Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Stiri, informatii si noutati din industria alimentara si HoReCa

(Autor: Ilie Stoian) În ciuda condițiilor cu totul și cu totul vitrege în care își desfăoară activitatea, companiile din industria alimentară din România au reușit să facă performanță. Ca dovadă, excedentul comerțului internațional a crescut, contribuind determinant la echilibrarea balanței generale a economiei naționale și amenințând supremația industriei extractive sau a celei auto.


 


Balanța externă, excedentară


 


Pentru a argumenta, să facem referire la datele oficiale puse la dispoziție de INS. Potrivit statisticienilor, dar, mai ales, a datelor transmise de Ministerul Economiei, exporturile de produse alimentare au bătut din nou importurile. Astfel, balanța comercială cu produse agroalimentare, în luna ianuarie 2014, a înregistrat un excedent de 35 de milioane de euro comparativ cu ianuarie 2013.


“Cifrele pe luna ianuarie sunt îmbucurătoare pentru că se continuă acest trend de majorare a excedentului înregistrat în 2013 pe balanța cu produse agroalimentare. Astfel, în luna ianuarie 2014 s-a înregistrat un excedent de 35 de milioane de euro comparativ cu ianuarie 2013, când lucrurile au fost mai bune decât în ianuarie 2012. Ceea ce este important este că nu mai avem grâul pe prima poziție la exporturi, așa cum s-a întâmplat în 2013, când am exportat 4,7 milioane de tone de grâu dintr-o producție de 7,3 milioane de tone. Sigur nu am exportat doar din producția anului 2013. Sunt anumite vulnerabilități care ies la suprafață și pe care trebuie să le schimbăm”, preciza ministrul Daniel Constantin la finalul primului trimestru din acest an.


România a avut anul trecut un excedent comercial de produse agroalimentare, pentru prima dată după anul 1994, de 324,9 milioane euro, față de un deficit de 745,5 milioane euro în 2012. Este primul an din ultimii 20 în care avem excedent comercial pe vânzări alimentare. Ultima dată s-a întâmplat acest lucru în 1994.


România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5,09 miliarde euro, cu 1,18 miliarde euro (30,2%) mai mult față de anul precedent, în timp ce importurile, de 4,77 miliarde euro au depășit cu 2,4% valoarea înregistrată în 2012. Livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în țări terțe au crescut cu 72,4%. Dar, dacă în comerțul internațional stăm bine, să vedem care este situația internă a principalelor ramuri ale industriei alimentare


Morărit și panificație: TVA mic, piață neagră mare


”Piața neagră a pâinii este, încă, la un nivel destul de ridicat”, declara președintele Rompan, Aurel Popescu, la deschiderea expoziției GastroPan. "Din această cauză, de multe ori se fac produse de calitate îndoielnică, ca să poți să reziști în această piață tumultuoasă în care suntem.


De la implementarea proiectului cu 9% TVA pentru pâine, suntem deja într-o creștere destul de bună a producției fiscalizate și cred eu că, până în luna septembrie 2014, ne atingem dezideratul, adică 50% din piața neagră să treacă în sfera producției fiscalizate, ceea ce ar însemna un lucru deosebit pentru producție în primul rând. Cetățenii trebuie să știe că, mâncând o pâine fiscalizată înseamnă că mănâncă o pâine mai sigură din punct de vedere alimentar. Știm cu toții că lucrul pe furate este un lucru prost, iar forța de muncă folosită pe piața neagră nu respectă normele în vigoare", a explicat Popescu.


Referitor la prețul pâinii, președintele Rompan a precizat că acesta se menține cu 12 procente sub cel din luna august, iar creștererile de preț la carburanți afectează într-o măsură destul de mică produsele din domeniul panificației. Aurel Popescu a mai afirmat că, din păcate, încă nu, pentru că ne lipsec foarte multe lucruri printre care educația, bunul simț și respectul față de clienți.


Bere: Consum mic, export în creștere


Consumul berii a scăzut cu 10%, anunța la începutul verii Asociația Berarii României. Astfel, un român a băut, în medie, 81 de litri de bere, față de 90 de litri în 2012. 


Contracția pieței de bere din 2013 a condus la o scadere cu 10 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizand la 62 milioane de euro. Aproximativ 53,2%  dintre români au preferat berea la PET, consumul de bere la sticlă scăzând cu aproape 2%, la 26,3%, iar consumatorii de bere la doză au reprezentat 17,1% din piață. Berea la butoi a acoperit 3,4%.


Exportul de bere a continuat să crească într-o măsură mai mare decât importurileîn 2013 fiind cu 50% mai mare, față de 2012. Per total, românii ocupă locul șase în Europa, la consumul de bere, plasându-se peste media europeană, de 70 de litri. 


Alcool: România, ca Simona Halep, în Top 5!


Romania se afla pe locul cinci în topul țărilor cu cei mai mari consumatori de alcool, potrivit unei statistici recente a Organizatiei Mondiale a Santattii (OMS).
Mai mult, potrivit raportului OMS, primele zece locuri din clasamentul în care au fost incluse 194 de țări sunt ocupate de state de pe continentul european, scrie The Independent.

Pe primul loc se afla Belarus, cu o medie de consum de 17,5 litri de alcool pur pe cap de locuitor într-un an, urmat de Republica Moldova, cu 16,8 litri și de Lituania, cu 15,4 litri de alcool pur pe cap de locuitor, pe an. Următoarele locuri în clasament sunt ocupate de Rusia, cu 15,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, de România, cu 14,4 litri, și de Ucraina, cu 13,9 litri.


La polul opus al clasamentului se afla state din Africa si din Orientul Mijlociu, unde consumul nu depaseste 2,5 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, iar in unele tari aceasta cifra nu depaseste nici macar 1 litru.


Vin: Locul 9 mondial, exporturi pe ”piețe mature”


România rămâne în top zece consumatori de vin, la nivel mondial, din punct de vedere al consumului fiscalizat, care se ridică la 24 de litri pe cap de locuitor, a declarat reprezentantul României la Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), Cătălin Păduraru, la deschiderea unui târg internațional în domeniu. "Consumul fiscalizat din România este de 24 de litri pe cap de locuitor, ceea ce ne situează pe locul nouă. Dintre aceștia, 15% sunt vinuri peste medie.


Pe zona urbană, rămânem cu un comportament de consum similar celui din Europa, deci putem spune ca suntem undeva la 5% din consumul fiscalizat pe vinuri premium și super premium", a mai precizat Păduraru. El a mai spus că România exportă în prezent pe piețe mature, în SUA, Canada, Germania, China, Japonia, Israel, Polonia etc.


Dulciuri: Dependența de import


România a importat în primul trimestru din 2014, 10.879 tone de ciocolată și alte preparate alimentare pe bază de cacao, se arată în datele provizorii publicate pe site-ul Ministerului Economiei.Față de aceeași perioadă a anului 2013, cantitatea a crescut cu 11,7%. În ceea ce privește valoarea celor 10.879 tone, aceasta se ridică la peste 34,7 milioane euro, în creștere cu 10,23%, față de T1-2013. 

Potrivit unei anchete a INS, un român a consumat, în medie, 228 grame de ciocolată, bomboane, rahat și alte produse zaharoase pe lună, în primul trimestru din acest an. În mediul urban, consumul a fost de 251 grame de persoană, lunar, iar în mediul rural, de 202 grame. În București consumul a fost de 209 grame de ciocolată, bomboane, rahat și alte produse zaharoase.


Lactate: Printre repetenții Europei


Potrivit datelor Euromonitor, România deține cea mai ...rarefiată concentrație de vaci pentru lapte per exploatație agricola din Uniunea Europeanaă (trei vaci de lapte per exploatație), în timp ce, în Bulgaria, media este de 5 capete pentru o fermă, informează Wall Street.


 


 


Cele mai mari concentrații se găsesc în Danemarca (141 de vaci de lapte per fermă), Marea Britanie (122) și Cipru (111). Pe plan local există circa 780.000 de ferme de lapte, dintre care 85% sunt mici afaceri de familie care gravitează în jurul a cel mult trei vaci de lapte. În 2011, populația de bovine din UE era de 86,2 milioane de capete, în timp ce vacile pentru lapte reprezentau 27% din total. În ultimii zece ani, cele mai mari scăderi în număarul de bovine s-au înregistrat în România (32%) și Slovacia (25%).


 


România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu un consum de lapte în sistem industrializat de doar 100 de ml pe zi, sau mai puțin de o jumătate de cană. Primele țări în clasament sunt Irlanda (396ml/zi), Finlanda (341ml/zi), Suedia (251ml/zi), și Spania (245ml/zi). Cei mai importanți jucători din industria lactatelor, estimată la 800 de milioane de euro, sunt Danone România, Albalact, FrieslandCampina și Hochland.


Carne: Supraviețuirea sectorului depinde de Guvern


În privința procesatorilor de carne, situația e simplă și dramatică: Dacă se va menține actuala cotă de TVA, industria se poate prăbuși. Această stare de lucruri a fost evidențiată la conferința internațională Meat&Milk 2014, desfășurată la Sibiu, acolo unde, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a tras un semnal de alarmă asupra problemelor cu care se confruntă procesatorii, probleme care, în final, tot asupra consumatorilor se răsfrâng: „România este singura țară din lume care-și distruge procesatorii. De ce procesarea cărnii și procesatorii suntem huliți și se dorește eliminarea noastră de pe piață?”, a întrebat retoric Sorin Minea.


Președintele Romalimenta a susținut că trebuie urgent redus TVA-ul la carne, întrucât în acest domeniu se înregistrează o foarte mare evaziune fiscală, care se ridică, numai în cazul cărnii de porc, la 300-400 milioane de euro pe an. „Aș prefera să nu bag 24% TVA în buzunarul statului, ci să-i bag în calitatea produselor”.


 


Nu în ultimul rând, Sorin Minea a făcut o afirmație explozivă, care va face valuri mult timp: „Sunt firme care fac lobby la guvern, ca să nu scadă TVA-ul la carne, pentru că le-ar pica afacerile”. Însă președintele Romalimenta nu a dat niciun nume concret despre ce firme ar fi vorba.


Pește: București și restul țării


Potrivit unei cercetări efectuată de TST CSOP, cele mai cumpărate produse sunt peștele proaspăt și cel congelat, peste 60% dintre respondenți declarând că le consumă. La polul opus, salatele din pește și specialitățile congelate au avut un grad de menționare de doar 15%. Interesant este că un procent de 14% dintre persoanele intervievate au declarat că în gospodaria lor nu se consumă pește și produse din pește, ceea ce înseamnă că există un segment cu potențial încă nevalorificat.


Pentru cele opt categorii analizate de studiu (pește proaspăt, congelat, salate de icre gata preparate, icre neprelucrate, marinat, specialități afumate, salate din pește și specialități congelate) există diferențe notabile, în funcție de mediul de rezidență.


Spre exemplu, în București consumul de pește marinat și icre nepreparate este mai mult decât dublu față de cel înregistrat în mediul rural, iar specialitățile din pește afumat și cele congelate au în mediul rural un consum de patru ori mai mic, decât Capitala. Și în restul mediului urban, consumul este la jumătatea celui din București pentru categoriile mentionate.


Legume-fructe: Consum în scădere, evaziune uriașă


Consumul de legume și fructe proaspete a continuat să scadă în Uniunea Europeană (UE), cu 8,2% în 2012 față de anul precedent, a anunțat luni în raportul său anual Asociația europeană a produselor proaspete Freshfel. Europenii au consumat în medie pe zi numai 386,96 grame de produse proaspete, sub pragul de 400 grame stabilit de organizația Mondială a Sănătății (OMS), relatează AFP.

Consumul de fructe a scăzut cu 11,8% față de 2013, în timp ce cel de legume, cu 5,3%. Scăderea generală este de 8,7% față de media perioadei 2007-2011.  Ea poate fi pusă pe seama schimbării stilului de viață și a concurenței aprige a industriei agro-alimentare, prin produsele prezentate ca proaspete (sucuri de fructe, etc.), arată Freshfel. Perceperea fructelor și legumelor ca produse scumpe și neîncrederea declanșată de tratamentul lor chimic au jucat și ele un rol în scăderea consumului, arată Philippe Binard, secretar general al Freshfel. Sectorul a fost susținut cel mai mult de produse cu valoare adăugată mare, cum ar fi fructele mango și avocado, a adăugat el. 


Și producția din UE (-12% la fructe și -6% la legume), precum și importurile de pe terțe piețe și-au continuat declinul, în timp ce exporturile s-au menținut în creștere, cu un plus de 39% la fructe și 20% la legume în 2012 față de media celor cinci ani precedenți. Pentru a susține producția și consumul din Europa, UE a mărit recent bugetele alocate promovării fructelor proaspete în școli, pe piața internă și la export.  În România, problemele sunt similare celor din alte sectoare ale industriei alimentare: nivelul uriaș de TVA și evaziunea uriașă, unii vorbind chiar de un procent de 90 % la care ar fi ajuns piața neagră!


Totul de la industrie, nimic de la guvern


Ca o concluzie a ceea ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului în industria alimentară din România, am putea spune că totul pare ca într-un mariaj în care unul nu dă nimic, adică, guvernul, iar ccelălalt oferă totul, adică, industria. Să reușești, nu doar să supraviețuiești, ci și să faci profit, în condițiile unui nivel de taxare și impozitare aberant și în condițiile unei puteri de cumpărare a populației cu mult sub ce ar trebui și ar merita, înseamnă să îți privești cu realism și înțelepciune propria afacere, fapt pentru care, majoritatea jucătorilor din această zonă extraordinar de importantă a economiei naționale, merită a fi felicitați.


Merită evidențiat efortul producătorilor români de alimente de a ieși cât mai mult la export. Până la urmă, oricât de dinamică ar fi ea, piața națională are o limită. Desigur, exportul e văzut acum, mai mult ca alternativă de a umple golurile din vânzările la intern, dar pentru mulți a însemnat și sursa principală de profit.


Rămâne, însă, adaptarea la noile realități: În primul rând, scena geopolitică se schimbă sub presiunea intereselor economice, iar oamenii de afaceri din România trebuie să fie foarte atenți la ce se întâmplă în jur, pentru a putea fructifica fiecare oportunitate, fie că e vorba de aprovizionarea cu materie primă, fie de a exporta, fie de a achiziționa noi echipamente.


Iar, dacă am adus aminte de acestea, trebuie să mai subliniem un lucru: în perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană, companiile românești s-au reutilat, atingând de multe ori un nivel tehnologic peste cel din occident. Investitorii gândeau că doar cu produse de calitate vei putea reuși. Viața a dovedit (citându-l pe marxist!), că lucrurile stau altfel: pe piață reziști doar dacă ai marfă bună, ieftină și cu un timp de valabilitate cât mai mare, pentru a putea fi primit pe rafturile marilor rețele de magazine. Or, realizarea echilibrului între acești factori e cam dificil, necesitând noi investiții. Dar, de unde bani, atât timp cât vânzările nu sunt așa cum ar trebui? Rămâne ca proprietarii de afaceri din industria alimentară a României să găsească și răspunsuri și, mai ales, soluții.


Și, soluții, băgăm de seamă că nu prea mai sunt, de vreme ce balanța externă a devenit din nou deficitară, pe primul semestru înregistrându-se deja 1,9 milioane de euro, pagubă!

Alte articole recomandate:

Brutarii vor scoate pe piață după 1 noiembrie mai multe sortimente de pâini făcute după rețete din comunism, printre care "franzela București", lungă de 65 de centimetri, care conțin, pe lângă ingredientele clasice, și zahăr, lapte și grăsimi, a declarat pentru MEDIAFAX Aurel Popescu de la Rompan. "Începând cu 1 noiembrie vom lansa pe piață mai multe sortimente de pâine mai specială, premium, care vor fi realizate după rețete vechi de acum 30 de ani. Avân [...]
Peste 400 de kilograme de carne tocată stricată au fost descoperite, miercuri, de polițiștii și inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, într-un supermarket din București, potrivit unor surse din Poliție.  Conform surselor citate, anchetatorii Direcției de Investigare a Fraudelor din Poliția Română și inspectorii ANPC au făcut un control la supermarketul respectiv, după ce au avut, în prealabil o informație legată de faptul că în [...]
Importanța deosebită acordată în ultimi ani protecției mediului atrage atenția asupra emisilor de gaze dăunătoare mediului înconjurător provenite din industrii și agricultură.           Adăposturile de porci emit aproximativ 200 de gaze diferite. Toate aceste degajări de gaze se datorează unui dezechilibru bacteriologic din dejecțiile provenite de la animale. Acest dezechilibru favorizează dezvoltarea microorganismelor, care, prin [...]
Nanotehnologia are un potențial semnificativ de a influența domeniul prelucrării alimentelor. Industria alimentară a investit sume uriașe în cercetările în domeniul nanotehnologiei. Deocamdată, nanotehnologia se aplică în multe domenii de activitate, care nu sunt neapărat legate unele cu altele. Acest fapt a rezultat într-o lipsă a unei definiții unanim acceptate. Una dintre definiții este următoarea: “Nanotehnologia este știința, [...]
Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, 5 februarie,  că ANAF a avut în luna ianuarie încasări de 6,5% peste plan și cu 13,2% mai mari față de luna ianuarie a anului trecut. “Una din cele trei măsuri pe care trebuie să le implementăm de la 1 aprilie, programul de ajutor de stat pentru acoperirea a jumătate din costurile salariale pentru cei care creează peste 20 de locuri noi de muncă, cred că e un lucru important și bun și, de asemenea, în discuțiile cu [...]
(Comunicat) Seria controalelor în unitățile amplasate în cele 7 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costinești și Mangalia – a continuat și în acest sfârșit de săptămână, 04.08 – 06.08.2017. Astfel, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2017, au verificat 87 de unități. În urma controalelor efectuate, [...]
Un român cheltuie în medie 3 euro la o ședință de cumpărături, de două ori mai puțin decât un ungur sau un polonez și de zece ori mai puțin decât un francez. Prin comparație cu francezii însă, românii merg la cumpărături mai des, o dată la două zile, față de o dată la trei-patru zile în cazul locuitorilor din Hexagon. „Principalul motiv pentru care românii cheltuie atât de puțin atunci când merg la cumpărături prin comparație cu [...]
Alexandru Peligrad:   Producția totală de fructe de pădure a României, obținută de pe suprafețe cultivate s-a cifrat în ultimii zece ani la circa 26.000-27.000 tone anual, cu un maximum înregistrat în 2006 (28.500 tone) și un minimum înregistrat în 2007 (de 23.300 tone), deși, față de anul 2006, suprafața cultivată crescuse cu 341 ha, se arată în Studiul ”Potențialul de export al României – Fructe de pădure” realizat d [...]

 

Meat Milk TV
meatmilk
Debitron Termo
testo
infoALIMENT MAGAZIN