Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Maria Demetriad) 


Cu o pondere din ce în ce mai scăzută a stocurilor, fapt determinat de necesitatea obligatorie a măririi eficienței economice a fiecărei companii, managementul lor este esențial în organizarea unui flux de producție sau a unui întreg lanț. Cunoașterea principalelor aspecte ale unui bun management al stocurilor și, mai ales, punerea lor în practică, poate face diferența dintre succes și colaps. În acest sens, vă prezentăm câteva principii de management al stocurilor, elaborate de domnul Alexandru Costangioară, Lector Universitar Drd. al Universității din Oradea.


 


Stocul și conceptul de stocare


 


Stocurile reprezintă un ansamblu de bunuri sau articole acumulate în vederea unei utilizări ulterioare, care asigură alimentarea beneficiarului pe măsura nevoilor, fără ca acesta să fie perturbat de întârzieri în livrări sau incapacitatea temporară a furnizorului de a fabrica respectivul bun.


 


Pe plan mondial, conceptul de stocare s-a conturat în anii ’30, prin dezvoltarea unui sistem distinct de gestiune. Problematica stocurilor este extrem de diversă, cuprinzând decizii privind dimensiunile acestora, amplasamentul în teritoriu, reducerea cheltuielilor de stocare, portofoliul de produse sau conservare. Ponderea stocurilor în totalul activelor unei firme variază între 14-46%. În medie, stocurile reprezintă între 17-20% din capitalul activ al unei companii. De asemenea, stocurile dețin o pondere însemnată în PIB-ul unei firme, scăzând în ultimii 20 de ani de la 20% la 13%.


 


 


Riscurile pe care le presupun stocurile sunt date de mai mulți factori: Cheltuielile cu stocurile, Imobilizarea unei părți însemnate din capital în stocuri, Degradarea bunurilor și Uzura morală a bunurilor. Aceste riscuri variază în funcție de poziția companiei în lanțul logistic, după cum urmează: Riscuri în lanțul logistic Producător-Angrosist-Detailist, Lărgime (Mică, Mare), Profunzime (Mare, Mică ), Angajament (De durată, Termen scurt).


 


 


 


În cazul detailistului, riscurile pe care și le asumă sunt largi, dar nu profunde, fiind disipate între numărul mare de produse pe care le comercializează (până la 50.000, în cazul unui hipermarket). Chiriile mari pe care le plătesc detailiștii îi obligă să pună accentul pe viteza de rotație a mărfurilor, de unde angajamentul lor pe termen redus. Confruntați cu un număr mare de produse pe care le comercializează, detailiștii fac presiuni asupra angrosiștilor pentru creșterea frecvenței de aprovizionare, în condițiile achiziționării unor loturi tot mai reduse de mărfuri. Ca atare, angrosiștii sunt obligați să crească prețurile, ceea ce, practic, anulează avantajul deținut inițial de detailiști.


 


Ruperea cercului vicios


 


Pentru a rupe acest cerc vicios sunt necesare eforturi conjugate din partea tuturor membrilor canalului logistic. Rațiunile existenței stocurilor sunt sintetizate mai jos:


 


Pentru stocurile de materii prime: Discounturi din achiziționarea unui volum mare de mărfuri, Economii din consolidarea transporturilor, Prevenirea discontinuităților în producție, Prevenirea discontinuităților în aprovizionare, Acoperirea riscurilor conjuncturale.


 


Pentru stocurile de produse: Economii din consolidarea transporturilor, Economii de scară (volum mare al producției), Acoperirea cererii sezoniere: în acest sens existența unei capacități de producție temporare. (Este mai profitabilă existența unei capacități de producție mai mică, dar continuă, pe parcursul întregului an.), Prevenirea rupturilor de stoc,  Asigurarea ocupării forței de muncă, Eficientizarea costurilor cu stocurile.


 


Optimizarea managementului


 


În primul rând, este necesară optimizarea costurilor de stocare propriu-zise pe cele patru componente ale sale: Costurile de capital sau de oportunitate, Costurile de manipulare/depozitare, Costurile cu taxele și asigurările, Costuri cu deprecierea /furtul mărfurilor.


 


În esență managementul stocurilor ridică două probleme:


 



  • Mărimea lotului de aprovizionat

  • Momentul aprovizionării


 


Se pune, însă, problema unei opțiuni logistice de ansamblu a firmei, care să vizeze asigurarea nivelului de servire a clienților dorit, în condițiile scăderii costurilor logistice. Ținând seama de relația dintre nivelul de servire și costurile logistice, dezideratul de mai sus presupune:


 



  • Eficiență sporită a procesării comenzilor

  • Eficiență sporită a sistemului informațional logistic

  • Mijloace de transport mai rapide și mai sigure


 


Managementul stocurilor este direct determinat de următorii factori:


 


Cerere independentă, versus cerere dependentă. Prima dintre ele vizează o cerere independentă, care nu depinde de cererea altor produse. De exemplu cererea de salam este independent, pe când, cea de membrane este dependentă. În lucrările de specialitate, se precizează că dependența poate fi verticală (când fabricarea unui produs necesită o piesă componentă), sau orizontală (când un produs trebuie să fie însoțit de instrucțiuni de utilizare).


 


Astfel, în multe procese de producție, cererea de ingrediente, materii prime etc. depinde de cererea de produse finite. În contrast, cererea multor produse finite este independentă. Natura cererii influențează direct opțiunea pentru o anumită politică de stocare. În cazul produselor cu cerere independentă, politica de stocuri se bazează pe prognoze ale cererii acestora. Invers, pentru produsele cu cerere dependentă, cererea de materii prime, materiale, subansamble etc. va depinde de prognozele privind cererea produsului final.


 


Sisteme Proactive, versus sisteme Reactive


 


Politica de stocuri a companiei va depinde și de abordarea cererii. Sistemele reactive (Pull - Systems) vor ”trage ” un produs de-a lungul lanțului logistic, odată ce se va manifesta cerere pentru acesta. În mod tipic, sistemul logistic al McDonalds este de acest tip: hamburgerii sunt pregătiți doar atunci când se primește o comandă pentru ei.


 


În contrast sistemele proactive anticipează cererea și ”împinge” produsele acolo unde este nevoie, la momentul potrivit și în cantitatea potrivită. Sistemul reactiv al restaurantelor McDonalds este eficient în cazul unei cereri relativ constante, dar va avea de suferit în cazul unor fluctuații majore ale cererii, ca de exemplu, cum este cazul restaurantelor plasate în incinta unor aeroporturi internaționale. În plus, deficiența majoră a sistemelor reactive este dată de faptul că toate comenzile de stocuri sunt declanșate de cererea manifestată la nivelul unor unități individuale. Rezultă, deci, o lipsă de coordonare în aprovizionarea unităților firmei. În contrast, sistemele proactive răspund adecvat nevoilor logistice de ansamblu ale firmei, dar mai puțin eficient la cererea unităților individuale ale acesteia.

Alte articole recomandate:

In cadrul celei de-a 11-a editii a Summitului 3PL care s-a tinut pe 13 noiembrie in Amsterdam, FM Logistic a fost desemnata “Cel mai bun furnizor 3PL pentru retaileri” de catre companiile din acest sector de activitate. Obiectivul acestui eveniment organizat anual de catre Eyefortransport este promovarea furnizorilor logistici pentru excelenta operationala si valoarea adaugata a serviciilor oferite. FM Logistic a fost premiata la sectiunea ‘Retail Supply Chain’ pe baza [...]
Ioan Șerbănescu: Principalele condiții care favorizează apariția incendiilor constau în prezența, în anumite împrejurări determinate, în același timp și spațiu, a materialelor și substanțelor combustibile, precum și a surselor potențiale de aprindere. Ordinea interioară, din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor, reprezintă ansamblul unor dispoziții stabilite, aplicate și respectate în incinta unităților productive sau comerciale [...]
Chep, lider mondial în servicii de reutilizare prin închiriere a paleților și-a anunțat intrarea pe piața serviciilor logistice din industria lactatelor, ca partener al Delaco, unul dintre principalii jucători de pe acest segment. Furnizorul de soluții logistice va prelua administrarea operațiunilor cu paleți prin implementarea serviciului de reutilizare prin închiriere a paleților, noteaza Progresiv.   Delaco devine, astfel, primul jucător de pe piaț [...]
Gabriel și Florin Pleșca, doi frați din Oradea de 40 de ani, respectiv 42 de ani, au dezvoltat fabrica de gheață alimentară Icelandia în hiper­marketuri și în segmentul HoReCa, dar gheata se preteaza si utilizarii in depozitelor de alimente. Ideea afacerii a venit în urmă cu 13 ani când Gabriel Pleșca și so­ția lui au observat că pe barul dintr-o pizzerie frapiera era în per­manență goală, noteaza Ziarul financiar. „La câteva luni [...]
Transportatorul orădean de marfă Frigoexpres, care a intrat în insolvență în august anul trecut, a ajuns să își asigure 70% din  business din livrările în străinătate, în țări precum Germania, Franța sau Danemarca, unde a semnat contracte cu producători de legume și lapte după ce înainte de insolvență cea mai mare parte a afacerilor erau generate de transportul pe piața locală. „Am depus planul de reorganizare. Noi suntem optimiști, rămâne [...]
Cu o pondere din ce în ce mai scăzută a stocurilor, fapt determinat de necesitatea obligatorie a măririi eficienței economice a fiecărei companii, managementul lor este esențial în organizarea unui flux de producție sau a unui întreg lanț. Cunoașterea principalelor aspecte ale unui bun management al stocurilor și, mai ales, punerea lor în practică, poate face diferența dintre suscces și colaps. În acest sens, vă prezentăm [...]
Gabriel Andronescu, country manager al furni­zorului de paleți CHEP România, spune că avansul cererii de paleți este direct proporțional cu creșterea volumelor de marfă paletizată și a numărului de produse (SKUs), ceea ce poate reprezenta un barometru pentru mersul industriilor.   „În general, creșterea cererii de paleți se observă atunci când o companie își extinde producția fie datorită creșterii cererii domestice sau de la export pentru produsel [...]
Piața globală de echipament frigorific comercial a înregistrat o valoare de 29,1 miliarde de dolari în 2012 și este de așteptat să ajungă la 46,6 miliarde de dolari în 2018, în creștere cu un ritm mediu anual de aproximativ 8,2 la sută pentru intervalul de timp 2012-2018, potrivit raportului "Commercial Refrigeration Equipment Market - Global Industry Size, Market Share, Trends, Analysis and Forecast, 2012 - 2018" publicat de firma de consultanță [...]

 

Conferinta Meat Milkk 2019
Meat Milk TV
infoALIMENT MAGAZIN