Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOIUniversitatea Dunărea de Jos din Galați) 


În Registrul Uniunii Europene, privind mențiunile nutriționale și de sănătate, este aprobată cererea pentru un singur polifenol extras din ulei de măsline, hidroxitirozolul, care contribuie la protejarea lipidelor din sânge față de stresul oxidativ, deci cu rol în controlul colesterolului. Alte 19 cereri au fost respinse: antioxidanți și polifenoli din fructe de pădure (afine, coacăze, merișor, zmeură și căpșune), miere, ciocolată, extract din coaja strugurilor albi sau roșii, polifenoli din cacao, polifenoli și vitamine din extract de rodie, polifenoli din vin roșu, fructe și legume prelucrate, ceai, extract pulbere cu conținut de polifenoli din mere, polifenoli din măsline și scoarță de pin maritim francez.


 


Polifenoli


 


Polifenolii sunt o clasă de compuși preponderent naturali și câteva substanțe chimice organice sintetice sau semisintetice caracterizați de prezența unui număr de unități structurale fenolice. Numărul și structura unităților fenolice stau la baza proprietăților fizice, chimice și biologice (metabolice, toxice, terapeutice etc.) unice ale unor polifenoli, de exemplu acidul tanic și elagitaninul. Numele provine din limba greacă veche polus însemnând mult, mulți, iar fenol indicând structura chimică formată prin legarea unei grupări –OH la un inel benzenic (fenil).


Polifenolii au un rol important în ecologia majorității plantelor, efectele lor în țesuturile vegetale fiind:


 


-     eliberarea și suprimarea hormonilor de creștere, de exemplu auxina;


-     protejarea împotriva radiațiilor ionizante și a asigura culoarea (pigmenți din plante);


-     descurajarea erbivorelor (proprietăți senzoriale) și a infecțiilor microbiene (fitoalexine);


-     molecule de semnalizare ale maturării și altor procese de creștere.


Cei mai abundenți polifenoli sunt taninurile condensate care se găsesc în aproape toate tipurile de plante. Polifenolii sunt concentrați în țesutul frunzelor, straturile scoarței copacilor, flori și fructe dar au rol și în descompunerea resturilor vegetale din pădure și în ciclul substanțelor nutritive. Concentrația în care se găsesc variază mult în funcție de tip, fiind cuprinsă între 1 și 25 % fenoli și polifenoli totali, raportat la substanța uscată a masei vegetale. Polifenolii se găsesc și în animale. Astfel, la artropode (insecte și crustacee), polifenolii au rol în sclerozarea cuticulei datorită prezenței unei enzime, polifenoloxidaza.


 


Alimente funcționale


 


Noțiunea „aliment funcțional” a fost introdusă pentru prima dată în Japonia, în jurul anului 1980 și se referă la un aliment care are o funcție suplimentară, adesea legată de promovarea sănătății sau de prevenirea bolilor, dată de mai multe ingrediente pe care le conține sau obținută prin adaosul unor ingrediente noi. Până în prezent, Japonia este singura țară care are stabilit un proces specific de reglementare pentru alimente funcționale și peste 100 de produse aprobate de Ministerul Japonez al Sănătății.


 


 


În SUA, categoria alimentelor funcționale nu este recunoscută legal, însă există preocupări numeroase, atât în rândul producătorilor, cât și al instituțiilor. Astfel, la cea de a 9-a Conferința internațională „Alimente funcționale și boli cronice: știință și practică”, la Universitatea din Nevada, Las Vegas, 15-17 martie 2011 a fost dezbătută definiția următoare: „Alimentul funcțional este un aliment natural sau prelucrat care conține compuși biologici activi cunoscuți în cantitate și calitate definite pentru a asigura un beneficiu de sănătate dovedit și documentat clinic, fiind astfel o sursă importantă de prevenire, gestionare și tratare a bolilor cronice ale epocii moderne.”


În cadrul Comisiei Europene, în Spațiul European de Cercetare (European Research Area) a fost creată acțiunea concertată Știința Alimentelor Funcționale în Europa (Functional Food Science in Europe, FUFOSE) și au fost finanțate 47 de proiecte FP5, FP6 și FP7 adresate beneficiilor alimentelor funcționale asupra obezității, diabetului, alergiilor, osteoporozei, sănătății mentale, cancerului și bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, încă nu există o directivă care să legifereze alimentele funcționale.


Alimentele funcționale includ alimentele prelucrate sau fortificate cu aditivi de promovare a sănătății, cum ar fi produsele îmbogățite cu vitamine. Nu includ acele alimente care sunt fortificate pentru a corespunde reglementărilor, iar modificarea nu este trecută pe etichetă ca un adaos semnificativ, de exemplu adaosul de iod în sare de masă sau de vitamina D în lapte pentru rezolvarea problemelor de sănătate publică precum deficitul de iod sau rahitismul. Alimentele obținute prin fermentare cu ajutorul culturilor vii sunt considerate alimente funcționale cu efecte probiotice.


 


Conținutul de polifenoli în câteva alimente


 


În general, alimentele conțin amestecuri complexe de polifenoli. Cele mai importante surse de polifenoli sunt alimente consumate pretutindeni în lume, în cantități mari: fructe, legume, ceai verde, ceai negru, vin roșu, cafea, ciocolată, ulei de măsline. De asemenea, plantele aromate, condimentele, nucile și algele sunt surse potențiale de polifenoli. Unii polifenoli sunt specifici anumitor alimente: flavanone în citrice, izoflavone în soia, floretin glcozide în mere, în timp ce alți polifenoli, de exemplu quercetina se găsesc în toate produsele vegetale: fructe, vegetale, cereale, leguminoase, ceai și vin.


 


 


Unii polifenoli sunt considerați substanțe antinutritive întrucât interferă cu absorbția substanțelor nutritive esențiale, în special fier și alți ioni metalici și, de asemenea, se leagă de enzime digestive și alte proteine, în special la rumegătoare. Compușii fenolici și carotenoizii cu proprietăți antioxidante din legume sunt mai puțin modificați la tratamentul cu abur decât prin prăjire.


 


Ceaiul, al doilea lichid consumat în lume, după apă, este bogat în polifenoli, în special ceaiul verde. În conținutul de polifenoli de până la 30% în substanța uscată a frunzelor, predomină catechinele: epigalocatechin-3-galatul, epigalocatechina, epicatechin-3-galatul și epicatechina dar sunt prezenți și alți polifenoli: camferol, miricetină, apigenină, and luteolină. Există numeroase studii în curs care evidențiază caracterul antioxidant al ceaiului datorită conținutului de polifenoli, cu efecte benefice asupra sănătății precum reducerea riscului de cancer, diabet sau boli cardiovasculare.


Alte studii au descoperit polifenoli în numeroase produse vegetale în care predomină quercetina dar sunt prezente și luteolina, apigenina și camferolul, de exemplu: frunze de ceapă (quercetină 1497,5 mg/kg, luteolină 391,0 mg/kg și camferol 832,0 mg/kg), mazăre (apigenină 547,0 mg/kg), ardei (apigenină 272,0 mg/kg), usturoi (apigenină 217,0 mg/kg), țelină (luteolină 80,5 mg/kg), broccoli (luteolină 74,5 mg/kg substanță uscată) morcov (luteolină 37,5 mg/kg), ridichi albe (luteolină 9,0 mg/kg) etc. Fructele conțin aproape exclusiv quercetină în timp ce camferolul și miricetina se regăsesc în cantități foarte mici.


 


Strugurii, sucul de struguri și vinul roșu sunt bogate în trans-resveratrol, o fitoalexină din pielița boabelor de struguri care are proprietăți antioxidante: contribuie la reducerea inflamațiilor, are rol în inhibarea oxidării colesterolului LDL, împiedică aglomerarea trombocitelor prevenind astfel atacul de cord, împiedică împrăștierea celulelor canceroase și inițiază moartea acestora (apoptoza).


 


Acestea sunt doar câteva exemple care ilustrează cât de darnică este natura în polifenoli și în alimente (posibil) funcționale. Până când se decide care alimente sunt și dacă sunt sau nu funcționale, acestea vor fi consumate în continuare de oameni, îndeplinindu-și rolul funcțional.


Alimentele funcționale, în particular cele cu conținut de polifenoli, reprezintă un domeniu în curs de dezvoltare în domeniul științei alimentelor datorită popularității în creștere în rândul consumatorilor conștienți și preocupați de sănătate și a capacității comercianților de a crea un interes nou pentru produsele existente pe piață.

Alte articole recomandate:

Cartofii s-au scumpit cu peste 10% în acest an, deși recolta a fost foarte bogată. Rata anuală a inflației a fost în noiembrie de 1,83%, în ușoară scădere de la 1,88% în luna octombrie, prețurile de consum rămânând relativ stabile comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai semnificative scumpiri la alimente s-au înregistrat în primele 11 luni ale anului la fasole boabe, cartofi și [...]
Guvernul a aprobat recent, un nou împrumut de la Trezoreria Statului, împrumut ce urmează să fie pus la dispoziția Autorităților de Management ale programelor operaționale sumele necesare pentru achitarea cererilor de rambursare și cererilor de plată depuse de beneficiari. "Guvernul României a alocat 1,3 miliarde de lei pentru plata beneficiarilor, prin aprobarea unui nou împrumut din Trezoreria Statului. Sunt asigurate astfel resursele necesa [...]
Consiliul Concurenței a sancționat 11 companii din industria media cu amenzi în valoare totală de 14.567.555 lei (aproximativ 3,2 milioane euro), anunță Consiliul Concurenței. Agențiile au fost penalizate cu sume între 2,4% și 2,6% din cifrele de afaceri, informează Pagina de Media. Autoritatea de concurență a constatat că cele 11 companii au participat la o înțelegere anticoncurențială având ca obiect eliminarea de pe piața comercializă [...]
Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală (SCFCAH) a dat luni undă verde utilizării bicarbonatului de sodiu în prepararea micilor, în urma unui vot favorabil care permite includerea aditivilor necesari pastei de mici în legislația actuală a UE, au declarat pentru Agerpres surse concordante de la Bruxelles. Efectul principal al votului de luni este că producătorii vor putea exporta micii, dacă în perioada următoare votului nu vor fi înaintate [...]
Nawaf Salameh, fondatorul și președintele executiv al Alexandrion Grup România, cel mai mare producător local de băuturi spirtoase, consideră că legea insolvenței a fost cea mai mare greșeală făcută de România în ultimii ani. „Legea insolvenței este cea mai mare problemă pe care o avem. Cei mai grei ani pentru mine ca om de afaceri, pentru Alexandrion, dar nu numai, ci și pentru România, au fost cei care au urmat acestei legi a insolvenței. Această lege nu trebuie [...]
 Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a dezbătut, miercuri, un proiect legislativ referitor la închiderea hipermarketurilor în weekend. Inițiatorul propunerii este chiar vicepreședintele Comisiei, deputatul PNL Marin Anton. Acesta a declarat că principalele modificări la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare trebuie să se facă în sprijinul producătorilor și comercianților români. "Modificările se fa [...]
Finanțarea prin operațiunea de factoring se poate dovedi o alternativă pentru unele firme, mai ales în perioade ca cea din prezent când accesul la schemele de finanțare tradiționale a fost drastic restrâns prin reglementări ale BNR, dar și prin politicile proprii ale băncilor comerciale.   Piața creditelor a crescut   Acest fapt este dovedit și de numărul din ce în ce mai mare de companii care apelează la această modalitate de a obține lichidități. [...]
(Mediafax) Carnea de pui s-a ieftinit cu 7% la poarta fermei, la presiunea cumparatorilor, iar la pretul de 7 lei pe kilogram fara TVA, producatorii se plang ca au pierderi si ca risca intrarea in insolventa, scrie Mediafax. “Pretul conteaza foarte mult pentru consumator. Carnea de pui este cea mai ieftina, cam 7 lei pe kilogram, fara TVA, la poarta fabricii. La pretul asta dam faliment”, a declarat Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania. El a spus [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN