Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOIUniversitatea Dunărea de Jos din Galați) 


În Registrul Uniunii Europene, privind mențiunile nutriționale și de sănătate, este aprobată cererea pentru un singur polifenol extras din ulei de măsline, hidroxitirozolul, care contribuie la protejarea lipidelor din sânge față de stresul oxidativ, deci cu rol în controlul colesterolului. Alte 19 cereri au fost respinse: antioxidanți și polifenoli din fructe de pădure (afine, coacăze, merișor, zmeură și căpșune), miere, ciocolată, extract din coaja strugurilor albi sau roșii, polifenoli din cacao, polifenoli și vitamine din extract de rodie, polifenoli din vin roșu, fructe și legume prelucrate, ceai, extract pulbere cu conținut de polifenoli din mere, polifenoli din măsline și scoarță de pin maritim francez.


 


Polifenoli


 


Polifenolii sunt o clasă de compuși preponderent naturali și câteva substanțe chimice organice sintetice sau semisintetice caracterizați de prezența unui număr de unități structurale fenolice. Numărul și structura unităților fenolice stau la baza proprietăților fizice, chimice și biologice (metabolice, toxice, terapeutice etc.) unice ale unor polifenoli, de exemplu acidul tanic și elagitaninul. Numele provine din limba greacă veche polus însemnând mult, mulți, iar fenol indicând structura chimică formată prin legarea unei grupări –OH la un inel benzenic (fenil).


Polifenolii au un rol important în ecologia majorității plantelor, efectele lor în țesuturile vegetale fiind:


 


-     eliberarea și suprimarea hormonilor de creștere, de exemplu auxina;


-     protejarea împotriva radiațiilor ionizante și a asigura culoarea (pigmenți din plante);


-     descurajarea erbivorelor (proprietăți senzoriale) și a infecțiilor microbiene (fitoalexine);


-     molecule de semnalizare ale maturării și altor procese de creștere.


Cei mai abundenți polifenoli sunt taninurile condensate care se găsesc în aproape toate tipurile de plante. Polifenolii sunt concentrați în țesutul frunzelor, straturile scoarței copacilor, flori și fructe dar au rol și în descompunerea resturilor vegetale din pădure și în ciclul substanțelor nutritive. Concentrația în care se găsesc variază mult în funcție de tip, fiind cuprinsă între 1 și 25 % fenoli și polifenoli totali, raportat la substanța uscată a masei vegetale. Polifenolii se găsesc și în animale. Astfel, la artropode (insecte și crustacee), polifenolii au rol în sclerozarea cuticulei datorită prezenței unei enzime, polifenoloxidaza.


 


Alimente funcționale


 


Noțiunea „aliment funcțional” a fost introdusă pentru prima dată în Japonia, în jurul anului 1980 și se referă la un aliment care are o funcție suplimentară, adesea legată de promovarea sănătății sau de prevenirea bolilor, dată de mai multe ingrediente pe care le conține sau obținută prin adaosul unor ingrediente noi. Până în prezent, Japonia este singura țară care are stabilit un proces specific de reglementare pentru alimente funcționale și peste 100 de produse aprobate de Ministerul Japonez al Sănătății.


 


 


În SUA, categoria alimentelor funcționale nu este recunoscută legal, însă există preocupări numeroase, atât în rândul producătorilor, cât și al instituțiilor. Astfel, la cea de a 9-a Conferința internațională „Alimente funcționale și boli cronice: știință și practică”, la Universitatea din Nevada, Las Vegas, 15-17 martie 2011 a fost dezbătută definiția următoare: „Alimentul funcțional este un aliment natural sau prelucrat care conține compuși biologici activi cunoscuți în cantitate și calitate definite pentru a asigura un beneficiu de sănătate dovedit și documentat clinic, fiind astfel o sursă importantă de prevenire, gestionare și tratare a bolilor cronice ale epocii moderne.”


În cadrul Comisiei Europene, în Spațiul European de Cercetare (European Research Area) a fost creată acțiunea concertată Știința Alimentelor Funcționale în Europa (Functional Food Science in Europe, FUFOSE) și au fost finanțate 47 de proiecte FP5, FP6 și FP7 adresate beneficiilor alimentelor funcționale asupra obezității, diabetului, alergiilor, osteoporozei, sănătății mentale, cancerului și bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, încă nu există o directivă care să legifereze alimentele funcționale.


Alimentele funcționale includ alimentele prelucrate sau fortificate cu aditivi de promovare a sănătății, cum ar fi produsele îmbogățite cu vitamine. Nu includ acele alimente care sunt fortificate pentru a corespunde reglementărilor, iar modificarea nu este trecută pe etichetă ca un adaos semnificativ, de exemplu adaosul de iod în sare de masă sau de vitamina D în lapte pentru rezolvarea problemelor de sănătate publică precum deficitul de iod sau rahitismul. Alimentele obținute prin fermentare cu ajutorul culturilor vii sunt considerate alimente funcționale cu efecte probiotice.


 


Conținutul de polifenoli în câteva alimente


 


În general, alimentele conțin amestecuri complexe de polifenoli. Cele mai importante surse de polifenoli sunt alimente consumate pretutindeni în lume, în cantități mari: fructe, legume, ceai verde, ceai negru, vin roșu, cafea, ciocolată, ulei de măsline. De asemenea, plantele aromate, condimentele, nucile și algele sunt surse potențiale de polifenoli. Unii polifenoli sunt specifici anumitor alimente: flavanone în citrice, izoflavone în soia, floretin glcozide în mere, în timp ce alți polifenoli, de exemplu quercetina se găsesc în toate produsele vegetale: fructe, vegetale, cereale, leguminoase, ceai și vin.


 


 


Unii polifenoli sunt considerați substanțe antinutritive întrucât interferă cu absorbția substanțelor nutritive esențiale, în special fier și alți ioni metalici și, de asemenea, se leagă de enzime digestive și alte proteine, în special la rumegătoare. Compușii fenolici și carotenoizii cu proprietăți antioxidante din legume sunt mai puțin modificați la tratamentul cu abur decât prin prăjire.


 


Ceaiul, al doilea lichid consumat în lume, după apă, este bogat în polifenoli, în special ceaiul verde. În conținutul de polifenoli de până la 30% în substanța uscată a frunzelor, predomină catechinele: epigalocatechin-3-galatul, epigalocatechina, epicatechin-3-galatul și epicatechina dar sunt prezenți și alți polifenoli: camferol, miricetină, apigenină, and luteolină. Există numeroase studii în curs care evidențiază caracterul antioxidant al ceaiului datorită conținutului de polifenoli, cu efecte benefice asupra sănătății precum reducerea riscului de cancer, diabet sau boli cardiovasculare.


Alte studii au descoperit polifenoli în numeroase produse vegetale în care predomină quercetina dar sunt prezente și luteolina, apigenina și camferolul, de exemplu: frunze de ceapă (quercetină 1497,5 mg/kg, luteolină 391,0 mg/kg și camferol 832,0 mg/kg), mazăre (apigenină 547,0 mg/kg), ardei (apigenină 272,0 mg/kg), usturoi (apigenină 217,0 mg/kg), țelină (luteolină 80,5 mg/kg), broccoli (luteolină 74,5 mg/kg substanță uscată) morcov (luteolină 37,5 mg/kg), ridichi albe (luteolină 9,0 mg/kg) etc. Fructele conțin aproape exclusiv quercetină în timp ce camferolul și miricetina se regăsesc în cantități foarte mici.


 


Strugurii, sucul de struguri și vinul roșu sunt bogate în trans-resveratrol, o fitoalexină din pielița boabelor de struguri care are proprietăți antioxidante: contribuie la reducerea inflamațiilor, are rol în inhibarea oxidării colesterolului LDL, împiedică aglomerarea trombocitelor prevenind astfel atacul de cord, împiedică împrăștierea celulelor canceroase și inițiază moartea acestora (apoptoza).


 


Acestea sunt doar câteva exemple care ilustrează cât de darnică este natura în polifenoli și în alimente (posibil) funcționale. Până când se decide care alimente sunt și dacă sunt sau nu funcționale, acestea vor fi consumate în continuare de oameni, îndeplinindu-și rolul funcțional.


Alimentele funcționale, în particular cele cu conținut de polifenoli, reprezintă un domeniu în curs de dezvoltare în domeniul științei alimentelor datorită popularității în creștere în rândul consumatorilor conștienți și preocupați de sănătate și a capacității comercianților de a crea un interes nou pentru produsele existente pe piață.

Alte articole recomandate:

”Noul Cod civil refuzând să preia nominalismul monetar ca principiu, consacrat ca atare, manifestă un valorism „punctual”, aplicabil doar în unele cazuri prevăzute de lege sau, dimpotrivă, complet exclus în alte ipoteze reglementate legal”, arăta Lect. Univ. Dr. Felicia ROȘIORU, în articolul ”Mecanisme de actualizare a creanței consacrate de noul cod civil”.   Data de evaluare a prejudiciului   ”Deși Noul Cod civil [...]
Guvernul are în vedere, după reducerea TVA la grâu, pâine și produse de panificație, scăderea TVA la legume-fructe și produsele bio, iar la carne și la produsele din carne o astfel de măsură ar putea fi luată în calcul în 2015, a declarat premierul, la TVR, în cadrul emisiunii "Viața satului". "Am dat o mare bătălie anul trecut să reușim să reducem (TVA - n.r.) la grâu și la pâine, la panificație. Și, din punctul meu de vedere, s-a dovedit un [...]
Proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice a fost adoptat, marți, în Camera Deputaților, ca for decizional, fiind eliminat din text dreptul de preemțiune pentru tinerii până în 40 de ani. "Mă bucur că proiectul de lege a trecut foarte repede prin Parlament chiar dacă au survenit câteva modificări. O modificare este aceea prin care se elimină [...]
              Indicele prețurilor produselor alimentare la nivel mondial, elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a atins în luna martie 2014 cel mai ridicat nivel din ultimul an, din cauza condițiilor meteo nefavorabile dar și a tensiunilor geopolitice din regiunea Mării Negre, arată datele publicate, joi, de FAO, relatează Reuters.           FAO dă lunar [...]
Vânzările brute de alimente, băuturi și tutun, din luna aprilie, au crescut cu 10,6%, iar cele în funție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate s-au majorat cu 9,3% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna martie a acestui an, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun din luna aprilie au avut o majorare de 0,9% în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. [...]
Salatele gata pentru consum (ready-to-eat) sunt produse preparate în avans care pot fi consumate ca atare după comercializare. Fac parte din categoria alimentelor care asigură confortul, fiind ușor de utilizat și economisind timpul consumatorului. Varietatea mare de fructe și legume, respectiv posibilitățile nelimitate de combinare conduc la o diversitate impresionantă de salate gata pentru consum și reprezintă o modalitate de a ajunge mai aproape de obiectivul consumului mai multor [...]
Prețul uleiului de măsline este în creștere din cauza secetei din sudul Spaniei și a unei bacterii care atacă plantațiile de măslini din Italia, factori care vor afecta producția celor mai mari cultivatori din lume.Sudul Spaniei este afectat de mai multe luni de o secetă severă, care afectează în special Andaluzia. Spania este cel mai mare producător de ulei de măsline la nivel mondial, înaintea Italiei, iar Andaluzia asigură 45% din producția țării. În fața riscului [...]
Prin noua formă a Legii terenurilor agricole, se acordă drept de preempțiune coproprietarilor, arendașilor și statului Camera Deputaților a adoptat, marți, cu 256 de voturi „pentru“, 51 de voturi „împotrivă“ și 20 de abțineri, proiectul Legii terenurilor agricole, admițând în parte obiecțiile președintelui din cererea de reexaminare. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a spus, în plen, că este o lege foarte bună și că a profitat de cererea [...]

 

Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN