveni. Producătorul care a reușit să pună brânza autohtonă pe masa europenilor spune că elaborarea documentației a durat un an și jumătate și că singurul lucru care l-a costat au fost analizele de laborator ale produsului, obligatorii a fi atașate dosarului pentru Bruxelles. Situată pe valea Gurghiului din județul [...]
Ilias Pliatsikas, managerul de 34 de ani care conduce Fabrica de Lapte Brașov, subsidiara producătorului grec de lactate Olympus, spune că este foarte dificil în România să găsești tehnicieni (electricieni, mecanici) și că nu mai sunt școli care să pregătească tinerii pentru astfel de meserii, informează Ziarul Financiar. „Este greu să găsești oameni pe po­ziții de middle level, nu mai sunt școli de electricieni. Dacă vrei ingineri găsești la un nivel foarte bun, dar [...]
  Rafinarea, una dintre importantele modalități de prelucrare a grupului alimentar ce implică această etapă tehnologică, are un scop (similar, într-un fel) cu cel al preparării sau fermentării. Câtă vreme trebuie realizată în vederea eliminării părților mai puțin digerabile ale produsului final, se impune să fie aplicată ocolind degradarea și pierderile situate peste limita admisă de cursul tehnologic. Tot mai frecvent, rafinarea are rolul eliminării componentelo [...]
”Una dintre preocuparile primordiale ale companiei Valdo Invest este aceea de a contribui la protectia mediului”, a declarat pentru infoALIMENT Magazin domnul Alexandru Constantin, Senior Sales Manager, care are sub conducere divizia de tehnologii pentru vinificatie si bere. Tocmai de aceea, la Indagra, Valdo Invest a propus potentialilor clienti instalatii de separare si recuperare a substantelor rezultate din procesul tehnologic, fapt care conduce la diminuarea sunstantiala a [...]
Participarea companiei Lantec Industries la Indagra 2014 a fost pe cat de consistenta, pe atat de benefica, noutatea prezentata la unul dintre standurile organizate, fiind Extractorul de esente, recomandat pentru procesarea oricarei plante tehnice sau aromatice dar, cu un plus pentru fabricarea uleiului de nuca, dupa cum ne-a declarat domnul Valentin Oprea, Director General. Toto domnia sa a declarat pentru infoALIMENT Magazin ca firma pe care o conduce poate livra echipamente pentru [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN