Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOIUniversitatea Dunărea de Jos din Galați) 


În Registrul Uniunii Europene, privind mențiunile nutriționale și de sănătate, este aprobată cererea pentru un singur polifenol extras din ulei de măsline, hidroxitirozolul, care contribuie la protejarea lipidelor din sânge față de stresul oxidativ, deci cu rol în controlul colesterolului. Alte 19 cereri au fost respinse: antioxidanți și polifenoli din fructe de pădure (afine, coacăze, merișor, zmeură și căpșune), miere, ciocolată, extract din coaja strugurilor albi sau roșii, polifenoli din cacao, polifenoli și vitamine din extract de rodie, polifenoli din vin roșu, fructe și legume prelucrate, ceai, extract pulbere cu conținut de polifenoli din mere, polifenoli din măsline și scoarță de pin maritim francez.


 


Polifenoli


 


Polifenolii sunt o clasă de compuși preponderent naturali și câteva substanțe chimice organice sintetice sau semisintetice caracterizați de prezența unui număr de unități structurale fenolice. Numărul și structura unităților fenolice stau la baza proprietăților fizice, chimice și biologice (metabolice, toxice, terapeutice etc.) unice ale unor polifenoli, de exemplu acidul tanic și elagitaninul. Numele provine din limba greacă veche polus însemnând mult, mulți, iar fenol indicând structura chimică formată prin legarea unei grupări –OH la un inel benzenic (fenil).


Polifenolii au un rol important în ecologia majorității plantelor, efectele lor în țesuturile vegetale fiind:


 


-     eliberarea și suprimarea hormonilor de creștere, de exemplu auxina;


-     protejarea împotriva radiațiilor ionizante și a asigura culoarea (pigmenți din plante);


-     descurajarea erbivorelor (proprietăți senzoriale) și a infecțiilor microbiene (fitoalexine);


-     molecule de semnalizare ale maturării și altor procese de creștere.


Cei mai abundenți polifenoli sunt taninurile condensate care se găsesc în aproape toate tipurile de plante. Polifenolii sunt concentrați în țesutul frunzelor, straturile scoarței copacilor, flori și fructe dar au rol și în descompunerea resturilor vegetale din pădure și în ciclul substanțelor nutritive. Concentrația în care se găsesc variază mult în funcție de tip, fiind cuprinsă între 1 și 25 % fenoli și polifenoli totali, raportat la substanța uscată a masei vegetale. Polifenolii se găsesc și în animale. Astfel, la artropode (insecte și crustacee), polifenolii au rol în sclerozarea cuticulei datorită prezenței unei enzime, polifenoloxidaza.


 


Alimente funcționale


 


Noțiunea „aliment funcțional” a fost introdusă pentru prima dată în Japonia, în jurul anului 1980 și se referă la un aliment care are o funcție suplimentară, adesea legată de promovarea sănătății sau de prevenirea bolilor, dată de mai multe ingrediente pe care le conține sau obținută prin adaosul unor ingrediente noi. Până în prezent, Japonia este singura țară care are stabilit un proces specific de reglementare pentru alimente funcționale și peste 100 de produse aprobate de Ministerul Japonez al Sănătății.


 


 


În SUA, categoria alimentelor funcționale nu este recunoscută legal, însă există preocupări numeroase, atât în rândul producătorilor, cât și al instituțiilor. Astfel, la cea de a 9-a Conferința internațională „Alimente funcționale și boli cronice: știință și practică”, la Universitatea din Nevada, Las Vegas, 15-17 martie 2011 a fost dezbătută definiția următoare: „Alimentul funcțional este un aliment natural sau prelucrat care conține compuși biologici activi cunoscuți în cantitate și calitate definite pentru a asigura un beneficiu de sănătate dovedit și documentat clinic, fiind astfel o sursă importantă de prevenire, gestionare și tratare a bolilor cronice ale epocii moderne.”


În cadrul Comisiei Europene, în Spațiul European de Cercetare (European Research Area) a fost creată acțiunea concertată Știința Alimentelor Funcționale în Europa (Functional Food Science in Europe, FUFOSE) și au fost finanțate 47 de proiecte FP5, FP6 și FP7 adresate beneficiilor alimentelor funcționale asupra obezității, diabetului, alergiilor, osteoporozei, sănătății mentale, cancerului și bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, încă nu există o directivă care să legifereze alimentele funcționale.


Alimentele funcționale includ alimentele prelucrate sau fortificate cu aditivi de promovare a sănătății, cum ar fi produsele îmbogățite cu vitamine. Nu includ acele alimente care sunt fortificate pentru a corespunde reglementărilor, iar modificarea nu este trecută pe etichetă ca un adaos semnificativ, de exemplu adaosul de iod în sare de masă sau de vitamina D în lapte pentru rezolvarea problemelor de sănătate publică precum deficitul de iod sau rahitismul. Alimentele obținute prin fermentare cu ajutorul culturilor vii sunt considerate alimente funcționale cu efecte probiotice.


 


Conținutul de polifenoli în câteva alimente


 


În general, alimentele conțin amestecuri complexe de polifenoli. Cele mai importante surse de polifenoli sunt alimente consumate pretutindeni în lume, în cantități mari: fructe, legume, ceai verde, ceai negru, vin roșu, cafea, ciocolată, ulei de măsline. De asemenea, plantele aromate, condimentele, nucile și algele sunt surse potențiale de polifenoli. Unii polifenoli sunt specifici anumitor alimente: flavanone în citrice, izoflavone în soia, floretin glcozide în mere, în timp ce alți polifenoli, de exemplu quercetina se găsesc în toate produsele vegetale: fructe, vegetale, cereale, leguminoase, ceai și vin.


 


 


Unii polifenoli sunt considerați substanțe antinutritive întrucât interferă cu absorbția substanțelor nutritive esențiale, în special fier și alți ioni metalici și, de asemenea, se leagă de enzime digestive și alte proteine, în special la rumegătoare. Compușii fenolici și carotenoizii cu proprietăți antioxidante din legume sunt mai puțin modificați la tratamentul cu abur decât prin prăjire.


 


Ceaiul, al doilea lichid consumat în lume, după apă, este bogat în polifenoli, în special ceaiul verde. În conținutul de polifenoli de până la 30% în substanța uscată a frunzelor, predomină catechinele: epigalocatechin-3-galatul, epigalocatechina, epicatechin-3-galatul și epicatechina dar sunt prezenți și alți polifenoli: camferol, miricetină, apigenină, and luteolină. Există numeroase studii în curs care evidențiază caracterul antioxidant al ceaiului datorită conținutului de polifenoli, cu efecte benefice asupra sănătății precum reducerea riscului de cancer, diabet sau boli cardiovasculare.


Alte studii au descoperit polifenoli în numeroase produse vegetale în care predomină quercetina dar sunt prezente și luteolina, apigenina și camferolul, de exemplu: frunze de ceapă (quercetină 1497,5 mg/kg, luteolină 391,0 mg/kg și camferol 832,0 mg/kg), mazăre (apigenină 547,0 mg/kg), ardei (apigenină 272,0 mg/kg), usturoi (apigenină 217,0 mg/kg), țelină (luteolină 80,5 mg/kg), broccoli (luteolină 74,5 mg/kg substanță uscată) morcov (luteolină 37,5 mg/kg), ridichi albe (luteolină 9,0 mg/kg) etc. Fructele conțin aproape exclusiv quercetină în timp ce camferolul și miricetina se regăsesc în cantități foarte mici.


 


Strugurii, sucul de struguri și vinul roșu sunt bogate în trans-resveratrol, o fitoalexină din pielița boabelor de struguri care are proprietăți antioxidante: contribuie la reducerea inflamațiilor, are rol în inhibarea oxidării colesterolului LDL, împiedică aglomerarea trombocitelor prevenind astfel atacul de cord, împiedică împrăștierea celulelor canceroase și inițiază moartea acestora (apoptoza).


 


Acestea sunt doar câteva exemple care ilustrează cât de darnică este natura în polifenoli și în alimente (posibil) funcționale. Până când se decide care alimente sunt și dacă sunt sau nu funcționale, acestea vor fi consumate în continuare de oameni, îndeplinindu-și rolul funcțional.


Alimentele funcționale, în particular cele cu conținut de polifenoli, reprezintă un domeniu în curs de dezvoltare în domeniul științei alimentelor datorită popularității în creștere în rândul consumatorilor conștienți și preocupați de sănătate și a capacității comercianților de a crea un interes nou pentru produsele existente pe piață.

Alte articole recomandate:

Teodora Chiorean: Nu există o lege a alimentului în fiecare țară, pusă în concordanță cu legislațiile internaționale. Aditivii folosiți în diferite țări cad sub incidența Parlamentului European, a Consiliului European al Alimentarius, respectiv a Codex privind aditivii alimentari și a legislației sanitare elaborate de de ministerele de resort. Procedura comună de autorizare pentru aditivii alimentari a fost instituită, la nivelul Uniunii Europene, de către Parlamentul [...]
 Volumul cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul, cu exceptia celui auto, a scazut in primele 11 luni ale anului trecut cu 0,1% fata de perioada similara din 2012, atat in serie bruta, cat si ajustata, ca urmare a reducerii vanzarilor de alimente, bauturi, tutun si carburanti, potrivit INS, citat de Mediafax. Astfel, in perioada ianuarie-noiembrie 2013, ca serie bruta, comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in magazine specializate a scazut cu 4,1%, iar vanzarile de [...]
 Balanța comercială cu produse agroalimentare a României a înregistrat, în primele două luni din 2014, un excedent de 104,2 milioane de euro, comparativ cu un deficit de 169,2 milioane de euro în aceeași perioadă din 2013, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În perioada menționată, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 814,2 milioane de euro, în creștere [...]
Reducerea Taxei pe Valoare Adăugată /TVA/ trebuie să se realizeze pe tot sectorul alimentar, iar din punctul meu de vedere este o greșeală să reduci TVA la legume și fructe, înainte de a scădea TVA la carne, a declarat, joi, în cadrul dezbaterii de specialitate 'Focus agricol', Sorin Minea, președintele Romalimenta.           'La ora actuală, am intrat într-o discuție sterilă cu statul pe tema reducerii TVA. Din punctul meu [...]
Domnul Andrei Butaru, Președinte al ANSVSA, a confirmat participarea la cea de-a V-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk, eveniment care se își va derula lucrările în zilele de 12 și 13 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brașov.   La eveniment, domnul Butaru va prezenta ultimele acțiuni întreprinse de instituția pe care o conduce, dar va detalia cele mai importante informații legate d [...]
România va exporta aproximativ două milioane de cozonaci în perioada Crăciunului, în țări precum Spania, Italia sau SUA, iar valoarea încasărilor este estimată la circa opt milioane de euro, a declarat agenției MEDIAFAX Aurel Popescu, președintele asociației din domeniul panificației Rompan. România va exporta de Crăciun aproximativ 2 milioane de cozonaci, în valoare de 8 milioane euro. "Cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia. Est [...]
(Agerpres) Asociația pentru Protejarea Cârnaților de Pleșcoi a început demersurile în vederea obținerii atestatului Indicația Geografică Protejată (IGP) pentru produsul tradițional „Cârnații de Pleșcoi”. Cârnații de Pleșcoi vor reprezenta prima marcă tradițională din județul Buzău reatestată conform noilor reglementări europene. Zona Berca, patria cârnaților de Pleșcoi, și comunele limitrofe vor avea un brand comun cu logo-ul I.G.P. cu care vor [...]
Prin compoziția sa specială, Yummy Sweetener Red poate înlocui zahărul din preparate fără a modifica gustul acestora, putându-se astfel utiliza într-o varietate largă de preparate culinare.   Acum, pentru prima dată nu trebuie să vă îngrijorați datorită gustului neplăcut al îndulcitorului.   - Echivalentul a 1 kg. de zahăr costă doar 2,2 lei și gustul perfect de zahăr este garantat. - 0 zahăr, 0 calorii, 0 indice glicemic [...]

 

Living fresh
meatmilk
indagra
indagra food
testo
infoALIMENT MAGAZIN