Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

Salatele gata pentru consum (ready-to-eat) sunt produse preparate în avans care pot fi consumate ca atare după comercializare. Fac parte din categoria alimentelor care asigură confortul, fiind ușor de utilizat și economisind timpul consumatorului. Varietatea mare de fructe și legume, respectiv posibilitățile nelimitate de combinare conduc la o diversitate impresionantă de salate gata pentru consum și reprezintă o modalitate de a ajunge mai aproape de obiectivul consumului mai multor fructe și legume proaspete, esențial pentru un stil de viață sănătos.


Salată și salate în alimentație


Salata (Lactuca sativa) este o plantă legumicolă erbacee din familia compozeelor, cu frunze mari și rotunde sau ovale, netede sau încrețite, comestibile. Conform dicționarelor limbii române, originea cuvântului salată este în neogreacă, saláta, franceză, salade și germană, Salat.


În dicționarele limbii engleze, originea cuvântului salade este cuvântul latin salata care înseamnă sărat, fiind derivat de la sal (sare). Asocierea sării cu salata se datorează faptului că legumele erau asezonate cu saramură sau cu un sos sărat din ulei și oțet încă din timpurile romane.


Salata este un fel de mâncare popular, gata pentru consum, de obicei servit rece sau la o temperatură moderată și, adesea, asezonat cu sare, oțet și ulei sau cu diverse sosuri, dressing-uri, respectiv cu verdeață (frunze de mărar, pătrunjel, busuioc etc.). De multe ori, salata este un amestec de produse vegetale frunzoase, de exemplu salată verde, salată roșie, frunze de spanac, rucola, varză, foi de ceapă verde, leurdă, lobodă etc. Alte salate sunt preparate din legume crude, precum roșii, ardei, castraveți, ceapă, fenicul sau din rădăcinoase tăiate sau răzuite ca ridichi, morcov, țelină.


De asemenea, salatele pot conține multe alte ingrediente precum fructe proaspete sau uscate, cereale integrale, crutoane, carne, fructe de mare, pește, paste, brânză, ouă și dulciuri. Deși multe salate conțin ingrediente în stare proaspătă, unele sunt preparate din ingrediente fierte (mazăre și fasole boabe, fasole păstăi, porumb dulce, cartofi, morcov, sfeclă roșie, sparanghel, carne etc.), coapte (vinete, ardei etc.), murate (castraveți, varză, conopidă etc.), extrudate (cereale), uscate (stafide, prune etc.).


Cele mai multe salate sunt servite reci, cu toate că unele salate, de exemplu cele care conțin cartofi fierți, sunt preferate calde. Adesea, încălzirea este considerată un factor care exclude alimentul din categoria salată astfel că acesta este denumit altfel, după ingredientele principale conținute, ca umplutură pentru sandvișuri, șaorma, garnitură sau topping pentru sandvișuri etc.


Salatele pot fi servite la orice masă din zi și în orice moment în timpul mesei, de exemplu:


-     salate aperitiv, ușoare, pentru a stimula pofta de mâncare, ca primul fel la masă;


-     salate care însoțesc felul principal ca o garnitură;


-     salate ca fel principal de mâncare care conțin, de obicei, un ingredient consistent, de exemplu piept de pui sau felii de carne de vită;


-     salate de încheiere, pentru a liniști stomacul, după felul principal de mâncare;


-     salate desert, dulci care conțin fructe, uneori în aspic și/sau frișcă.


 


Legume și fructe în salate gata pentru consum


Legumele și fructele proaspăt tăiate, gata pentru consum presupun o pregătire minimă a legumelor și fructelor proaspete, crude, prin spălare, descojire, feliere, tocare, mărunțire, amestecare,  înainte de ambalare în vederea comercializării. Acestea sunt păstrate în condiții de refrigerare și sunt destinate consumului în stare crudă, de exemplu salată verde sau roșie tocată ambalată, morcovi fragezi descojiți sau tăiați, varză tocată, salată de varză cu morcovi, inflorescențe de conopidă și broccoli, tomate felii, ardei felii, țelină felii sau răzuită, salate mixte etc. Produsele nu au nevoie de prelucrare ulterioară (spălare, preparare etc.) cu excepția adaosului de sosuri, crutoane sau alte ingrediente, în funcție de preferințele consumatorului.


Ambalarea salatelor gata pentru consum folosește, de obicei, ambalaje transparente pentru vizualizarea conținutului, confecționate din materiale plastice: pungi flexibile din polietilenă, polipropilenă sau materiale plastice complexe, respectiv pahare, cutii și caserole de volume și forme diferite (cilindrice, tronconice, cu secțiune rectangulară, hexagonală, octogonală etc. în funcție de imaginație, dorința de personalizare a produsului și eficiența ocupării spațiului de transport și depozitare).


Pretutindeni în lume, salatele sunt vândute în supermarket-uri, restaurante și lanțuri fast-food. De asemenea, multe restaurante din lume au un bar pentru salate (salad bar) în care sunt expuse ingredientele din care clienții își pot prepara singuri salata pe care o doresc.


Riscuri posibile versus beneficii pentru sănătate


Salatele prespălate, gata pentru consum reprezintă o modalitate de a ajunge mai aproape de obiectivul consumului mai multor fructe și legume întrucât elimină timpul de pregătire necesar. La fel ca în cazul multor altor produse, consumul lor în stare crudă nu este întotdeauna sigur întrucât nu beneficiază de tratament termic, respectiv căldura din timpul gătitului care distrug bacteriile patogene, de exemplu Escherichia coli și Salmonella.


Frecvența toxiinfecțiilor alimentare cauzate de alimente este în creștere, salata fiind cel mai des întâlnită ca factor de transmitere, inclusiv salata spălată și ambalată. Cu toate acestea, nu există nici o dovadă care să sugereze că spălarea salatei sau a oricărui alt aliment acasă, în bucătăria consumatorului, este mai sigură decât cumpărarea unei salate prespălate.


Dimpotrivă, riscul prezenței agenților patogeni este mai mic în cazul cumpărării salatelor prespălate și ambalate fiindcă acestea sunt spălate de mai multe ori în apă clorinată pentru distrugerea agenților patogeni. O asemenea spălare este, de cele mai multe ori, mai profundă decât clătirea/spălarea rapidă, tipică, efectuată de consumatori în bucătăria proprie. De asemenea, în bucătăria de acasă poate să apară frecvent riscul contaminării încrucișate de la un aliment la altul, în timpul preparării alimentelor.


Numai practici corecte de spălare a chiuvetei, a plăcilor pentru tăiere, a ustensilelor de bucătărie, a blaturilor și a mâinilor cu apă caldă și detergent între etapele de lucru cu alimente diferite, precum și păstrarea cărnii crude separat de produsele proaspete pot preveni contaminarea încrucișată. În concluzie, beneficiile consumului de fructe și legume proaspete depășesc cu mult riscul minim de expunere la agenți patogeni transmiși prin alimente.

Alte articole recomandate:

(Mediafax) Inspectorii antifraudă fiscală au confiscat 40 de tone de carne de pui de la o firmă din Piatra-Neamț care ar fi înregistrat în contabilitate achiziții fictive, în baza unor facturi emise de societăți „fantomă“. Inspectorii antifraudă fiscală au identificat o firmă din Piatra-Neamț care a încercat evitarea plății către bugetul de stat a TVA pentru 38 de achiziții intracomunitare de carne de pui, în valoare totală de 2.074.453 de lei, [...]
Senatul nu a aprobat propunerea Președenției României de reexaminare a legii de reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care se solicita menținerea statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor. În solicitarea de reexaminare, Traian Băsescu explica faptul că desființarea celor 30 de inspectorate teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor și modificarea denumirii lor vor duce la p [...]
  Datele de la un sondaj exclusiv realizat de GlobalMeatNews a sugerat că opinia consumatorilor este foarte mult împărțită atunci când vine vorba de perspectiva de a manca carne imprimată 3D. Parte a unui articol special publicat pe acest subiect la începutul acestei luni, a fost realizat acest sondaj pentru a vedea dacă consumatorii ar fi dispuși să consume această carne sau nu. Dintr-un eșantion de 338 de persoane care au votat până acum, 39% au [...]
  Criteriile de evaluare a laboratoarelor de testare a alimentelor sunt reprezentate de norme generale și specifice, în baza cărora se realizează evaluarea, în vederea autorizării laboratoarelor supuse controlului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor. Funcționarea laboratoarelor în care se desfășoară activități supuse autorizării sanitar veterinare este condiționată de autorizarea acestora de către autoritățile competente.   Noi, [...]
Asociația Română a Cărnii și APRIL solicită reducerea cotei de TVA pe toată filiera de producție-procesare-comercializare, urmând să itensifice acțiunile de convingere a autorităților de luarea acestei măsuri. Astfel, într-un comunicat, ARC transmite că ”Scăderea TVA la carne și produse din carne, propusă în proiectul noului Cod Fiscal, va contribui la salvarea de la faliment a multor firme din domeniu, va ajuta la creșterea [...]
Ioan Șerbănescu:   Proprietățile senzoriale ale peștelui constituie unul dintre factorii cei mai importanți de analiză ai acestui produs alimentar. De aceea, primul contact al consumatorului cu produsul se realizează pe cale senzorială și – în consecință – proprietățile senzoriale dețin un rol primordial în selectarea și decizia de cumpărare. Cercetările sistematice din ultimele decenii, efectuate în domeniul senzoricii peștilor, au condus la acumularea [...]
conflictului din Ucraina, în perspectiva reducerii ofertei de grâu și porumb din această țară, dar și ca urmare a unor posibile sancțiuni pentru Rusia, în condițiile în care atât Rusia cât și Ucraina sunt printre cei mai mari exportatori de grâu la nivel mondial, iar Ucraina e jucător de top și în privința porumbului, potrivit unei analize a XTB Brokers.  De altfel, prețul grâului a crescut cu 17,4% în perioada 1 ianuarie – [...]
Fructele contabilizează 17% din valoarea producției agricole a UE, fiind culturi de înaltă valoare comercială, cu o mare diversitate de specii, cultivate pe zone de producție relativ mici. Astfel, culturile permanente (inclusiv vița-de-vie și măslinele) ocupă până la 5% din suprafața cultivată a UE, în timp ce fructele și legumele cultivate anual reprezintă 3% din suprafața arabilă a UE, repartizate în aproximativ 1,4 milioane d [...]

 

Conferinta Meat Milkk 2019
Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN
Ultimele anunturi