Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOIUniversitatea Dunărea de Jos din Galați) 


În Registrul Uniunii Europene, privind mențiunile nutriționale și de sănătate, este aprobată cererea pentru un singur polifenol extras din ulei de măsline, hidroxitirozolul, care contribuie la protejarea lipidelor din sânge față de stresul oxidativ, deci cu rol în controlul colesterolului. Alte 19 cereri au fost respinse: antioxidanți și polifenoli din fructe de pădure (afine, coacăze, merișor, zmeură și căpșune), miere, ciocolată, extract din coaja strugurilor albi sau roșii, polifenoli din cacao, polifenoli și vitamine din extract de rodie, polifenoli din vin roșu, fructe și legume prelucrate, ceai, extract pulbere cu conținut de polifenoli din mere, polifenoli din măsline și scoarță de pin maritim francez.


 


Polifenoli


 


Polifenolii sunt o clasă de compuși preponderent naturali și câteva substanțe chimice organice sintetice sau semisintetice caracterizați de prezența unui număr de unități structurale fenolice. Numărul și structura unităților fenolice stau la baza proprietăților fizice, chimice și biologice (metabolice, toxice, terapeutice etc.) unice ale unor polifenoli, de exemplu acidul tanic și elagitaninul. Numele provine din limba greacă veche polus însemnând mult, mulți, iar fenol indicând structura chimică formată prin legarea unei grupări –OH la un inel benzenic (fenil).


Polifenolii au un rol important în ecologia majorității plantelor, efectele lor în țesuturile vegetale fiind:


 


-     eliberarea și suprimarea hormonilor de creștere, de exemplu auxina;


-     protejarea împotriva radiațiilor ionizante și a asigura culoarea (pigmenți din plante);


-     descurajarea erbivorelor (proprietăți senzoriale) și a infecțiilor microbiene (fitoalexine);


-     molecule de semnalizare ale maturării și altor procese de creștere.


Cei mai abundenți polifenoli sunt taninurile condensate care se găsesc în aproape toate tipurile de plante. Polifenolii sunt concentrați în țesutul frunzelor, straturile scoarței copacilor, flori și fructe dar au rol și în descompunerea resturilor vegetale din pădure și în ciclul substanțelor nutritive. Concentrația în care se găsesc variază mult în funcție de tip, fiind cuprinsă între 1 și 25 % fenoli și polifenoli totali, raportat la substanța uscată a masei vegetale. Polifenolii se găsesc și în animale. Astfel, la artropode (insecte și crustacee), polifenolii au rol în sclerozarea cuticulei datorită prezenței unei enzime, polifenoloxidaza.


 


Alimente funcționale


 


Noțiunea „aliment funcțional” a fost introdusă pentru prima dată în Japonia, în jurul anului 1980 și se referă la un aliment care are o funcție suplimentară, adesea legată de promovarea sănătății sau de prevenirea bolilor, dată de mai multe ingrediente pe care le conține sau obținută prin adaosul unor ingrediente noi. Până în prezent, Japonia este singura țară care are stabilit un proces specific de reglementare pentru alimente funcționale și peste 100 de produse aprobate de Ministerul Japonez al Sănătății.


 


 


În SUA, categoria alimentelor funcționale nu este recunoscută legal, însă există preocupări numeroase, atât în rândul producătorilor, cât și al instituțiilor. Astfel, la cea de a 9-a Conferința internațională „Alimente funcționale și boli cronice: știință și practică”, la Universitatea din Nevada, Las Vegas, 15-17 martie 2011 a fost dezbătută definiția următoare: „Alimentul funcțional este un aliment natural sau prelucrat care conține compuși biologici activi cunoscuți în cantitate și calitate definite pentru a asigura un beneficiu de sănătate dovedit și documentat clinic, fiind astfel o sursă importantă de prevenire, gestionare și tratare a bolilor cronice ale epocii moderne.”


În cadrul Comisiei Europene, în Spațiul European de Cercetare (European Research Area) a fost creată acțiunea concertată Știința Alimentelor Funcționale în Europa (Functional Food Science in Europe, FUFOSE) și au fost finanțate 47 de proiecte FP5, FP6 și FP7 adresate beneficiilor alimentelor funcționale asupra obezității, diabetului, alergiilor, osteoporozei, sănătății mentale, cancerului și bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, încă nu există o directivă care să legifereze alimentele funcționale.


Alimentele funcționale includ alimentele prelucrate sau fortificate cu aditivi de promovare a sănătății, cum ar fi produsele îmbogățite cu vitamine. Nu includ acele alimente care sunt fortificate pentru a corespunde reglementărilor, iar modificarea nu este trecută pe etichetă ca un adaos semnificativ, de exemplu adaosul de iod în sare de masă sau de vitamina D în lapte pentru rezolvarea problemelor de sănătate publică precum deficitul de iod sau rahitismul. Alimentele obținute prin fermentare cu ajutorul culturilor vii sunt considerate alimente funcționale cu efecte probiotice.


 


Conținutul de polifenoli în câteva alimente


 


În general, alimentele conțin amestecuri complexe de polifenoli. Cele mai importante surse de polifenoli sunt alimente consumate pretutindeni în lume, în cantități mari: fructe, legume, ceai verde, ceai negru, vin roșu, cafea, ciocolată, ulei de măsline. De asemenea, plantele aromate, condimentele, nucile și algele sunt surse potențiale de polifenoli. Unii polifenoli sunt specifici anumitor alimente: flavanone în citrice, izoflavone în soia, floretin glcozide în mere, în timp ce alți polifenoli, de exemplu quercetina se găsesc în toate produsele vegetale: fructe, vegetale, cereale, leguminoase, ceai și vin.


 


 


Unii polifenoli sunt considerați substanțe antinutritive întrucât interferă cu absorbția substanțelor nutritive esențiale, în special fier și alți ioni metalici și, de asemenea, se leagă de enzime digestive și alte proteine, în special la rumegătoare. Compușii fenolici și carotenoizii cu proprietăți antioxidante din legume sunt mai puțin modificați la tratamentul cu abur decât prin prăjire.


 


Ceaiul, al doilea lichid consumat în lume, după apă, este bogat în polifenoli, în special ceaiul verde. În conținutul de polifenoli de până la 30% în substanța uscată a frunzelor, predomină catechinele: epigalocatechin-3-galatul, epigalocatechina, epicatechin-3-galatul și epicatechina dar sunt prezenți și alți polifenoli: camferol, miricetină, apigenină, and luteolină. Există numeroase studii în curs care evidențiază caracterul antioxidant al ceaiului datorită conținutului de polifenoli, cu efecte benefice asupra sănătății precum reducerea riscului de cancer, diabet sau boli cardiovasculare.


Alte studii au descoperit polifenoli în numeroase produse vegetale în care predomină quercetina dar sunt prezente și luteolina, apigenina și camferolul, de exemplu: frunze de ceapă (quercetină 1497,5 mg/kg, luteolină 391,0 mg/kg și camferol 832,0 mg/kg), mazăre (apigenină 547,0 mg/kg), ardei (apigenină 272,0 mg/kg), usturoi (apigenină 217,0 mg/kg), țelină (luteolină 80,5 mg/kg), broccoli (luteolină 74,5 mg/kg substanță uscată) morcov (luteolină 37,5 mg/kg), ridichi albe (luteolină 9,0 mg/kg) etc. Fructele conțin aproape exclusiv quercetină în timp ce camferolul și miricetina se regăsesc în cantități foarte mici.


 


Strugurii, sucul de struguri și vinul roșu sunt bogate în trans-resveratrol, o fitoalexină din pielița boabelor de struguri care are proprietăți antioxidante: contribuie la reducerea inflamațiilor, are rol în inhibarea oxidării colesterolului LDL, împiedică aglomerarea trombocitelor prevenind astfel atacul de cord, împiedică împrăștierea celulelor canceroase și inițiază moartea acestora (apoptoza).


 


Acestea sunt doar câteva exemple care ilustrează cât de darnică este natura în polifenoli și în alimente (posibil) funcționale. Până când se decide care alimente sunt și dacă sunt sau nu funcționale, acestea vor fi consumate în continuare de oameni, îndeplinindu-și rolul funcțional.


Alimentele funcționale, în particular cele cu conținut de polifenoli, reprezintă un domeniu în curs de dezvoltare în domeniul științei alimentelor datorită popularității în creștere în rândul consumatorilor conștienți și preocupați de sănătate și a capacității comercianților de a crea un interes nou pentru produsele existente pe piață.

Alte articole recomandate:

Legea care prevede ca toate supermarketurile să aibă 50% produse românești a fost adoptată de Camera Deputaților, care este cameră decizională, cu 293 de voturi „pentru”. Legea va intra în vigoare după ce va fi publicată în Monitorul Oficial, noteaza postul Digi 24. Comercianții amenințau cu închiderea unor magazine, dacă această lega va trece de Parlament în forma actuală. Ei spuneau că activitatea unor unități poate fi suspendată, dacă nu [...]
Meotis, un producător de lactate din Covasna, a obținut printr-un program de cercetare în valoare de 50.000 de lei, realizat în colaborare cu institutul național de cercetare ICECHIM, o băutură energizantă din zerul rămas în urma procesului de producție.  „Ei aveau un produs secundar care rezulta din procesarea laptelui și noi ne-am gândit să valorificăm zerul deoarece are o compoziție nutritivă valoroasă prin obținerea unei băuturi“, a spus la ediția [...]
Un studiu arată că românii își permit tot mai rar să bea chiar și bere, piața scăzând cu 8% în acest an, față de primele 8 luni ale anului 2012.  Scăderea vine pe fondul creșterii accizei la începutul anului, a declarat marți Constantin Bratu, directorul general al asociației Berarii României, noteaza Stiri de Cluj. ”Primele opt luni au făcut ca piața berii să ajungă la cel mai redus nivel din [...]
(Agerpres) În 2015 va exista spațiul fiscal necesar pentru reducerea TVA la 9% la legume-fructe și apoi la carne, a declarat, duminică, premierul Victor Ponta, la TVR în cadrul unei emisiuni. "Am avut succes cu reducerea TVA la produse de panificație. Asta înseamnă că anul viitor putem începe, eu sau cei care vor fi la Guvern, proiectul pentru legume-fructe unde avem o mare evaziune fiscală și concurență neloială la legume și fructe venite din străinătate, și după aceea [...]
(Autor: Ioan Serbanescu)  Consumul de pește a crescut simțitor, producătorii de pește-produse din pește realizând profituri din ce în ce mai mari. Însă, odată cu aceste realizări, producătorii trebuie să accepte și responsabilitățile pe care le au, în ceea ce privește protecția propriilor consumatori. Dacă percepția publicului este aceea că peștele reprezintă o componentă a alimentației sănătoase, producătorii trebuie să se asigure că acest lucru devine real numai [...]
Potrivit unui comunicat de presă al INS, în luna noiembrie 2013, față de luna anterioară, prețurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar prețurile mărfurilor nealimentare și tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare, potrivit INS. Cea mai mare scădere s-a înregistrat la fructe și conserve de legume, informează România liberă. Totodată ca urmare a ieftinirii alimentelor, rata anuală a inflației s-a plasat la 1,83%, a anunțat miercuri Institutul Național de [...]
O nouă taxă va fi aplicată în sectorul deținătorilor de vie și al producătorilor de vin. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat recent pe site-ul său o hotărâre prin care se arată că noul bir va finanța activitatea Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole. Cuantumul taxei nu a fost încă făcut public și modul în care ea va fi calculată. Impozitul ar urma să fie perceput pentru următoarele [...]
Modificările propuse de Programul Politicii Agricole Comune-PAC 2020 referitoare la încurajarea consumului de fructe în școli vizează creșterea bugetului total al programului de la 90 la 150 milioane euro,creșterea ratei de co-finanțare UE de la 50-75% la 75-90% și finanțarea măsurilor educaționale adiacente din fondurile UE, actualmente acestea sunt finanțate exclusiv din fonduri naționale, publice sau private.   În acest sens, Raportul Curții Europene a Auditorilor [...]

 

Meat Milk TV
testo
testo
infoALIMENT MAGAZIN